BusinessMagazin

Tag: grup

  • Ce se întâmplă cu firmele americane care au invadat Rusia în ultimii ani?

    Compania Tiffany a invadat Rusia în urmă cu zece luni, în iunie 2013, afişând mii de produse într-un magazin de 1400 de metri pătraţi. Acum compania se vede prinsă în mijlocul unui conflict economic care afectează tot mai mult rubla, relatează BusinessWeek. Tiffany este doar una din companiile care au pariat, recent, pe Rusia, considerând că vor găsi un consum puternic şi o piaţă stabilă. Anul trecut, companiile din S&P 500 au menţionat rezultatele financiare din Rusia de peste 350 de ori în timpul teleconferinţelor, conform unui studiu al Bloomberg. Cererea, conform analizei, a crescut pentru produse precum Iphone, burgeri de la McDonald’s sau truse de machiaj de la Estee Lauder.

    Compania BorderFree, care coordonează vânzările online ale unor nume precum Macy’s sau J. Crew, notează Rusia ca fiind una dintre primele cinci pieţe de desfacere din lume. Nike, un alt gigant american, afirmă că afacerile din Rusia sunt în continuare prospere: “Suntem în continuare marca de haine sport cea mai căutată în Rusia şi Europa de Est”, a declarat în decembrie Trevor Edwards, preşedintele brandului.

    Momentan, sancţiunile administrate Rusiei de către puterile occidentale se rezumă la un grup de persoane apropiate preşedintelui Putin şi nu stau în calea iPad-urilor, pantofilor sport sau ai whisky-ului triplu distilat din Kentucky. Dar lucrurile încep să se complice: Visa şi Mastercard au anunţat că suspendă procesarea unor tranzacţii pentru a se alinia sancţiunilor impuse. În aceeaşi măsură, rubla se zbate pe măsură ce investitorii se tem că situaţia din Ucraina va avea consecinţe neaşteptate. De când Putin a oferit Ucrainei un stimul financiar de 15 miliarde în decembrie, valoarea rublei faţă de dolar a scăzut cu 25%.

    Specialiştii consideră că puterea de cumpărare a ruşilor nu s-a schimbat, dar o parte dintre aceştia sunt indecişi dacă să mai încurajeze sau nu industria de peste ocean. Mark Parker, CEO Nike, speră ca situaţia să se rezolve cât mai curând: “Sperăm la o rezolvare paşnică a situaţiei. Între timp, ne vom concentra pe lucrurile care ţin de noi, cum ar fi clienţii.”

  • Mega Image va continua extinderea în Capitală, care va fi susţinută de construirea unui nou depozit

     “Planul nostru de acţiune în România este centrat în jurul creşterii. Vrem să continuăm extinderea în Bucureşti, iar construirea celui de-al doilea centru logistic va sprijini expansiunea şi va reduce costurile cu bunurile. Printre provocările cu care ne confruntăm se numără extinderea rapidă a concurenţei şi capacitatea de a ne extinde în afara Bucureştiului, unde puterea de cumpărare este mult mai redusă, care rămâne sub semnul întrebării. Organizaţia din România are nevoie de mai multă profesionalizare”, a declarat recent Frans Muller.

    De asemenea, Mega Image se va concentra pe accelerarea dezvoltării mărcilor proprii şi îmbunătăţirea serviciilor.

    El a arătat că economia românească a avut o evoluţie bună anul trecut, iar Mega Image a reuşit să-şi crească profitabilitatea la un nivel sănătos. În 2012, compania a obţinut un profit net de 3,5 ori mai mare decât în 2011, de 46,7 milioane lei (10,5 milioane euro), la o cifră de afaceri cu 44% mai ridicată, de 1,75 miliarde lei (394 milioane euro), conform datelor de la Ministerul Finanţelor. Potrivit unor prezentări ale Delhaize, veniturile grupului în România au crescut cu peste 35% în trimestrul al doilea al anului trecut şi cu aproximativ 30% în trimestrul al treilea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Auchan a remodelat hipermarketul real din Deva, pe care îl redeschide joi sub marca sa

     “Transformarea magazinului Real în Auchan a durat 10 zile şi a constat în modificări tehnice şi comerciale (…) Pe o suprafaţă netă de vânzare de peste 7.300 metri pătraţi, noul hipermarket Auchan Deva oferă locuitorilor o gamă de peste 50.000 de produse”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Cu un program al deschiderilor de trei magazine Auchan pe lună, compania urmează să finalizeze programul rebrandingului hipermarketurilor real la sfârşitul lunii aprilie. Magazinele rămase de remodelat sunt situate în Bacău, Bucureşti – AFI Cotroceni, Galaţi şi Timişoara Nord.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dragnea: Negocierile cu China pentru termocentrala Rovinari, avansate. Este interes şi pentru Tarniţa

     Construcţia termocentralei Rovinari, cu un nou grup energetic de 500 MW, a fost inclusă în vara anului trecut în Planul naţional de investiţii al Guvernului, fiind prezentat atunci că grupul China Huadian Engineering ar urma să asigure o investiţie de circa un miliard dolari.

