BusinessMagazin

Tag: proiect

  • Proiect: Pensie de serviciu pentru controlori financiari ai Curţii de Conturi cu mandat de patru ani

    Nu este primul proiect privind acordarea de pensii de serviciu, Parlamentul adoptând pensii de serviciu pentru aviatori şi având în discuţie proiecte privind pensii de serviciu pentru parlamentari, siderurgişti, metalurgişti.

    Iniţiatorii, deputaţii PSD Florin Iordache, Adrian Solomon, Anghel Stanciu, Mihai Baltă, Virgil Delureanu, dar şi deputatul UDMR Kerekes Karoly, au motivat această propunere legislativă prin faptul că desfiinţarea pensiilor de serviciu pentru auditorii publici externi, şi anume controlorii financiari, a fost discriminatorie.

    Astfel, proiectul prevede că persoanele care au îndeplinit funcţia de auditor public extern timp de 14 ani în cadrul Curţii de Conturi, beneficiază la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% dn baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.

    Şi cei care au vechime de minimum 4 ani la Curtea de Conturi beneficiază de pensie de serviciu, dar cuantumul acesteia va fi micşorat cu 1% pentru fiecare an care lipseşte din vechimea de 14 ani. În schimb, pentru vechime care depăşeşte 14 ani, cuantumul pensiei de serviciu creşte cu 1% pentru fiecare an.

    Vor primi pensie de serviciu şi persoanele care au lucrat la Curtea de Conturi, dar, care la data pensionării, au o altă ocupaţie, în acest caz baza de calcul a pensiei de serviciu o reprezintă media veniturilor brute lunare din ultimele 12 luni anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, realizată de auditorii publici exerni aflaţi în activitate.

    Aceste venituri pe baza cărora se calculează pensia nu vor include sporul de risc şi suprasolicitare neuropsihică de 50% şi majorarea de până la 75% din slariul de bază câştigate în instanţă.

    Pensia de serviciu nu se cumulează cu cea din sistemul public, ci se alege cuantumul cel mai avantajos.

    Proiectul de lege a fost înregistrat la Parlament 6 mai şi se află în consultare publică la Camera Deputaţilor.

  • Trei ardeleni fac revoluţia tehnologiei. Ideea lor a luat prin surprindere Google şi Facebook, proiectul Pangea face valuri în domeniul IT din SUA

    Trei IT-işti clujeni, Vlad Iuhas, Radu Iuhas şi Sebastian Presecan, au lăsat o lume întreagă cu gura căscată, după ce şi-au prezentat proiectul pe o scenă din New York. Cei trei ardeleni au găsit o soluţie prin care pot să îi conecteze la internet pe cei aproximativ 4 miliarde de oameni care nu au, deocamdată, acces la această tehnologie. Ideea lor i-a luat prin surprindere şi pe cei de la Google şi Facebook, care îşi doresc acelaşi lucru, dar nu s-au gândit la această soluţie inedită.

    La conferinţa TechCrunch Disrupt din New York, IT-iştii clujeni au urcat pe scenă şi au prezentat start-up-ul lor numit Pangea Communications.

        Vreau să vă gândiţi la cei 4 miliarde de oameni care nu au acces la tehnologia pe care voi o folosiţi. Nu pot intra pe Facebook sau Twitter sau nicio altă aplicaţie care ar putea să le îmbunătăţească viaţa. Asta pentru că nu sunt conectaţi la internet. În 2015, majoritatea oamenilor, două treimi din populaţie, nu au acces la internet, la conţinut online. Asta se întâmplă din două motive principale: infrastructură slabă sau costuri mari”, a explicat Vlad Iuhas.

    Acesta a precizat că, de exemplu, în Africa, un continent cu peste 1 miliard de oameni, are o acoperire de trafic de date doar 8%. Mai mult, potrivit acestuia, costurile sunt atât de mari încât foarte puţini oameni îşi permit să aibă acces la internet.

    Clujeanul a dat exemplele Google şi Facebook, care încearcă, prin diferite proiecte, să mărească acoperirea, însă durează foarte mult şi costă la fel.

    Citit mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Trei ardeleni fac revoluţia tehnologiei. Ideea lor a luat prin surprindere Google şi Facebook, proiectul Pangea face valuri în domeniul IT din SUA

    Trei IT-işti clujeni, Vlad Iuhas, Radu Iuhas şi Sebastian Presecan, au lăsat o lume întreagă cu gura căscată, după ce şi-au prezentat proiectul pe o scenă din New York. Cei trei ardeleni au găsit o soluţie prin care pot să îi conecteze la internet pe cei aproximativ 4 miliarde de oameni care nu au, deocamdată, acces la această tehnologie. Ideea lor i-a luat prin surprindere şi pe cei de la Google şi Facebook, care îşi doresc acelaşi lucru, dar nu s-au gândit la această soluţie inedită.

    La conferinţa TechCrunch Disrupt din New York, IT-iştii clujeni au urcat pe scenă şi au prezentat start-up-ul lor numit Pangea Communications.

        Vreau să vă gândiţi la cei 4 miliarde de oameni care nu au acces la tehnologia pe care voi o folosiţi. Nu pot intra pe Facebook sau Twitter sau nicio altă aplicaţie care ar putea să le îmbunătăţească viaţa. Asta pentru că nu sunt conectaţi la internet. În 2015, majoritatea oamenilor, două treimi din populaţie, nu au acces la internet, la conţinut online. Asta se întâmplă din două motive principale: infrastructură slabă sau costuri mari”, a explicat Vlad Iuhas.

