BusinessMagazin

Tag: internet

  • Autostop pe internet

     

    In timpul unei calatorii in Germania, Andrei Petrut (23 ani) a optat pentru un serviciu de autostop online, prin care a putut cauta lista soferilor dispusi sa ajute autostopisti si traseele urmate de acestia. Petrut a ales un sofer, a schimbat cateva e-mail-uri cu el prin intermediul servi­ciu­lui, cerand informatii despre durata calatoriei si ruta exacta, iar la locul si ora stabilita, tanarul autostopist s-a urcat in masina respectivului sofer si a pornit la drum.
     
    “Am observat ca acest sistem functioneaza foarte bine la ei si mi-am zis ca trebuie sa incerc si in Romania”, a spus Andrei Petrut, administratorul site-ului Autostoponline.ro, pe care l-a lansat la inceputul acestui an si care numara intre 400 si 1.600 de vizitatori pe luna, in functie de sezon.
     
    Investitia initiala in dezvoltarea site-ului a fost de aproximativ 500 de euro, suma necesara pentru inregistrarea site-ului in.ro si pentru promovarea ideii. “Ma astept sa-mi recuperez investitia pana la sfarsitul anului si sa incep sa castig incepand cu anul viitor cel putin 1.000 de euro pe luna”, sustine Petrut.
     
    Modelul de business al Autostoponline.ro se bazeaza pe publicitatea online, cea mai mare parte a incasarilor provenind de la hostelurile care se promoveaza pe site in cadrul unei sectiuni speciale, in schimbul unei sume cuprinse intre unu si cinci euro. Deocamdata, pe Autostoponline.ro exista 44 de asemenea hosteluri inscrise, numai din Romania, dar Andrei Petrut urmareste sa extinda aceasta lista cu oferte din toata Europa.
     
    Pentru a se putea dezvolta insa, site-ul are nevoie de o investitie consistenta, estimata la aproximativ 25.000 de euro, pe care administratorul Autostoponline.ro spera sa o obtina de la fondul de investitii Seed Money, lansat de curand pe piata romaneasca. Petrut i-a contactat deja pe proprietarii fondului si ramane sa mearga la interviu pentru a-si prezenta ideea si planurile. 

     

  • Tranzactii in miniatura

    Modelul de business este insa acum altul: in loc sa vanda aplicatiile software suplimentare sau produsele virtuale separat, companiile care accepta microplati prefera fie sa impuna un credit minim ce poate fi luat de consumatori si folosit ulterior, fie sa vanda pachete de servicii sau produse, strategie cu sanse mult mai mari de reusita, dupa parerea analistilor din domeniu.
     
    Nexon, spre exemplu, si-a cladit afacerea de 266 de milioane de dolari (186,4 milioane de euro) in jurul acestei strategii, oferind jocurile gratuit si castigand din comertul cu obiecte virtuale. Producatorul de jocuri Electronic Arts are de asemenea in plan sa se concentreze din ce in ce mai mult catre comertul “marunt”, John Riccitiello, directorul executiv al companiei, declarand in cadrul unei conferinte recente cu investitorii ca microplatile vor fi esentiale pentru afacerea EA. Compania va lansa anul acesta jocul “Battlefield Heroes”, primul sau joc online care va genera venituri strict din vanzarea de obiecte virtuale. “Microplatile au un potential urias mai ales in randul consumatorilor tineri, care sunt obisnuiti cu achizitionarea de produse virtuale si care, pe masura ce inainteaza in varsta, sunt dispusi sa cheltuie din ce in ce mai mult”, crede Ben Cousins, producatorul executiv al jocului “Battlefield Heroes”. In ultima vreme, majoritatea companiilor din industria jocurilor au inceput sa ia in considerare microplatile, urmarind sa castige teren pe o piata care, dupa spusele lui Min Kim, vicepresedintele departamentului de marketing al Nexon, “ar urma sa explodeze” in urmatorii doi-trei ani.

  • Skype, achizitia ratata a eBay

     

    Cele peste 2,5 de miliarde de dolari (1,75 de miliarde de euro), cat a platit eBay in urma cu trei ani pentru achizitionarea serviciului de telefonie prin internet Skype, nu au fost altceva decat rezultatul supraevaluarii unei companii cu potential din domeniul online. Concluzia apartine conducerii eBay, care considera acum ca pretul platit a fost cu cel putin un miliard de dolari mai mare decat ar fi meritat, avand in vedere ca Skype nu si-a atins scopul initial, de a deveni o metoda ieftina de comunicare intre vanzatorii si cumparatorii de pe site-ul de licitatii online. Explicatia ar fi faptul ca multi dintre comerciantii care scot la licitatie diferite produse pe eBay nu considera necesar sa aloce timp pentru a raspunde intrebarilor potentialilor cumparatori pe parcursul unei conversatii pe Skype. “Suntem constienti ca Skype este o afacere de sine statatoare, care a avut o crestere exploziva atat in termeni financiari, cat si in ce priveste numarul de utilizatori, dar serviciul nu s-a ridicat la nivelul asteptarilor creionate in 2005”, spune John Donahoe, directorul executiv al eBay. Aceste nemultumiri ale managementului eBay au generat o serie de discutii, in randul mai multor analisti si specialisti din domeniu, cu privire la o posibila vanzare a Skype – tranzactie care ar aduce eBay atat resurse financiare, cat si libertatea sa se concentreze pe extinderea activitatii de baza, care de asemenea traverseaza o perioada mai grea. Speculatiile merg chiar mai departe, aceiasi analisti considerand ca Skype are astfel doua variante viabile: fie face efortul de a reveni la cresterile consistente din anii trecuti, fie devine obiectul unei achizitii ieftine pentru o alta companie.
     
    Realitatea este ca serviciul de telefonie prin internet este supus unei presiuni permanente din partea conducerii eBay, care are asteptari poate chiar nerezonabile cu privire la performantele companiei, care numara peste 330 de milioane de utilizatori si care a mers in profit sase trimestre consecutiv. Este drept, veniturile de aproximativ 100 de milioane de dolari (70,1 milioane de euro) pe trimestru ale companiei au crescut in perioada aprilie-iunie a acestui an cu numai 51%, de doua ori mai putin decat in 2007. Henry Dewing, analist si consultant al companiei de cercetare de piata Forrester Research, considera ca in conditiile actuale incasarile nu sunt suficiente, dar nici nu vor mai creste la fel de spectaculos, mai ales ca Skype detine o cota mica din piata telefoniei prin internet, estimata de analistii companiei de cercetare Infonetics Research sa ajunga la 50 de miliarde de dolari (35,2 miliarde de euro) in 2010.
     
    “Exista diferente mari de perceptie in ce priveste asteptarile eBay si cele ale consumatorilor legate de ceea ce face eBay cu Skype”, afirma Josh Silverman, directorul executiv al Skype. Sarcina actuala a lui Silverman este sa se asigure ca serviciul de telefonie prin internet va continua sa aiba crestere si ca veniturile vor fi cel putin suficiente pentru sustinerea serviciului, independent de businessul cu licitatii online. Situatia Skype este dificila pentru ca trebuie sa faca fata unei piete din ce in ce mai competitive, cu furnizori de servicii in fata carora incepe sa piarda unele din avantajele pretului scazut. “Skype lupta impotriva unor jucatori mult mai stabili pe piata”, este de parere Elroy Jopling, director de cercetare in cadrul Gartner.
     
    Una dintre principalele probleme ale Skype este sa demonstreze ca serviciul sau de telefonie este mai avantajos decat cele oferite de marile companii din telecom. Compania ofera apeluri gratuite nelimitate in reteaua Skype oriunde in lume, veniturile fiind generate din tarifele percepute pentru apelurile catre numere de telefonie fixa sau mobila. Spre exemplu, pentru apeluri catre America de Nord, compania ofera convorbiri nelimitate pentru un abonament lunar de trei dolari, in timp ce pentru alte 36 de tari din lume, tariful este de 10 dolari pe luna. Din pacate insa, majoritatea utilizatorilor Skype efectueaza in cea mai mare parte apeluri online in retea, numai 10% dintre utilizatorii Skype platind pentru a vorbi cu utilizatorii non-Skype, potrivit lui Josh Silverman. O buna vreme, compania a oferit convorbiri la preturi mai mici decat tarifele percepute de marii operatori de telefonie mobila, dar pe masura ce competitia se accentueaza in industria telecom, furnizorii traditionali de servicii de telefonie s-au concentrat tot mai mult pe reducerea preturilor. Verizon Communication sau Time Warner, spre exemplu, ofera pachete de convorbiri nelimitate, pentru o taxa fixa, atunci cand acestea sunt achizitionate impreuna cu alte servicii, cum ar fi internetul de mare viteza. De altfel, segmentul telefoniei prin internet din SUA este dominat de companii precum Comcast, Cablevision sau Time Warner si nu de furnizorii specializati pe acest segment, precum Skype sau Google Talk.
     
    Potrivit lui Josh Silverman, planurile tarifare ale Skype includ si alte facilitati pe care companiile rivale nu le ofera, cum ar fi serviciul de videoconferinte, cel de transfer de fisiere, dar si apelurile nelimitate la nivel global. In ce priveste videoconferintele, spre exemplu, aproximativ 30% dintre clientii companiei utilizeaza acest serviciu, conform calculelor sefului Skype.
     
    Serviciul de telefonie prin internet al eBay ar avea insa mult de castigat daca ar ataca mai agresiv segmentul telefoanelor mobile capabile sa se conecteze la internet, oferind astfel consumatorilor o alternativa mai ieftina de comunicare in raport cu ofertele operatorilor traditionali de servicii de telefonie mobila. Lansata in primavara acestui an, cea mai noua versiune a aplicatiei Skype pentru mobilele dotate cu sistem de operare Windows Mobile de la Microsoft a fost instalata deocamdata numai pe sapte milioane de terminale. “Fara discutie, tot mai multi prefera telefoanele mobile in defavoarea celor fixe, chiar si atunci cand se afla acasa”, spune Jopling, directorul de cercetare al Gartner.
     
    Schimbarea modelului de business este deci necesara pentru Skype, directorul companiei mizand ca va reusi astfel sa incurajeze un numar tot mai mare de clienti sa intre in randul celor care platesc pentru convorbirile prin internet, dar si sa promoveze Skype ca un serviciu de comunicare ieftina, indiferent de echipamentul pe care este folosit, computer, celular sau alt dispozitiv mobil. Insa cel mai probabil, Skype ar avea cel mai mult de castigat daca ar alege un model de business axat pe publicitate online si nu pe incasarile de pe urma convorbirilor efectuate in afara retelei. O perspectiva care l-ar ajuta probabil pe Donahoe, seful eBay, sa evite in cele din urma vanzarea Skype.

     

  • Skype, achizitia ratata a eBay

     

    Cele peste 2,5 de miliarde de dolari (1,75 de miliarde de euro), cat a platit eBay in urma cu trei ani pentru achizitionarea serviciului de telefonie prin internet Skype, nu au fost altceva decat rezultatul supraevaluarii unei companii cu potential din domeniul online. Concluzia apartine conducerii eBay, care considera acum ca pretul platit a fost cu cel putin un miliard de dolari mai mare decat ar fi meritat, avand in vedere ca Skype nu si-a atins scopul initial, de a deveni o metoda ieftina de comunicare intre vanzatorii si cumparatorii de pe site-ul de licitatii online. Explicatia ar fi faptul ca multi dintre comerciantii care scot la licitatie diferite produse pe eBay nu considera necesar sa aloce timp pentru a raspunde intrebarilor potentialilor cumparatori pe parcursul unei conversatii pe Skype. “Suntem constienti ca Skype este o afacere de sine statatoare, care a avut o crestere exploziva atat in termeni financiari, cat si in ce priveste numarul de utilizatori, dar serviciul nu s-a ridicat la nivelul asteptarilor creionate in 2005”, spune John Donahoe, directorul executiv al eBay. Aceste nemultumiri ale managementului eBay au generat o serie de discutii, in randul mai multor analisti si specialisti din domeniu, cu privire la o posibila vanzare a Skype – tranzactie care ar aduce eBay atat resurse financiare, cat si libertatea sa se concentreze pe extinderea activitatii de baza, care de asemenea traverseaza o perioada mai grea. Speculatiile merg chiar mai departe, aceiasi analisti considerand ca Skype are astfel doua variante viabile: fie face efortul de a reveni la cresterile consistente din anii trecuti, fie devine obiectul unei achizitii ieftine pentru o alta companie.
     