    În luna noiembrie, conducerea Complexului Energetic Oltenia a încheiat cu preşedintele companiei China Huadian Corporation un acord de intenţie de cooperare pentru realizarea proiectului termoelectric de la Rovinari.

    Marţi, Dragnea a reluat faptul că autorităţile române intenţionează să construiască la Rovinari o nouă termocentrală, de 500 MW, cu randament dublu.

    “Cu aceeaşi cantitate de cărbune, obţii o cantitate dublă de energie şi, foarte important, se respectă normele de mediu”, a spus Dragnea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ileana Sorina Bălţatu conduce vânzările Gazprom în România. Dezvoltă a treia reţea de benzinării din carieră

    A FOST SHELL, A FOST SLOVNAFT ŞI ACUM ESTE GAZPROM. Au fost dezvoltări, achiziţii şi procese de integrare. În peste 20 de ani de carieră, Ileana Sorina Bălţatu le-a văzut cam pe toate. A intrat în industria petrolului în 1993, în cadrul Shell România – primul grup internaţional care a încercat dezvoltarea unei reţele de benzinării în România -, iar după un an în companie a devenit director de operaţiuni.

    „Am fost responsabilă de deschiderea primei benzinării Shell în România, la 1 aprilie 1995, iar ulterior am participat la toate deschiderile reţelei până la momentul când am plecat să fac un stagiu la headquarter şi m-am întors pe poziţia de director general al companiei. Au  urmat proiecte foarte interesante, am extins reţeaua şi am deschis terminalul de la Otopeni„, comprimă Ileana Sorina Bălţatu cei aproape opt ani de carieră în cadrul Shell, timp în care s-a ocupat de cea mai mare parte din bugetul de investiţii de peste 230 de milioane de dolari al grupului britanic în România. 

    FĂRĂ A AVEA ÎNSĂ O RAFINĂRIE ÎN PROXIMITATE, REŢEAUA REZISTA FOARTE GREU, ADMITE MANAGERUl: „Am reuşit să rămânem profitabili, dar era dificil şi astfel compania a devenit de vânzare„. Decizia Shell de a ieşi treptat din România a venit atât din cauza difficultăţilor pe care grupul le avea la nivel internaţional, cât şi din cauza slabelor performanţe ale Shell România SRL, după cum scria ZF la momentul tranzacţiei. În 1999, compania a avut pierderi de 13,2 milioane dolari, în 2000 – 2,8 milioane dolari, iar în 2001 – 3,8 mil. milioane dolari.

    Deşi compania începuse să recupereze teren, iar creşterea nivelului de trai se vedea în vânzări, Shell a decis vânzarea reţelei din România. Grupul Mol a fost interesat de achiziţia benzinăriilor Shell pentru că dorea un salt rapid al reţelei de distribuţie şi a cumpărat Shell în 2005, în urma a două tranzacţii: prima tranşă de 23 de staţii a fost vândută pentru 20-25 milioane de dolari, iar a doua vânzare, care a coincis cu ieşirea Shell din România, de 58 de staţii, a fost estimată la 70 milioane dolari. 

    În primul an după tranzacţie, Ileana Sorina Bălţatu s-a ocupat de integrarea Shell în Mol, apoi a acceptat oferta de a se muta la Slovnaft, pentru a coordona reţeaua pe care Mol o deţinea în Slovacia. „Acolo am găsit o situaţie şi mai dificilă„, povesteşte managerul: „Slovnaft fusese cumpărat de Mol cu câţiva ani în urmă, iar în 2005, în urma unor controale ale autorităţilor, primiseră nişte amenzi foarte mari (33 de milioane de euro, pentru abuz de poziţie dominantă – n.r.). Mol dorea să atingă nişte parametri de profitabilitate la Slovnaft şi m-am ocupat şi de acest aspect, pe lângă reţeaua de downstream. Am rezolvat ce se putea, iar din 2007 am preluat şi reţeaua din Cehia„. În Slovacia, reţeaua era de 210 staţii, iar în Cehia de 30.