    Acesta a precizat că, de exemplu, în Africa, un continent cu peste 1 miliard de oameni, are o acoperire de trafic de date doar 8%. Mai mult, potrivit acestuia, costurile sunt atât de mari încât foarte puţini oameni îşi permit să aibă acces la internet.

    Clujeanul a dat exemplele Google şi Facebook, care încearcă, prin diferite proiecte, să mărească acoperirea, însă durează foarte mult şi costă la fel.

    Citit mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Opt ONG-uri cer dezbaterea publică a proiectului de lege privind prelucrarea datelor

    APADOR-CH, Asociaţia Pentru Minţi Pertinente, Agenţia de monitorizare a presei ActiveWatch, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet, Miliţia Spirituală, Centrul pentru Jurnalism Independent, CeRe şi Institutul pentru Politici Publice îşi exprimă dezacordul faţă de modul netransparent în care preşedinţia şi partidele parlamentare au procedat în legătură cu modificarea Legii 506/2004, a prelucrării datelor rezultate din comunicaţiile electronice.

    ONG-urile susţin că proiectul trebuia discutat cu societatea civilă şi alţi actori interesaţi, înainte de a fi pus pe site-ul Senatului.

    “În urma întâlnirii din 6 mai de la Cotroceni, proiectul cu modificările legislative a apărut imediat pe site-ul Senatului introdus în procedură legislativă. Asta înseamnă că legiuitorul sare o etapă importantă legală, aceea a consultării publice. Fiind vorba despre o lege care afectează direct comunicaţiile electronice, organizaţiile semnatare consideră că acest proiect ar fi trebuit asumat de ministerul de resort, supus dezbaterii publice conform Legii 52/2003, timp de 30 de zile, şi apoi trimis în Parlament sub forma unui proiect de lege asumat de Guvern. Respectarea prevederilor legii transparenţei presupune consultarea proiectul, a expunerii de motive, în care iniţiatorul explică de ce este nevoie de respectivele modificări, dând totodată posibilitatea societăţii civile să vină cu propuneri de îmbunătăţire”, se arată în comunicatul transmis, joi, MEDIAFAX.

    În opinia organizaţiilor semnatare, preşedinţia şi partidele parlamentare refuză să-şi respecte promisiunile de transparenţă făcute la începutul acestui an, după ce Curtea Constituţională a României a invalidat, pentru a patra oară, tentativele de legiferare în stil Big Brother pe care le-au avut instituţiile statului în ultimul deceniu.

    “Introducerea pe repede înainte, în Parlament, a proiectului de modificare a Legii 506/2004 se încadrează în stilul deja consacrat al autorităţilor române de a scrie legi pe genunchi, pe care ulterior le invalidează CCR. Putem înţelege motivaţia principală de reglementare a acestui domeniu, dar atragem atenţia că legile trebuie dezbătute public şi nu adoptate tacit sau la comanda serviciilor de informaţii, cu atât mai mult cu cât este vorba de potenţiale intruziuni într-un drept fundamental, dreptul la viaţă privată. Constatăm că, în ciuda invalidării repetate a legilor din categoria Big Brother, clasa politică şi serviciile de informaţii continuă să ignore interesul public şi transparenţa decizională în procesul democratic”, se mai arată în comunicat.

    Organizaţiile semnatare precizează că încă nu se pronunţă pe fondul proiectului în discuţie, dar solicită ca, înainte de dezbaterea parlamentară – în comisii, unde trebuie să se prezinte toate punctele de vedere, sau în plen- proiectul de lege să fie suspus dezbaterii publice reale şi eficiente, conform Legii 52/2003, pentru o perioadă de cel puţin 30 de zile.

    “Doar aşa se poate oferi societăţii civile posibilitatea de a formula comentarii, propuneri şi observaţii, pentru asigurarea respectării unui principiu fundamental al societăţii democratice, şi anume principiul transparenţei decizionale. Pe lângă securitate, cibernetică sau nu, într-o societate democratică este nevoie şi de transparenţă în activitatea decizională, şi de protecţia vieţii private”, se mai arată în comunicat.

    Proiectul de lege privind reţinerea datelor cu caracter personal, semnat la Cotroceni de liderii partidelor parlamentare, a fost înregistrat la Senat pentru dezbatere şi se află timp de o lună în consultare publică.

    Proiectul modifică Legea 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice şi este semnat de liderii PNL Alina Gorghiu, Vasile Blaga, liderul PSD Victor Ponta, liderul UNPR Gabriel Oprea, liderul PC Daniel Constantin, liderul UDMR Kelemen Hunor şi deputatul Varujan Pambuccian (Minorităţi Naţionale).

    Kelemen Hunor a scris, sub semnătura sa, că are câteva amendamente la proiect, legate de perioada de stocare şi garanţii pentru stocarea datelor, iar Varujan Pambuccian a menţionat că susţine ca perioada de păstrare a datelor să fie de 6 luni -2 ani, precum şi obligativitatea transmiterii în formă elelctronică semnată cu semnătură calificată.

    În expunerea de motive care însoţeşte proiectul se arată că această propunere legislativă de modificare a Legii 506 din 2004 nu urmăreşte înlocuirea Legii 82 din 2012 declarată neconstituţională prin decizia Curţii Constituţionale.