    Realitatea este ca serviciul de telefonie prin internet este supus unei presiuni permanente din partea conducerii eBay, care are asteptari poate chiar nerezonabile cu privire la performantele companiei, care numara peste 330 de milioane de utilizatori si care a mers in profit sase trimestre consecutiv. Este drept, veniturile de aproximativ 100 de milioane de dolari (70,1 milioane de euro) pe trimestru ale companiei au crescut in perioada aprilie-iunie a acestui an cu numai 51%, de doua ori mai putin decat in 2007. Henry Dewing, analist si consultant al companiei de cercetare de piata Forrester Research, considera ca in conditiile actuale incasarile nu sunt suficiente, dar nici nu vor mai creste la fel de spectaculos, mai ales ca Skype detine o cota mica din piata telefoniei prin internet, estimata de analistii companiei de cercetare Infonetics Research sa ajunga la 50 de miliarde de dolari (35,2 miliarde de euro) in 2010.
     
    “Exista diferente mari de perceptie in ce priveste asteptarile eBay si cele ale consumatorilor legate de ceea ce face eBay cu Skype”, afirma Josh Silverman, directorul executiv al Skype. Sarcina actuala a lui Silverman este sa se asigure ca serviciul de telefonie prin internet va continua sa aiba crestere si ca veniturile vor fi cel putin suficiente pentru sustinerea serviciului, independent de businessul cu licitatii online. Situatia Skype este dificila pentru ca trebuie sa faca fata unei piete din ce in ce mai competitive, cu furnizori de servicii in fata carora incepe sa piarda unele din avantajele pretului scazut. “Skype lupta impotriva unor jucatori mult mai stabili pe piata”, este de parere Elroy Jopling, director de cercetare in cadrul Gartner.
     
    Una dintre principalele probleme ale Skype este sa demonstreze ca serviciul sau de telefonie este mai avantajos decat cele oferite de marile companii din telecom. Compania ofera apeluri gratuite nelimitate in reteaua Skype oriunde in lume, veniturile fiind generate din tarifele percepute pentru apelurile catre numere de telefonie fixa sau mobila. Spre exemplu, pentru apeluri catre America de Nord, compania ofera convorbiri nelimitate pentru un abonament lunar de trei dolari, in timp ce pentru alte 36 de tari din lume, tariful este de 10 dolari pe luna. Din pacate insa, majoritatea utilizatorilor Skype efectueaza in cea mai mare parte apeluri online in retea, numai 10% dintre utilizatorii Skype platind pentru a vorbi cu utilizatorii non-Skype, potrivit lui Josh Silverman. O buna vreme, compania a oferit convorbiri la preturi mai mici decat tarifele percepute de marii operatori de telefonie mobila, dar pe masura ce competitia se accentueaza in industria telecom, furnizorii traditionali de servicii de telefonie s-au concentrat tot mai mult pe reducerea preturilor. Verizon Communication sau Time Warner, spre exemplu, ofera pachete de convorbiri nelimitate, pentru o taxa fixa, atunci cand acestea sunt achizitionate impreuna cu alte servicii, cum ar fi internetul de mare viteza. De altfel, segmentul telefoniei prin internet din SUA este dominat de companii precum Comcast, Cablevision sau Time Warner si nu de furnizorii specializati pe acest segment, precum Skype sau Google Talk.
     
    Potrivit lui Josh Silverman, planurile tarifare ale Skype includ si alte facilitati pe care companiile rivale nu le ofera, cum ar fi serviciul de videoconferinte, cel de transfer de fisiere, dar si apelurile nelimitate la nivel global. In ce priveste videoconferintele, spre exemplu, aproximativ 30% dintre clientii companiei utilizeaza acest serviciu, conform calculelor sefului Skype.
     
    Serviciul de telefonie prin internet al eBay ar avea insa mult de castigat daca ar ataca mai agresiv segmentul telefoanelor mobile capabile sa se conecteze la internet, oferind astfel consumatorilor o alternativa mai ieftina de comunicare in raport cu ofertele operatorilor traditionali de servicii de telefonie mobila. Lansata in primavara acestui an, cea mai noua versiune a aplicatiei Skype pentru mobilele dotate cu sistem de operare Windows Mobile de la Microsoft a fost instalata deocamdata numai pe sapte milioane de terminale. “Fara discutie, tot mai multi prefera telefoanele mobile in defavoarea celor fixe, chiar si atunci cand se afla acasa”, spune Jopling, directorul de cercetare al Gartner.
     