    DATORITĂ EXPERIENŢEI ÎN M&A, CÂŞTIGATĂ PRIN IMPLICAREA ÎN TRANZACŢIA SHELL-MOL, ILEANA SORINA BĂLŢATU A FOST SOLICITATĂ SĂ SE IMPLICE ÎN ACHIZIŢIILE ULTERIOARE ALE MOL ÎN REGIUNE: Tifon, în Croaţia (tranzacţie prin care Mol a urmărit consolidarea poziţiei în Croaţia; cele 36 de staţii şi 20 de proiecte în construcţie au fost achiziţionate în 2007 pentru o sumă estimată la 150 milioane de euro), IES, în Italia (IES deţinea rafinăria Mantova şi o reţea de 165 de staţii de alimentare, pe care Mol le-a achiziţionat în 2007), şi Pap Oil, în Cehia (cea mai mare reţea de benzinării din Cehia, cu 125 de staţii, a fost cumpărată de Mol în 2012).

    „Afacerile cu petrol mi-au plăcut şi îmi plac, mă motivează să mă trezesc dimineaţa să vin la lucru„, explică Ileana Sorina Bălţatu de ce a acceptat să preia o nouă poziţie de downstream director şi de a construi o nouă reţea de staţii, cea a companiei sârbe NIS, controlate de Gazprom, înapoi în România.

  • Vânzarea Nokia către Microsoft, pusă sub semnul întrebării de anchete anti-monopol în Asia

     Nokia şi Microsoft anticipau anterior că tranzacţia avea să fie finalizată până la finele lunii martie, potrivit Bloomberg.

    Termenul a fost însă avansat, în aşteptarea avizelor de la “anumite autorităţi antitrust din Asia”, potrivit unui comunicat al Nokia.

    Grupul finlandez a subliniat că tranzacţia rămâne în picioare în condiţiile anunţate anterior.

    Microsoft cumpără producţia de telefoane mobile a Nokia şi licenţiază un portofoliu de brevete de la grupul finlandez, sperând că se va putea impune ca al treilea jucător semnificativ pe piaţa smartphone-urilor, dominată de Apple şi Samsung Electronics.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR va sesiza DIICOT pe tranzacţiile cu acţiuni Banca Carpatica. Extinde grupul concertat

     “Sunt suficiente dovezi de extindere a structurii grupului care acţionează concertat pentru ca BNR să decidă includerea celor doi noi acţionari. Există, de asemenea, suspiciuni de manipulare a pieţei de capital pentru care, la finalizarea actului de constatare, va fi sesizat DIICOT”, a declarat pentru MEDIAFAX şeful Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, întrebat cum va reacţiona banca centrală după ce Corneliu Tănase a vândut un pachet ede aproape 10% din titlurile Băncii Comerciale Carpatica.

    Potrivit unor surse din piaţa de capital, două persoane fizice au cumpărat pachetul de acţiuni vândut de Corneliu Tănase, reprezentând 9,95% din acţiunile Băncii Comerciale Carpatica (BCC).

    Omul de afaceri a cedat vineri 9,95% din capitalul instituţiei de credit, prin două tranzacţii deal egale, cu câte 4,97% din titlurile BCC, în valoare cumulată de 19,58 milioane lei (4,34 milioane euro).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Stihl România a ajuns la o reţea de peste 300 de magazine anul trecut

    Dealerii Stihl sunt societăţi distincte, care operează sub franciza brandului german, atât magazine cât şi service-uri. Suprafeţele pe care se desfăşoară activitatea unui dealer Stihl diferă, de la un minim de spaţiu  de 40 mp, până la  2.000 mp.

    “În general, dezvoltarea unui astfel de business se produce în jurul unei persoane cu abilităţi tehnice, care poate opera şi un service. Pe lângă cunoştinţele tehnice, un partener Stihl trebuie să dovedească şi o înclinaţie antreprenorială, pe care să se bazeze atunci când pleacă la drum alături de noi”, spune Ioan Mezei, directorul general al Stihl România.

    ”Această forumulă nu a dat greş şi iată că în cadrul reţelei s-au putut dezvolta afaceri consistente, unele dintre ele atingând o cifră de afaceri şi de 2-3 milioane de euro pe an.” completează Ioan Mezei.

    Stihl este o afacere de familie originară din Germania, fondată în 1926 ale cărui venituri au ajuns în 2012 la  2,7 miliarde de euro.Compania are peste 12.000 angajati, deţine şase fabrici, 34 de centre naţionale de vânzare, fiind în contact cu  120 de importatori şi având o prezenţă în 160 de ţări. Stihl  România este o companie înfiinţată în 1997 şi deţinută 100% de firma mamă.

  • Noua planetă din universul GSP

    Cât o fi ea de energie verde, încă este nevoie de petrol şi gaze. Iar tendinţa predominantă este extragerea acestora din mare„, îşi argumentează noua investiţie Gabriel Comănescu, omul de afaceri care deţine Grupul Upetrom, alcătuit din companii precum Grup Servicii Petroliere (GSP), Upetrom 1 Mai, Euroned Engineering, Upetrom Trading & Engineering şi Vega Turism.