    “Practic, compeltările şi modificările aduse Legii 506 din 2004 prin prezenta iniţiativă legislativă constau în definirea datelor tehnice ce permit individualizare echipamentelor utilizate de furnizorii de servicii şi reţele publice de comunicaţii electronice şi statuează garanţiile şi condiţiile de legalitate prin instituirea obligaţiei de obţinere a aprobării judecătorului competent anterior accesării respectivelor date de orice autorităţi şi instituţii publice. Totodată, trebuie precizat că respectivele date sunt deţinute de furnizori în scopul facturării şi prevenirii unor litigii comerciale, iar acestor furnizori nu le sunt create obligaţii suplimentare”, se menţionează în expunerea de motive.

    Modificările şi completările aduse Legii 506 din 2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice au fost elaborate avându-se în vedere cerinţele prevăzute de Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului, Directivele europene referitoare la protecţia datelor personale şi la protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, precum şi proiectul de Regulament al UE aflat în dezbatere, Constituţia şi celelalte acte normative naţionale, se mai precizează în document.

    Prin urmare au fost introduce garanţii noi în cuprinsul legii, pentru a proteja dreptul la viaţa intimă, familial şi privată, având în vedere că această lege stabileşte condiţiile în care furnizorii prelucrează anumite categorii de date cu caracter personal din domeniul comunicaţiilor electronice, accesarea datelor poate fi făcută într-un cadru delimitat, de către instanţa de judecată sau cu autorizarea prealabilă a judecătorului , iar când sunt transmise solicitările, ele se semnează cu semnătură electronică extinsă.

    Iniţiativa de modificare a Legii 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice prevede că accesul la datele personale se face numai cu autorizarea prealabilă a judecătorului.

    Astfel, accesul la date al autorităţilor se face “la solicitarea instanţelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii”.

    Furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului şi furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice se vor pune la dispoziţia acestora, de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecţia datelor cu caracter personal.

    Solicitările privind datele formulate de către organele de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale sunt supuse dispoziţiilor articolelor 14, 15, 17 – 23 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României.

    Solicitările, respectiv răspunsurile, dacă sunt transmise în format electronic, se semnează cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat. Fiecare persoană care certifică datele sub semnătură electronică răspunde potrivit legii pentru integritatea şi securitatea acestor date. Solicitările se procesează în condiţii de confidenţialitate.

    Propunerea legislativă mai prevede că datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare solicitate nu fac obiectul ştergerii sau anonimizării de către furnizori, atunci când solicitarea este însoţită sau urmată de o notificare cu privire la necesitatea menţinerii lor, în scopul identificării şi conservării probelor sau indiciilor temeinice, în cadrul investigaţiilor pentru combaterea infracţiunilor sau în domeniul apărării şi securităţii naţionale, atât timp cât subzistă motivele care au stat la baza solicitării, dar nu mai mult de 5 ani de la data solicitării sau, după caz, până la pronunţarea unei hotărâri definitive a instanţei de judecată.

    Instanţele de judecată, organele de urmărire penală sau organele de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale notifică furnizorilor încetarea motivelor care au stat la baza solicitării sau, după caz, pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, se menţionează în iniţiativa legislativă.

    Datele de trafic referitoare la abonaţi şi la utilizatori, prelucrate şi stocate de către furnizorul unei reţele publice de comunicaţii electronice sau de către furnizorul unui serviciu de comunicaţii electronice destinat publicului, trebuie să fie şterse sau transformate în date anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, dar nu mai târziu de 3 ani de la data efectuării comunicării, mai prevede proiectul legislativ.

    În plus, prelucrarea datelor de trafic efectuată în scopul stabilirii obligaţiilor contractuale ce privesc abonaţii serviciilor de comunicaţii cu plata în avans este permisă până la împlinirea unui termen de 3 ani de la data efectuării comunicării, mai este prevăzut în proiectul de lege.

  • Un copil de 9 ani câştigă anual 1 milion de dolari de acasă. Părinţii lui au renunţat să mai muncească

    Evan este un tânăr de 9 ani care petrece câteva ore pe zi înregistrând clipuri pentru Youtube. Nu pare nimic ieşit din comun, însă canalul său, EvanTube, generează venituri de peste un milion de dolari anual.

    EvanTube a început în anul 2011 ca un proiect al lui Evan alături de tatăl său, dar s-a transformat aproape imediat într-o senzaţie pe internet. Ideea este una cât se poate de simplă: tânărul primeşte cele mai noi jucării despre care vorbeşte timp de câteva minute, relatează Daily Mail.

    În multe dintre videoclipurile sale, Evan o are alături pe sora sa, Jillian. Tatăl său, Jared, este cel care filmează şi apoi editează clipurile care urmează să fie postate online.

    Tatăl lui Evan, Jared, a declarat că a angajat o echipă care să se ocupe de vânzarea anunţurilor publicitare şi negocierea cu nume importante din industria jucăriilor. În scopuri de marketing, s-a decis ca Evan să folosească trei conturi de Youtube: EvanTubeHD, EvanTubeRaw şi EvanTubeGaming. Cei de la Newsweek au scris că tânărul câştigă peste 1,3 milioane de dolari pe an prin vânzărea reclamelor pe canalul de Youtube.

    Evan nu este primul tânăr care a găsit celebritatea pe internet. Michelle Phan este una dintre cele mai cunoscute figuri de pe Youtube, alături de Pewdiepie, Bethany Mota sau Nash Grier. Ea publică zilnic clipuri în care prezintă probleme legate de makeup, modă sau frumuseţe, ajungând la peste un miliard de vizualizări. În scurt timp, tânăra a ajuns la peste cinci milioane de abonaţi, atrăgând atenţia presei din Statele Unite. Phan a apărut în numeroase reviste, precum Seventeen, The Sun Sentinel, NYLON sau Forbes.

    Prin plasarea de produse, ea a reuşit să câştige sume impresionante, având o avere estimată la peste 4 milioane de dolari. Ea a semnat deasemenea un contract de promovare a anumitor produse Lancome.

  • Ponta, despre modificările propuse de deputaţi PSD la Codul Penal: Nu este proiect al PSD, ci unul parlamentar

    “Nu este un proiect al PSD, ci unul parlamentar. PSD nu are majoritate singur să treacă vreo lege”, a spus Ponta, acuzând din nou informaţii lansate de “propagandă”.

    Deputaţi ai PSD au iniţiat un proiect de modificare a Codului de Procedură Penală şi a Codului Penal, care prevede că măsurile preventive pot fi dispuse doar dacă există “probe concrete din care rezultă dincolo de orice îndoială că persoana a făcut infracţiunea”.

    Un număr de nouă deputaţi PSD- Gheorghe Bogdan, Marian Ghiveciu, Marius Manolache, Adrian Mocanu, Ciprian Nica, Florin Pâslaru, Cătălin Rădulescu, Rodin Traicu, Eugen Uricec- şi unul de la minorităţi, Nicolae Păun au depus acest proiect, care se află la Senat.

    Proiectul prevede ca măsurile preventive pot fi dispuse “dacă există probe concrete din care rezultă dincolo de orice îndoială ca o persoană care a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată, ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni”.

    Procurorul nu poate decide aplicarea unei măsuri preventive sau cu privire la propunerea de arestare preventivă a suspectului ori inculpatului, în funcţie de denunţul făcut de acesta împotriva altor personane care au săvârşit fapte ce nu au legătură cu obiectul cauzei sau al cererii prin care se solicită arestarea preventivă.

    La luarea hotărârii asupra cererii prin care se propune arestarea preventivă a inculpatului, “judecătorul de drepturi şi libertăţi nu se va putea pronunţa în sensul luării unei decizii în funcţie de denunţul făcut de inculpat împotriva altor persoane care au săvârşit fapte ce nu au legătură cu obiectul cererii”.

    Reţinerea sau arestarea ori aplicarea unei măsuri preventive neprivativă de libertate a unei persoane, “ştiind că nu există probe concrete din care să rezulte dincolo de orice îndoială că acesta a săvârşit o infracţiune” se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi intezicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică.

    Alte prevederi ale proiectului sunt ca la luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat, cu trimitere la toate probele evaluate.

    Condamnarea se dispune doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială, se mai spune în proiect.

    În cursul urmăririi penale, sub sancţiunea nulităţii, audierea şi activitatea de consemnare a declaraţiilor suspectului, inculpatului, persoanei vătămate şi martorilor se înregistrează cu mijloace tehnice
    audiovideo. Suportul electronic sau magnetic ce conţine întregistrarea reprezintă probă în dosar, iar la sfârşitul audierii va fi introdus într-un plic ce va fi sigilat şi semnat de organul de urmărire sau cercetare penal. Plicul sigilat va fi anexat declaraţiei persoanei audiate. Când situaţia impune, organul judiciar, în interesul cauzei, poate desigila plicul ce conţine suportul electronic sau magnetic numai în faţa acestor persoane. Atunci când înregistrarea nu este posibilă, audiea va fi amânată. În cursul urmăririi penale, sub sancţiunea nulităţii, este interzis organelor judiciare să procedeze la ascultarea, audierea sau consemnarea de declaraţii ale suspectului sau inculpatului până la sosirea apărătorului ales sau desemnat din oficiu.

    Condamnarea se pronunţă “dacă instanţa constată, în afara oricărei îndoieli, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat”.

    “Fapta lucrătorului de crecetare penală, procurorului sau judecătorului care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, pe parcursul procesului penal, de a promite persoanei cercetate, suspectului sau inculpatului o situaţie procesuală care să ducă la neluarea unei măsuri preventive sau la luarea ori înlocuirea unei asemenea măsuri cu una mai uşoară, în schimbul căreia acesta să denunţe persoane care au săvârşit infracţiuni se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea ocupării unei funcţii publice”, se mai spune în proiectul depus la Senat.

     

  • CNA a avizat favorabil un proiect de lege care permite transmisia analogică terestră până în 2016

    Acest proiect de lege a fost iniţiat de Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI).

    Potrivit proiectului, “emisia pe cale radio terestră a serviciilor publice şi private de televiziune în sistem analogic, în banda de frecvenţe radio 174-230 MHz, poate continua, cu caracter temporar, până la data de 31 decembrie 2016, în baza unui acord tehnic eliberat de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, cu respectarea următoarelor condiţii cumulative: nu produce interferenţe staţiilor de radiocomunicaţii ce utilizează spectrul radio, în conformitate cu angajamentele internaţionale la care România este parte; nu beneficiază de protecţie radio din partea staţiilor de radiocomunicaţii ce utilizează spectrul radio, în conformitate cu angajamentele internaţionale la care România este parte; frecvenţele radio să fie asignate, la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru furnizarea pe cale radio terestră a serviciilor publice şi private de televiziune în sistem analogic”.

    În cazul apariţiei unor interferenţe, având în vedere continuarea emisiei, reclamate de administraţiile de comunicaţii ale statelor vecine, titularul acordului tehnic va lua imediat toate măsurile necesare pentru eliminarea emisiei radio ce a produs interferenţa.

    Titularul acordului eliberat de ANCOM, cu excepţia titularului ce transmite programele publice de televiziune, are obligaţia de a plăti anual un tarif de utilizare a spectrului, se mai spune, printre altele în proiectul de Lege.

    Acest proiect de lege a fost elaborat în contextul în care, pe 17 iunie 2015, trebuie oprită transmisia analogică în România, conform Strategiei Naţionale aprobate de Guvernul României prin Hotărârea de Guvern 403/2013.

    Pe de altă parte, potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa CNA de marţi, acest proiect rezolvă doar “în foarte mică măsură problema posturilor comerciale”. “Sunt 8 posturi care ar putea intra aici în discuţia pentru SNR (Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, n.r.)”, a spus Răsvan Popescu, vicepreşedintele CNA.

    El a mai spus că CNA are anumite neclarităţi şi în privinţa emisiei TVR 2, după 17 iunie.

    Nicolae Voican, reprezentantul TVR, a declarat în şedinţa de marţi că TVR 1, pentru emisia terestră analogică şi pentru acoperirea naţională de 98,98%, foloseşte anumite emiţătoare, doar o parte din acestea urmând să se întrerupă la 17 iunie. Astfel, ar urma ca între 83 şi 86% din populaţie să recepţioneze TVR 1 terestru şi după 17 iunie. Însă nu vor mai putea fi recepţionate terestru TVR 2 şi canalele regionale ale TVR. “Noi sperăm că la următoarea licitaţie a SNR va fi cel puţin ofertă, în aşa fel încât, până la sfârşitul anului, să pornească şi digitalizarea terestră, conform unui plan pe care o să-l stabilim împreună. Şi atunci că probabil pe lângă TVR 1 se va vedea şi TVR 2”, a spus Voican.

    Răsvan Popescu a remarcat că acest aspect impune informarea populaţiei privind TVR 2 şi canalele regionale ale TVR. “Asta presupune şi o informare a populaţiei în legătură cu această evoluţie, să nu ne trezim cu tot felul de reclamaţii, neînţelegeri”, a spus Popescu.

    Pe de altă parte, membrul CNA Lorand Turos a spus că proiectul de Lege prevede în cazul prelungirii doar obţinerea unui acord tehnic de la ANCOM. “Problema pe care o văd eu în momentul de faţă este aceea că, potrivit Legii audiovizualului, ai dreptul să emiţi dacă deţii licenţă audiovizuală şi licenţă de emisie. În momentul în care nu mai ai licenţă de emisie, CNA în mod obligatoriu îţi retrage licenţa analogică. Nu este clarificat niciunde dacă acest acord tehnic ţine loc de licenţă de emisie”, a spus Lorand Turos.

    Aproape 170 de televiziuni care au licenţe cu difuzare terestră sunt în pericol să fie închise pe 17 iunie, când va înceta emisia analogică TV în România, potrivit unor informaţii prezentate în şedinţa din 5 martie a Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA).

    Astfel, în şedinţa din 31 martie, CNA a decis să emită o recomandare în acest sens, întrucât, potrivit Hotărârii de Guvern nr 403/ 2013 în legătură cu Strategia privind tranziţia de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră şi implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel naţional, pe 17 iunie va înceta obligatoriu emisia terestră analogică pentru serviciile de programe de televiziune.

    De asemenea, CNA a decis să emită această recomandare “având în vedere posibilitatea ca platforma digitală terestră să nu fie operaţională la acea dată”.

    Astfel, în situaţia în care consideră oportun să continue activitatea de realizare şi difuzare de servicii de programe de televiziune, societăţile care deţin în prezent licenţe de televiziune ce emit terestru au câteva posibilităţi legale.

    Aceste societăţi pot solicita CNA acordarea unei licenţe sau a unor licenţe audiovizuale pentru difuzarea prin reţele de comunicaţii electronice (prin cablu, n.r.), dar şi a unora prin satelit.

    În plus, aceste societăţi pot face la CNA solicitări de modificare a licenţei/ licenţelor audiovizuale (referitor la modalitatea de difuzare, respectiv terestru/ alte reţele de comunicaţii electronice şi/ sau satelit), concomitent cu solicitarea/ solicitările de prelungire a valabilităţii acestora.

    De asemenea, Consiliul Naţional al Audiovizualului recomandă acestor societăţi care deţin televiziuni cu difuzare terestră să aibă în vedere iniţierea unor campanii de avertizare a telespectatorilor lor referitor la încetarea obligatorie a emisiei terestre analogice pentru televiziunea sau televiziunile deţinute, începând din data de 17 iunie.

    Decizia a fost luată după ce membrii CNA au analizat, în şedinţa din 5 martie, o adresă primită de la Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), care reuneşte principalele societăţi de televiziune şi radio din România, şi i-a audiat pe o parte dintre reprezentanţii ARCA, între care şi George Chiriţă, directorul executiv al asociaţiei.

    “Sunt 170 de licenţe cu difuzare terestră, dintre care 8 au şi difuzare prin reţele de comunicaţii electronice (prin cablu, n.r.), iar unele televiziuni au şi difuzare prin satelit, în general, staţiile mari de televiziune”, potrivit unei informări făcute în respectiva şedinţă a CNA de serviciile de specialitate ale Consiliului.

    Acest fapt a fost confirmat atunci şi de George Chiriţă, directorul executiv al ARCA, care a precizat că cele aproape 170 de televiziuni “ar trebui să spună stop în iunie 2015”, atunci când România s-a angajat să implementeze procesul de tranziţie de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră, în contextul în care este puţin probabil ca acest proces să se realizeze efectiv.

    În acest sens, George Chiriţă a spus că ARCA a propus soluţia transformării acestor aproape 170 de licenţe cu difuzare terestră în licenţe prin reţele de comunicaţii electronice (prin cablu, n.r.), pentru ca televiziunile respective să nu fie închise.

    Chiriţă a spus că ARCA a propus “o rezolvare în bloc” a situaţiei. “CNA nu ar trebui să aibă audieri cu cei 170 de radiodifuzori şi nu ar trebui să mai solicite alte documente de la aceştia, pentru că documentele sunt deja în posesia CNA. Nu este vorba de acordarea unei licenţe noi în sensul pur al cuvântului (…) Este o procedură absolut specială, este o tranziţie mai ciudată de la analogic nu spre digital, ci făcând un popas de aşteptare în transmisia prin reţele de cablu, aşteptând să vedem dacă se întâmplă ceva în digital, ceea ce este foarte puţin probabil să se întâmple”, a mai spus atunci Chiriţă.

    Însă, potrivit reprezentanţilor serviciilor de specialitate ale CNA, nu este posibil ca aceste aproape 170 de licenţe cu difuzare terestră să fie transformate automat de Consiliu în licenţe prin cablu.

    În plus, potrivit reprezentanţilor CNA, în cazul în care radiodifuzorii ar dori să transforme aceste licenţe, Consiliul ar trebui să audieze aproximativ 55 de societăţi, care deţin toate aceste 170 de licenţe cu difuzare terestră.

    “Noi avem în vedere tranziţia la digital. Momentul acordării licenţei în cablu ar fi o fază intermediară, care ar putea dura însă foarte mult sau la nesfârşit (dacă autorităţile statului nu vor putea finaliza procesul de tranziţie la digital, n.r.), dar are scopul de a conserva licenţa, de a nu dispărea licenţa”, a spus, de cealaltă parte, George Chiriţă, pe 5 martie. În caz contrar, potrivit lui Chiriţă, acele licenţe terestre nu ar mai putea fi preluate în grilele operatorilor de cablu. “Ar fi o situaţie catastrofică a majorităţii acestor licenţe”, a mai spus Chiriţă, precizând că, dacă CNA nu va face nimic, pe 17 iunie, “am putea avea de-a face cu o încetare definitivă a emisiei (televiziunilor, n.r.) locale”.

  • CNA a avizat favorabil un proiect de lege care permite transmisia analogică terestră până în 2016

    Acest proiect de lege a fost iniţiat de Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI).

    Potrivit proiectului, “emisia pe cale radio terestră a serviciilor publice şi private de televiziune în sistem analogic, în banda de frecvenţe radio 174-230 MHz, poate continua, cu caracter temporar, până la data de 31 decembrie 2016, în baza unui acord tehnic eliberat de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, cu respectarea următoarelor condiţii cumulative: nu produce interferenţe staţiilor de radiocomunicaţii ce utilizează spectrul radio, în conformitate cu angajamentele internaţionale la care România este parte; nu beneficiază de protecţie radio din partea staţiilor de radiocomunicaţii ce utilizează spectrul radio, în conformitate cu angajamentele internaţionale la care România este parte; frecvenţele radio să fie asignate, la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru furnizarea pe cale radio terestră a serviciilor publice şi private de televiziune în sistem analogic”.

    În cazul apariţiei unor interferenţe, având în vedere continuarea emisiei, reclamate de administraţiile de comunicaţii ale statelor vecine, titularul acordului tehnic va lua imediat toate măsurile necesare pentru eliminarea emisiei radio ce a produs interferenţa.

    Titularul acordului eliberat de ANCOM, cu excepţia titularului ce transmite programele publice de televiziune, are obligaţia de a plăti anual un tarif de utilizare a spectrului, se mai spune, printre altele în proiectul de Lege.

    Acest proiect de lege a fost elaborat în contextul în care, pe 17 iunie 2015, trebuie oprită transmisia analogică în România, conform Strategiei Naţionale aprobate de Guvernul României prin Hotărârea de Guvern 403/2013.

    Pe de altă parte, potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa CNA de marţi, acest proiect rezolvă doar “în foarte mică măsură problema posturilor comerciale”. “Sunt 8 posturi care ar putea intra aici în discuţia pentru SNR (Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, n.r.)”, a spus Răsvan Popescu, vicepreşedintele CNA.

    El a mai spus că CNA are anumite neclarităţi şi în privinţa emisiei TVR 2, după 17 iunie.

    Nicolae Voican, reprezentantul TVR, a declarat în şedinţa de marţi că TVR 1, pentru emisia terestră analogică şi pentru acoperirea naţională de 98,98%, foloseşte anumite emiţătoare, doar o parte din acestea urmând să se întrerupă la 17 iunie. Astfel, ar urma ca între 83 şi 86% din populaţie să recepţioneze TVR 1 terestru şi după 17 iunie. Însă nu vor mai putea fi recepţionate terestru TVR 2 şi canalele regionale ale TVR. “Noi sperăm că la următoarea licitaţie a SNR va fi cel puţin ofertă, în aşa fel încât, până la sfârşitul anului, să pornească şi digitalizarea terestră, conform unui plan pe care o să-l stabilim împreună. Şi atunci că probabil pe lângă TVR 1 se va vedea şi TVR 2”, a spus Voican.

    Răsvan Popescu a remarcat că acest aspect impune informarea populaţiei privind TVR 2 şi canalele regionale ale TVR. “Asta presupune şi o informare a populaţiei în legătură cu această evoluţie, să nu ne trezim cu tot felul de reclamaţii, neînţelegeri”, a spus Popescu.

    Pe de altă parte, membrul CNA Lorand Turos a spus că proiectul de Lege prevede în cazul prelungirii doar obţinerea unui acord tehnic de la ANCOM. “Problema pe care o văd eu în momentul de faţă este aceea că, potrivit Legii audiovizualului, ai dreptul să emiţi dacă deţii licenţă audiovizuală şi licenţă de emisie. În momentul în care nu mai ai licenţă de emisie, CNA în mod obligatoriu îţi retrage licenţa analogică. Nu este clarificat niciunde dacă acest acord tehnic ţine loc de licenţă de emisie”, a spus Lorand Turos.

    Aproape 170 de televiziuni care au licenţe cu difuzare terestră sunt în pericol să fie închise pe 17 iunie, când va înceta emisia analogică TV în România, potrivit unor informaţii prezentate în şedinţa din 5 martie a Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA).

    Astfel, în şedinţa din 31 martie, CNA a decis să emită o recomandare în acest sens, întrucât, potrivit Hotărârii de Guvern nr 403/ 2013 în legătură cu Strategia privind tranziţia de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră şi implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel naţional, pe 17 iunie va înceta obligatoriu emisia terestră analogică pentru serviciile de programe de televiziune.

    De asemenea, CNA a decis să emită această recomandare “având în vedere posibilitatea ca platforma digitală terestră să nu fie operaţională la acea dată”.

    Astfel, în situaţia în care consideră oportun să continue activitatea de realizare şi difuzare de servicii de programe de televiziune, societăţile care deţin în prezent licenţe de televiziune ce emit terestru au câteva posibilităţi legale.

    Aceste societăţi pot solicita CNA acordarea unei licenţe sau a unor licenţe audiovizuale pentru difuzarea prin reţele de comunicaţii electronice (prin cablu, n.r.), dar şi a unora prin satelit.

    În plus, aceste societăţi pot face la CNA solicitări de modificare a licenţei/ licenţelor audiovizuale (referitor la modalitatea de difuzare, respectiv terestru/ alte reţele de comunicaţii electronice şi/ sau satelit), concomitent cu solicitarea/ solicitările de prelungire a valabilităţii acestora.

    De asemenea, Consiliul Naţional al Audiovizualului recomandă acestor societăţi care deţin televiziuni cu difuzare terestră să aibă în vedere iniţierea unor campanii de avertizare a telespectatorilor lor referitor la încetarea obligatorie a emisiei terestre analogice pentru televiziunea sau televiziunile deţinute, începând din data de 17 iunie.

    Decizia a fost luată după ce membrii CNA au analizat, în şedinţa din 5 martie, o adresă primită de la Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), care reuneşte principalele societăţi de televiziune şi radio din România, şi i-a audiat pe o parte dintre reprezentanţii ARCA, între care şi George Chiriţă, directorul executiv al asociaţiei.

    “Sunt 170 de licenţe cu difuzare terestră, dintre care 8 au şi difuzare prin reţele de comunicaţii electronice (prin cablu, n.r.), iar unele televiziuni au şi difuzare prin satelit, în general, staţiile mari de televiziune”, potrivit unei informări făcute în respectiva şedinţă a CNA de serviciile de specialitate ale Consiliului.

    Acest fapt a fost confirmat atunci şi de George Chiriţă, directorul executiv al ARCA, care a precizat că cele aproape 170 de televiziuni “ar trebui să spună stop în iunie 2015”, atunci când România s-a angajat să implementeze procesul de tranziţie de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră, în contextul în care este puţin probabil ca acest proces să se realizeze efectiv.

    În acest sens, George Chiriţă a spus că ARCA a propus soluţia transformării acestor aproape 170 de licenţe cu difuzare terestră în licenţe prin reţele de comunicaţii electronice (prin cablu, n.r.), pentru ca televiziunile respective să nu fie închise.

    Chiriţă a spus că ARCA a propus “o rezolvare în bloc” a situaţiei. “CNA nu ar trebui să aibă audieri cu cei 170 de radiodifuzori şi nu ar trebui să mai solicite alte documente de la aceştia, pentru că documentele sunt deja în posesia CNA. Nu este vorba de acordarea unei licenţe noi în sensul pur al cuvântului (…) Este o procedură absolut specială, este o tranziţie mai ciudată de la analogic nu spre digital, ci făcând un popas de aşteptare în transmisia prin reţele de cablu, aşteptând să vedem dacă se întâmplă ceva în digital, ceea ce este foarte puţin probabil să se întâmple”, a mai spus atunci Chiriţă.

    Însă, potrivit reprezentanţilor serviciilor de specialitate ale CNA, nu este posibil ca aceste aproape 170 de licenţe cu difuzare terestră să fie transformate automat de Consiliu în licenţe prin cablu.

    În plus, potrivit reprezentanţilor CNA, în cazul în care radiodifuzorii ar dori să transforme aceste licenţe, Consiliul ar trebui să audieze aproximativ 55 de societăţi, care deţin toate aceste 170 de licenţe cu difuzare terestră.

    “Noi avem în vedere tranziţia la digital. Momentul acordării licenţei în cablu ar fi o fază intermediară, care ar putea dura însă foarte mult sau la nesfârşit (dacă autorităţile statului nu vor putea finaliza procesul de tranziţie la digital, n.r.), dar are scopul de a conserva licenţa, de a nu dispărea licenţa”, a spus, de cealaltă parte, George Chiriţă, pe 5 martie. În caz contrar, potrivit lui Chiriţă, acele licenţe terestre nu ar mai putea fi preluate în grilele operatorilor de cablu. “Ar fi o situaţie catastrofică a majorităţii acestor licenţe”, a mai spus Chiriţă, precizând că, dacă CNA nu va face nimic, pe 17 iunie, “am putea avea de-a face cu o încetare definitivă a emisiei (televiziunilor, n.r.) locale”.

  • Cluj: Proiect de reconstituire 3D a oraşului Ulpia Traiana Sarmizegetusa, inclusiv cu o dronă

    Directorul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT) din Cluj-Napoca, Carmen Ciongradi, a declarat, sâmbătă, că proiectul se va finaliza în circa doi ani, iar ulterior se va organiza o expoziţie virtuală cu această reconstituire 3D.

    “MNIT şi Centrul Naţional de Cercetare din Roma – Institutul pentru Tehnologie Aplicată la Patrimoniul Cultural derulează în această perioadă, în premieră, un proiect de reconstituire 3D a oraşului roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa pe baza măsurătorilor geo-fizice non invazive. Este vorba de monumentele necercetate aflate sub pământ, iar în cadrul cercetării se citesc anomaliile din sol şi se semnalează structurile arheologice, pe baze ştiinţifice, astfel încât se reconstruieşte 3D un oraş antic. Cu datele obţinute vom face, la final, o expoziţie virtuală şi ne vom putea plimba virtual prin Ulpia Traiana Sarmisegetusa, fosta capitală a Daciei romane. Proiectul va dura circa doi ani”, a spus Ciongradi.

    Potrivit acesteia, cercetarea se referă atât la monumentele care se văd, cât şi la cele care nu se văd şi se află sub pământ cu ajutorul unor aparate moderne, de rezistivitate, geomagnetism şi de topografie, printre care se numără şi o dronă.

    “Toate datele adunate se combină şi fotografiile luate de la înălţime cu drona şi informaţiile privind rezistivitatea din sol şi cele topometrice. Se face morfologia solului şi se pot detecta structurile aflate sub pământ, cum sunt ziduri sau clădiri, astfel că se poate recrea oraşul roman cum era el acum 2.000 de ani”, a explicat directorul MNIT.

    Emanuel Demetrescu, cercetător în cadrul Centrului Naţional de Cercetare din Roma, a declarat, la rândul său, că, până în prezent, la Ulpia Traiana Sarmisegetusa s-a cercetat doar o mică parte din suprafaţa oraşului.

    “Cercetarea noastră de acum se face sistematic şi pe o mare întindere, pe o suprafaţă de 33 de hectare în interiorul oraşului Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi de circa 80 de hectare în exteriorul zidurilor. Proiectul se derulează în baza unui protocol de colaborare pe care îl avem cu MNIT, având ca parteneri Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva şi Universitatea Babeş Bolyai din Cluj”, a subliniat Demetrescu.

    La finalul proiectului se va realiza şi o aplicaţie cu această reconstituire 3D care să poată fi folosită pe telefoane mobile sau pentru calculatoare.

    Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala provinciei romane Dacia, a fost construită după anul 106 d. H., în urma cuceririi Daciei de către împăratul Traian. Ruinele oraşului se află la circa 40 de kilometri de Sarmizegetusa Regia (Grădiştea Muncelului), care a fost capitala Daciei.

  • Operatorul telecom care returnează banii clienţilor atunci când nu au consumat tot ce e inclus în abonament

    Noul proiect F1 al celor de la Google oferă posibilitatea abonaţilor de a primi banii înapoi pentru cantitatea de date pe care nu au utilizat-o, scriu cei de la Business Insider.

    Sistemul funcţionează astfel: clientul plăteşte 20 de dolari pe lună pentru apeluri şi mesaje nelimitate şi 10 dolari pentru fiecare gigabit de date consumat. Dacă nu foloseşti cantitatea respectivă, Google îţi returnează suma echivalentă de bani. Prin urmare, dacă abonatul alege opţiunea cu 3 gigabiţi de date dar consumă doar 1,5 gigabiţi, la sfârşitul lunii va primi înapoi 15 dolari.

    Majoritatea operatorilor oferă posibilitatea de a consuma luna următoare datele neutilizate, dar niciunul nu oferă opţiunea de a returna banii.

    Proiectul F1 se află încă în faza de teste şi funcţionează doar pe telefoanele Nexus 6. Dacă rezultatele vor fi cele aşteptate, Google va extinde probabil oferta şi către posesorii de iPhone sau Samsung.

    Google se află într-un proces de extindere agresivă către industria telecom, dovadă fiind şi Proiectul Ara, iniţiat de cei de la Google în parteneriat cu Motorola şi cu organizaţia Phonebloks, care ca scop dezvoltarea unui telefon care să poată fi dezmembrat şi apoi reconstruit de către orice utilizator. Construit după un sistem asemănător cu cel al pieselor Lego, telefonul modular permite schimbarea oricărei piese, inclusiv procesorul, memoria sau camera digitală, prin simpla deconectare a respectivului element şi introducerea altuia.