    Schimbarea modelului de business este deci necesara pentru Skype, directorul companiei mizand ca va reusi astfel sa incurajeze un numar tot mai mare de clienti sa intre in randul celor care platesc pentru convorbirile prin internet, dar si sa promoveze Skype ca un serviciu de comunicare ieftina, indiferent de echipamentul pe care este folosit, computer, celular sau alt dispozitiv mobil. Insa cel mai probabil, Skype ar avea cel mai mult de castigat daca ar alege un model de business axat pe publicitate online si nu pe incasarile de pe urma convorbirilor efectuate in afara retelei. O perspectiva care l-ar ajuta probabil pe Donahoe, seful eBay, sa evite in cele din urma vanzarea Skype.

     

  • In loc de hotel

    “Unii exclud de la bun inceput varianta impersonala a hotelului, preferand un loc care le ofera confort, dar ii si fereste de bataile de cap legate de administrarea si intretinerea locuintei”, spune Iza Pop (30 ani), administrator si asociat la Easyrental.
     
    Site-ul easyrental.ro functioneaza in principal pentru prezentarea serviciilor oferite de companie, cu posibilitatea de rezervare online si plata online a rezervarilor.
     
    Pana acum nu a adus companiei incasari spectaculoase, din 2006 si pana in prezent numarand doar 10.000 de vizitatori, dintre care 10% clienti. Iza Pop spune insa ca are in plan pentru urmatoarea perioada sa-l dezvolte. Intr-o prima faza pregateste, impreuna cu compania de web design Avantaj Net, o relansare a site-ului, care va include pe langa oferta imobiliara, si oferte de servicii de inchirieri auto sau curatenie, precum si un magazin online cu livrarea la domiciliu a cumparaturilor.
     
    Incasarile lunare ale companiei se ridica in medie la 25.000 de euro, cifra care variaza insa in functie de gradul de ocupare a apartamentelor, perioadele “moarte” fiind reprezentate de lunile de vacanta. In proprietatea Easyrental sunt 16 apartamente, dintre care sase garsoniere, in zone centrale ale Bucurestiului, precum Parcul Cismigiu, Ateneu, Calea Victoriei si Bd. Magheru.
     
    Easyrental nu are un plafon maxim de zile pentru care inchiriaza un apartament, mai ales ca principalii clienti ai companiei sunt de fapt reprezentanti sau angajati ai unor mari companii straine, care lucreaza in Romania pentru diverse proiecte, avand contracte pe durata medie sau lunga.

  • In loc de hotel

    “Unii exclud de la bun inceput varianta impersonala a hotelului, preferand un loc care le ofera confort, dar ii si fereste de bataile de cap legate de administrarea si intretinerea locuintei”, spune Iza Pop (30 ani), administrator si asociat la Easyrental.
     
    Site-ul easyrental.ro functioneaza in principal pentru prezentarea serviciilor oferite de companie, cu posibilitatea de rezervare online si plata online a rezervarilor.
     
    Pana acum nu a adus companiei incasari spectaculoase, din 2006 si pana in prezent numarand doar 10.000 de vizitatori, dintre care 10% clienti. Iza Pop spune insa ca are in plan pentru urmatoarea perioada sa-l dezvolte. Intr-o prima faza pregateste, impreuna cu compania de web design Avantaj Net, o relansare a site-ului, care va include pe langa oferta imobiliara, si oferte de servicii de inchirieri auto sau curatenie, precum si un magazin online cu livrarea la domiciliu a cumparaturilor.
     
    Incasarile lunare ale companiei se ridica in medie la 25.000 de euro, cifra care variaza insa in functie de gradul de ocupare a apartamentelor, perioadele “moarte” fiind reprezentate de lunile de vacanta. In proprietatea Easyrental sunt 16 apartamente, dintre care sase garsoniere, in zone centrale ale Bucurestiului, precum Parcul Cismigiu, Ateneu, Calea Victoriei si Bd. Magheru.
     
    Easyrental nu are un plafon maxim de zile pentru care inchiriaza un apartament, mai ales ca principalii clienti ai companiei sunt de fapt reprezentanti sau angajati ai unor mari companii straine, care lucreaza in Romania pentru diverse proiecte, avand contracte pe durata medie sau lunga.

  • Sa vezi ce-au facut colegii








    Disponibila in limba romana si in engleza, aplicatia online Teamness le permite angajatilor unei companii sa colaboreze la acelasi proiect, chiar daca nu se afla in aceeasi cladire sau acelasi oras. “E o aplicatie de project management care ajuta la rezolvarea problemelor de comunicare ce pot aparea pe parcursul dezvoltarii unui proiect, cu facilitati precum lista de sarcini, monitorizarea stadiilor de lucru, organizare pe fisiere, rezumatul activitatii si un motor de cautare”, spune Paul Marculescu, directorul Bitground Software Solutions, compania din spatele Teamness.ro.




     

    Lansat de doua luni, site-ul a avut pana in prezent aproximativ 6.000 de vizitatori unici, dintre care 10% si-au creat conturi active pentru a putea folosi aplicatia. Principalii utilizatori ai site-ului sunt echipele formate din 20-30 de membri, ce au nevoie sa acceseze de pe internet datele proiectelor in care sunt implicate si sa interactioneze de la distanta. Modelul ales pentru Teamness este SaaS sau “software as a service”, ceea ce inseamna ca aplicatia software este folosita ca un serviciu, fiind accesibila online, fara instalare. In ce priveste investitiile facute pentru dezvoltarea si promovarea proiectului, Paul Marculescu spune ca acestea se ridica la aproximativ 5.500 de euro, dintre care aproape jumatate pentru hosting si realizare, iar restul pentru licente de software si reclama. “Momentan serviciul este gratuit, dar din 2009, dupa ce vom atinge pragul de 10.000 de conturi active, vom introduce si planuri de pret”, afirma Marculescu. Paul Marculescu (30 de ani) si Sorin Ostafiev (29 de ani), antreprenorii de la Bitground Software Solutions, sustin ca mizeaza pe pietele unde exista vorbitori de limba engleza si romana, adica SUA, o parte din Europa, eventual India si Australia. La un moment dat s-ar putea orienta insa si spre tarile cu vorbitori de spaniola si franceza, avand in plan sa lanseze versiuni ale aplicatiei in aceste limbi.




  • Culegatori si pescari








    Daniel Divricean a pornit Agregator.ro din nevoia de a urmari evolutia actiunilor cotate la Bursa de Valori Bucuresti, de a avea acces la prognoza meteo chiar si pentru orasele mai mici din Romania si de a fi la curent cu principalele stiri din ziare si reviste. “Astfel de servicii deja exista in strainatate, dar internetului romanesc ii lipsea un agregator bun de informatii”, spune coordonatorul proiectului.




     

    Desi nu pare foarte inspirat, numele Agregator.ro, ales in conditiile in care domeniul de internet a fost disponibil, reprezinta un avantaj, fiindca este cat se poate de explicit – multi dintre cei interesati de un asemenea serviciu ar putea ajunge la el cautand pe Google dupa cuvantul “agregator”. Spre deosebire de Google Reader, serviciul romanesc nu presupune crearea unui cont de acces.

     

    Agregator.ro se diferentiaza de alte site-uri de acest gen fiindca, pe langa stirile de pe diverse site-uri, ofera si informatii bursiere si meteo prin intermediul unor widget-uri disponibile la sectiunea Utile. Iar aceste aplicatii permit un grad de personalizare – widget-ul pentru cotatiile actiunilor la BVB, spre exemplu, permite selectarea anumitor cotatii, care pot fi ordonate si afisate pe coloane.

     

    “Majoritatea site-urilor de acest gen se limiteaza doar la a afisa continutul, dar prin intermediul widget-urilor poti rafina accesul la informatii”, afirma Divricean.

     

    Modelul de business al site-ului, care are acum cateva mii de vizitatori pe luna, a fost gandit pentru inceput ca o combinatie intre modelul clasic de publicitate online si cel de publicitate prin widget-uri. Pe viitor insa, pe masura ce va atrage mai multi vizitatori, serviciul ar putea genera venituri numai din widget-uri, asa cum se intampla si in cazul retelei sociale Facebook. Totusi, creatorii Agregator.ro nu se asteapta sa recupereze nicio parte din investitia initiala, de 11.000 de euro, mai devreme de un an de la lansarea serviciului, timp in care se asteapta sa atinga un prag de 100.000 de vizitatori pe luna.




  • Fara seriale online







    Comparativ cu seriile de televiziune, costurile necesare productiei unor astfel de episoade scurte, destinate exclusiv mediului online si in principal site-urilor video de genul YouTube sau al retelelor sociale, sunt de numai cateva mii de dolari. Numai ca profiturile asteptate au intarziat sa apara, cauza fiind lipsa unui model de business si a unui format de episod care sa atraga intr-adevar publicul.



     

    Pana in prezent, cu exceptia catorva exemple, episoadele online nu au reusit sa castige audienta. Seria Lonelygirl, spre exemplu, a fost urmarita in vara anului 2006, cand a fost lansata, de milioane de internauti, dar un an mai tarziu putini erau inca la curent cu subiectul. Lipsa atentiei, dar in special a incasarilor din publicitate ar putea fi un semnal de alarma pentru marile companii media interesate sa investeasca in crearea de continut online propriu. Insa tot mai multe companii continua sa-si incerce norocul in industria divertismentului digital, in speranta ca videoclipurile de pe web vor castiga intr-un final vizitatori si se vor diferentia de masa de clipuri postate de amatori. “Webisoadele sunt o industrie inca noua, cu care putine dintre companiile media sunt obisnuite”, observa Herb Scannell, fost presedinte in cadrul Nickelodeon, care acum conduce furnizorul de continut online Next New Networks.

     

    Dar pentru a ajunge in punctul in care consumatorii vor prefera o comedie de pe YouTube in locul serialelor deja cunoscute, precum “Two and Half Men”, “Sex and the City”, “Lost” sau “Prison Break”, industria are nevoie de un model bine definit de business, de un sistem de distributie mai rafinat si de sustinere financiara din partea investitorilor.




  • Si o masina de inchiriat








    “Tendinta cea mai vizibila in ultima perioada in ce priveste vacantele este aceea ca utilizatorii se muta pe internet pentru a face rezervarile, o mare parte a produselor disponibile in ofertele operatorilor turistici putand fi rezervate si cumparate mult mai rapid online”, spune Radu Dumitrescu (40 de ani), directorul agentiei de turism Travelart, care a lansat in urma cu aproximativ doua luni site-ul Flaps.ro.




     

    Prin intermediul site-ului, care reprezinta de fapt o platforma de rezervari online pentru curse aeriene, proprietati hoteliere si companii de inchirieri auto, consumatorii pot rezerva biletele de avion, camera la hotel si masina de inchiriat intr-un singur pachet de servicii.

     

    Flaps.ro, pentru care investitia initiala se ridica la aproximativ 10.000 de euro, fara bugetul de promovare, numara 1.000 de vizitatori pe saptamana, dintre care 100 au facut si rezervare. “In jur de 95% dintre rezervarile facute pe site au fost doar pentru bilete de avion, restul de 5% fiind rezervari pentru pachetele disponibile”, spune Dumitrescu. In proportie de 60%, clientii prefera destinatiile directe, cum ar fi Paris, Roma sau Milano, in timp ce restul opteaza pentru destinatii ce presupun o escala.

     

    Pe site se poate efectua o cautare rapida printre mai mult de 12.000 de destinatii de zbor si peste 75.000 de hoteluri din intreaga lume, iar odata facute rezervarile, biletele de calatorie pot fi achitate prin card, transfer bancar sau numerar.

     

    Cu o experienta de peste 10 ani in aviatie, acumulata in cadrul companiei aeriene KLM si inca pe atat in turism, Dumitrescu este de parere ca rezervarile online le vor depasi pe cele traditionale in popularitate in urmatorii cativa ani. Pe aceasta estimare isi construieste strategia de dezvoltare a site-ului, despre care spera ca va ajunge intre primele 10 site-uri de acest gen, alaturi de competitori precum Vola sau Paravion. “Tinta clara este sa ajungem din 2010 la un numar de 500 de bilete vandute lunar prin Flaps.ro”, estimeaza Radu Dumitrescu.