    Compania de foraj marin deţinută de constănţean – cu un portofoliu alcătuit în prezent din şapte platforme petroliere, zece nave multifuncţionale, trei nave de construcţii marine şi două macarale plutitoare de mare tonaj – a ajuns în 2013 la afaceri de circa 1,3 miliarde de lei, în creştere cu circa 70% faţă de anul anterior şi un profit de 171 milioane de lei, potrivit estimărilor companiei.

    O prezenţă discretă pentru publicul authohton, aflat mai mult prin avioane în drumul spre negocierea contractelor internaţionale, Comănescu a fost prezent la inaugurarea platformei petroliere GSP Uranus. Unitatea este rezultatul unei investiţii de circa 44 de milioane de dolari, din care EximBank a finanţat 30 de milioane de dolari, cu garanţie de stat de 80%, iar restul a fost acoperit de companie. 

    Îmbrăcat în echipament de protecţie, Gabriel Comănescu a făcut personal prezentarea noii platforme în incinta GSP Shipyard, în Portul Constanţa Sud-Agigea, unde a avut loc şi o parte din lucrările de modernizare a acesteia. Audienţa a fost formată din preşedintele EximBank, Traian Halalai, secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice Mihai Daraban, precum şi alţi invitaţi din ţară, străinătate şi reprezentanţi ai presei. Toţi au urcat scările platformei avertizaţi de omul de afaceri „Atenţie, să nu cădeţi în mare!„, înainte ca aceasta să fie lansată în larg.

    Omul de afaceri – aflat în topul miliardarilor autohtoni – evită detaliile care ţin de aspectele financiare ale companiei, dar este mai darnic în ce priveşte aspectele tehnice: „Este vorba despre o reparaţie capitală pe care am început-o următoarea zi de la achiziţie; fiecare bucăţică a fost refăcută şi recertificată„, a declarat Comănescu.

    Cumpărată în urmă cu cinci luni de la compania elveţiană de foraj marin Transocean, unde se afla în staţionare de doi ani, platforma a fost transportată dintr-un şantier din Croaţia, iar apoi a intrat în fazele de modernizare, respectiv reclasificare realizate de două companii membre ale Upetrom Group: Euroned Engineering şi GSP Shipyard, cu utilaje americane, europene sau preluate de la producătorul de utilaj petrolier 1 Mai Ploieşti. La lucrări au participat aproximativ 400 de persoane, toţi români: lăcătuşi, sudori şi tubulatori specializaţi în domeniul naval, echipă întărită cu absolvenţi de inginerie navală.

    Platforma astfel modernizată poate efectua săpături de până la 106 metri adâncime de apă şi o adâncime de sondă de forat de 9.000 de metri. Perimetrul în care Uranus va opera este Marea Neagră, iar primul contract, semnat pentru patru sezoane, fiecare a câte şase luni, este cu Petrom: „Vom executa servicii foraj şi foraj şi reparaţii capitale, la ordinul Petrom. Cât are nevoie de noi Petrom, stăm cu ei, pe urmă ne putem întoarce la clienţii vechi, precum Turkish Petroleum, Petroceltic, Sterling„, declara Comănescu.

    Noua unitate se alătură astfel platformei Prometeu, aflată tot în Marea Neagră într-un contract cu Petrom, dar care urmează să treacă la Petroceltic. Alte trei platforme – Atlas, Orizont şi Fortuna – se află în Mexic, contractate de compania petrolieră de stat mexicană; Saturn – cea mai modernă dintre platforme – este în Olanda şi este pe punctul de a fi dusă în Rusia pentru contractul cu Gazprom, iar Jupiter se află în Turcia, în Golful Iskenderun.

  • Statul va lansa la vară licitaţia pentru vânzarea a 26% din acţiunile la Rompetrol Rafinare

     “În această vară lansăm licitaţia pentru vânzarea pachetului de 26% (din Rompetrol Rafinare, n.r). Diferenţa de 18% va rămâne la stat”, a declarat Dumitraşcu la conferinţa “Bursa românească, piaţă emergentă”, organizată miercuri de Ziarul Financiar.

    Potrivit unor surse, de pachetul reptrezentând 26% din acţiunile Rompetrol Rafinare sunt interesate mai multe companii, printre care şi o companie arabă.

    În prezent, statul român deţine 44,69% din Rompetrol Rafinare, iar după vânzarea a 26,7% din acţiuni va rămâne cu o participaţie de 18%.

    Vicepreşedintele Rompetrol, Azamat Zhangulov, declara în ianuarie, într-o conferinţă de presă, că preţul de 200 milioane de dolari oferit statului român de KazMunai Gaz pentru 26,7% din acţiunile Rompetrol Rafinare este “cel mai bun posibil” şi maximul pe care compania îl va plăti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro