BusinessMagazin

Tag: energie

  • Hidroelectrica a vândut electricitate de 11 milioane de euro pe bursa de energie

     Energia, totalizând 270.970 MWh, urmează să fie livrată în vârful aferent perioadei iulie 2014 – decembrie 2016.

    Compania a încheiat 4 contracte cu Entrex Services, 3 contracte cu Electrica Distribuţie Transilvania Sud şi cate un contract cu Tinmar, Transformer Energy Supply, C-Gaz & Energy Distribuţie, Enel Energie şi GEN-I Bucharest.

    Preţul pachetelor de vârf a depăşit valoarea de 200 de Lei/MWh, energia de vârf cu livrare în anul 2015 s-a vândut la un preţ de 205,43 Lei/MWh, iar preţul mediu obţinut pentru energia cu livrare în trimestrul 3 anul 2014 a fost de 202,89 Lei/MWh, precizează Hidroelectrica.

    Totodată, Enel va primi energie cu livrare în bandă pentru anul calendaristic 2016 la preţul de 180,5 Lei/MWh, peste media de 176,3 Lei/MWh aferentă tranzacţiilor de acest tip realizate pentru anul 2015, ceea ce, potrivit Hidroelectrica, arată o tendinţă de scumpire a electricităţii care va fi livrată în anii menţionaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Răzvan Nicolescu participă la conferinţa “Mediafax Talks about Energy” – ediţia a XI-a

     Evenimentul este organizat de Agenţia de presă Mediafax şi va avea loc la hotelul Howard Johnson, sala Platinum, începând cu ora 09.30. Alături de ministrul delegat pentru Energie Răzvan Nocolescu vor mai fi prezenţi ca lectori: Corneliu Bodea – Vicepreşedinte Adrem Invest/Vicepreşedinte Centrul Român al Energiei (CRE); Carmen Neagu – Preşedintele Consiliului de Supraveghere al Transelectrica; Remus Borza – Euro Insol, administrator judiciar Hidroelectrica, Silvia Vlăsceanu – directorul general al Asociaţiei Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE) şi Valentin Mircea – expert în concurenţă, senior partner Mircea&Asociaţii.

    La conferinţă vor fi supuse dezbaterii ca teme: principiile noii Strategii Energetice a României 2014-2035; mixul energetic al României în prezent şi perspective de viitor; independenţa energetică – obiectiv realizabil sau nu în următorii ani; importul şi exportul de energie: alternative la sursele convenţionale de energie – energia regenerabilă, eoliană şi solară şi viitorul gazelor de şist în România; modul în care modificarea schemei de sprijin pentru energia regenerabilă afectează investiţiile şi marile companii şi posibile facilităţi alternative, piaţa gazelor naturale.

    Ciiti mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Răzvan Nicolescu participă la conferinţa “Mediafax Talks about Energy” – ediţia a XI-a

    Evenimentul este organizat de Agenţia de presă Mediafax şi va avea loc la hotelul Howard Johnson, sala Platinum, începând cu ora 09.30. Alături de ministrul delegat pentru Energie Răzvan Nocolescu vor mai fi prezenţi ca lectori: Corneliu Bodea – Vicepreşedinte Adrem Invest/Vicepreşedinte Centrul Român al Energiei (CRE); Carmen Neagu – Preşedintele Consiliului de Supraveghere al Transelectrica; Remus Borza – Euro Insol, administrator judiciar Hidroelectrica, Silvia Vlăsceanu – directorul general al Asociaţiei Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE) şi Valentin Mircea – expert în concurenţă, senior partner Mircea&Asociaţii.

    La conferinţă vor fi supuse dezbaterii ca teme: principiile noii Strategii Energetice a României 2014-2035; mixul energetic al României în prezent şi perspective de viitor; independenţa energetică – obiectiv realizabil sau nu în următorii ani; importul şi exportul de energie: alternative la sursele convenţionale de energie – energia regenerabilă, eoliană şi solară şi viitorul gazelor de şist în România; modul în care modificarea schemei de sprijin pentru energia regenerabilă afectează investiţiile şi marile companii şi posibile facilităţi alternative, piaţa gazelor naturale.

    Alte teme care vor fi discutate în cadrul conferinţei sunt investiţiile în energie şi data lansării fondului bazat pe participaţiile minoritare ale statului, propuneri de îmbunătăţire a legii 123/2012 privind evergia electrică şi gazele naturale, taxa de stâlp şi impactul estimat al acesteia asupra principalilor jucători din piaţa energetică şi asupra pieţei în general, calendarul liberalizării preţurilor la energie şi gaze naturale pentru agenţii economici şi populaţie, finanţarea investiţiilor în energie prin intermediul băncilor, Bursei şi fondurilor de investiţii, vânzarea pachetelor de acţiuni pe bursă şi privatizarea companiilor de stat, derularea procesului de privatizare a Electrica, ieşirea Hidroelectrica din insolvenţă şi reluarea demersurilor pentru listarea la bursă.

    Conferinţa va fi moderată de Cristian Dimitriu, director editorial Mediafax Group.

    Evenimentul va reuni aproximativ 200 participanţi, dintre care reprezentanţi din rândul autorităţilor, reprezentanţi ai BVB, BRM, OPCOM, reprezentanţi ai organismelor de reglementare în domeniul energiei, gazului, petrolului şi ai pieţei energetice, directori tehnici, de achiziţii şi de strategie şi dezvoltare. Vor fi prezenţi la conferinţă reprezentanţi din cadrul primăriilor, analişti, ONG-uri, cercetători, precum şi avocaţi, consultanţi, investitori şi mass-media.

    Conferinţa Mediafax Talks about Energy este organizată în parteneriat cu Camera de Comerţ şi Industrie Româno- Germană, cu sprijinul Transelectrica şi Compania Naţională a Uraniului şi are ca parteneri: Petrom, Adrem Invest şi Eximtur.

    Mai multe detalii, agenda evenimentului Mediafax Talks about Energy, ediţia a XI-a  puteţi găsi pe website-ul: http://www.mediafaxtalks.ro/category/energy-11

  • FMI: Economia României îşi revine mai lent decât a altor ţări şi trebuie să profite de oportunităţi

     “România a avut anul trecut cea mai bună performanţă în termeni de creştere din regiune, doar Letonia s-a situat mai bine, însă reformele structurale şi accelerarea absorbţiei fondurilor europene sunt necesare pentru a menţine creşterea (…) Aşteptăm un progres mai bun”, a declarat joi Guillermo Tolosa, reprezentantul rezident al Fondului Monetar Internaţional pentru România şi Bulgaria, într-o conferinţă pe tema controlului financiar.

    El a arătat însă că performanţa economică depinde prea mult de factori precum vremea, care influenţează evoluţia agriculturii, care contribuie cu 6% la PIB.

    “Agricultura rămâne un factor important de creştere economică, dar face economia vulnerabilă la şocuri, se înregistrează anual oscilaţii pe fondul acestui factor”, a spus Tolosa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Borza: Hidroelectrica va ieşi din a doua insolvenţă în mai sau iunie 2015

     “Ieşirea din insolvenţă va avea loc în mai sau iunie anul viitor”, a declarat Borza pentru MEDIAFAX.

    El a adăugat că a doua insolvenţă a Hidroelectrica va dura mai mult faţă de precedenta pentru că judecătorul Mircea Moldovan este în custodia statului şi trebuie desemnat altul, iar unele contestaţii nu au termene de judecată stabilite înă şi urmează şi vacanţa judecătorească (în intervalul 1 iulie – 31 august, n.r.).

    Judecătorul Mircea Moldovan şi alţi trei judecători, toţi de la tribunalul Bucureşti, au fost reţinuti de DNA în 19 mai, fiind acuzaţi de luare de mită şi abuz în serviciu. Moldovan se numără printre judecătorii care au decis în luna februarie a acestui an reintrarea în insolvenţă a Hidroelectrica.

    Compania este în insolvenţă a doua oară în mai puţin un an, după ce a trecut printr-o procedură similară între iunie 2012 şi iunie 2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Chiar nu s-a mai inventat nimic nou în materie de clişee?

    Nu că am avea, Doamne feri, ceva cu consultanţii, este o ocupaţie folositoare şi onorabilă; ea vine mai degrabă din abundenţa mailurilor dispuse să-mi ofere o nouă viaţă socială şi profesională, o nouă atitudine, noi capabilităţi, SCHIMBAREA, de la o mulţime de oricine. Dacă ştim aşa de bine, de ce ne merge aşa de rău? 

    Îmi propusesem să scriu despre alegerile europene, dar un schimb de replici din Ziarul Financiar m-a făcut să îmi schimb intenţiile. Valer Blidar, preşedintele grupului Astra şi acţionar al Băncii Comerciale Feroviara, a spus, săptămâna trecută, că forţa de muncă din industrie este îmbătrânită, iar cei tineri sunt foarte slab pregătiţi şi cu pretenţii salariale mari. “Nu mai vrea nimeni să muncească în ţara asta. Nu există nicio politică guvernamentală care să încurajeze meseriile”, a spus Blidar.

    Un tânăr pe nume Andrei Mihăilescu i-a răspuns lui Blidar a doua zi: “şi noi, tinerii, suntem dezămagiţi de dumneavoastră, generaţia părinţilor noştri, pentru că nu aţi avut o viziune în aceşti 25 de ani, pentru că aţi distrus sau permis să se distrugă bruma de industrie învechită, CAP-urile şi reţelele de irigaţie, pădurile şi lucrările hidrotehnice, pentru că aţi fost individualişti şi aţi tras doar pentru interesul personal sau al familiei şi aţi crezut sau încă mai credeţi că statul e un fel de sac fără fund, pentru că aţi fost profesori universitari mai interesaţi de fabricile de diplome şi de şpăgi şi mai nou de proiecte cu fonduri europene şi conferinţe decât de educarea studenţilor, pentru că, patroni fiind, aţi ales să daţi salarii mici şi apoi să vă miraţi ca toti cei buni pleacă afară să lucreze in construcţii, pentru că voi ne-aţi făcut o ţară low-cost pentru încă 20 de ani”.

    Cu tot respectul, credeam că s-a mai schimbat ceva în materie de clişee. Dar nu. Unul din păcatele majore ale meseriei de jurnalist este faptul că de la un punct încolo le-ai văzut şi le-ai auzit pe toate. Şi observi cum o serie de teme revin ciclic şi redundant.

    Şi Valer Blidar şi Andrei Mihăilescu greşesc atunci când se situează pe baricade diferite. Este aceasta o situaţie conflictuală fără rost; conflictul este o constantă a nou-românismului, se vede asta de la modul în care plecăm  la verdele semaforului la modul în care (nu) colaborăm cu ceilalţi.

    Greşesc cei doi atunci când privesc în urmă; înţelept estă să constaţi şi să acţionezi, după puteri, pentru schimbare reală. Este greu să judeci cu mintea de acum ce şi cum au gândit românii în urmă cu 25 de ani sau să le ceri, atunci, o viziune, în sensul a ceea ce înţelegem acum printr-o viziune; aceea era o lume cu liste de aşteptare pentru telefoane fixe, televizoare color sau automobile, o lume fără calculatoare, în care victoria era să rezişti, punct. Nu este corect să spui că tânăra generaţie nu munceşte sau că nu vrea să o facă – în jurul meu oameni tineri trag din greu, zilnic, mereu inventivi şi deschişi; tânăra generaţie trebuie doar motivată, nici măcar îndrumată, iar oamenii tineri îmi par a fi devenit mai conştienţi de preţul lor. Săptămâna trecută, Business Magazin a adunat o sală plină cu sute de oameni tineri, şi de nouă ani de zile lansăm pe piaţă câte un catalog cu câte o nouă sută de tineri cu funcţii executive, care muncesc din greu în companii sau în propriile afaceri.

    Industria aceea chiar era învechită şi CAP-urile nu-şi mai aveau rostul; doar că pe rămăşitele lor trebuiau constuite afaceri viabile. Orice papagal din politică îţi va înşira senin platitudinea cu extrema fragmentare a terenurilor agricole, alături de alte clişee de genul grânarul Europei sau cum putem hrăni noi 60 de milioane de oameni; dar nimeni, niciodată, nu a avut curajul să acţioneze astfel încât să se fure ceva mai puţin, iar banii rămaşi să sprijine micii fermieri, care nu sunt leneşi ci numai săraci.

    Greşim fundamental atunci când ne acuzăm cu toţii pentru greşelile clasei politice şi nu trebuie să ne acuzăm unii pe alţii, tineri sau bătrâni, şoferi sau pietoni, angajaţi sau angajatori. Sociologii folosesc o noţiune – entropia socială. La fel ca în fizică, unde sistemele tind să atingă cea mai dezordonată stare – gheaţa rigidă se transformă în apă şi apoi în vapori, iar pentru a împiedica acest lucru trebuie consumată energie, a unui frigider, de exemplu – societatea umană tinde spre cea mai dezordonată stare a sa. Spre anarhie, eventual. Pentru a preîntâmpina acest lucru, trebuie cheltuită energie – justiţie, legi aplicate, un sistem corect de valori, educaţie. Ori marea problemă a României, pe care pare să nu o înţeleleagă nimeni, este că tocmai vectorii energetici s-au defectat.

    Unul dintre vectori este renunţarea la clişee; al doilea este renunţarea la conflict. Şi putem adăuga.

  • Rusia va livra Chinei gaze la un preţ apropiat de 350 dolari pentru 1.000 de metri cubi

     Gazprom şi compania chineză de stat CNPC nu au dezvăluit preţul de livrare la semnarea contractului, estimat la circa 400 de miliarde de dolari pentru întreaga perioadă de 30 de ani. Directorul general al Gazprom, Alexei Miller, a declarat că preţul este un “secret comercial”.

    Analiştii au înaintat diferite variante de preţ, însă majoritatea au afirmat că proiectul de livrare de gaze în China va necesita investiţii majore din partea Rusiei, punând presiune pe finanţele Gazprom.

    Preţul a reprezentat una dintre principalele aspecte în negocierile dintre Rusia şi China, care s-au desfăşurat pe parcursul a zece ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Energiei, Răzvan Nicolescu, şi preşedintele ANRE Niculae Havrileţ participă la conferinţa “Mediafax Talks about Energy”

     Evenimentul este organizat de Agenţia de presă Mediafax, alături de ministrul delegat pentru Energie Răzvan Nicolescu şi de Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE, urmând să fie prezenţi ca lectori Corneliu Bodea – vicepreşedinte Adrem Invest; Carmen Neagu – preşedintele Consiliului de Supraveghere al Transelectrica, un reprezentant al BVB şi alţi oficiali din companiile din domeniul energetic.

    La conferinţă vor fi supuse dezbaterii ca teme: principiile noii Strategii Energetice a României 2014-2035; mixul energetic al României în prezent şi perspective de viitor; independenţa energetică – obiectiv realizabil sau nu în următorii ani; importul şi exportul de energie; alternative la sursele convenţionale de energie – energia regenerabilă, eoliană şi solară şi viitorul gazelor de şist în România; modul în care modificarea schemei de sprijin pentru energia regenerabilă afectează investiţiile; energia nucleară ca posibilă soluţie pentru România şi semnarea contractului pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, prrecum şi situaţia petrolului şi a gazelor naturale: perimetre exploatabile, noi zăcăminte şi investiţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nicolescu: Convergenţa preţului gazelor pentru firme s-a realizat, nu mai trebuie să urcăm preţurile

     “Convergenţa preţurilor gazelor naturale s-a realizat. Nu mai este nevoie să facem creşteri de preţuri pentru industrie, aşa cum erau angajamentele anterioare. Prin adoptarea pachetului propus spre dezbatere publică, preţul final al gazelor naturale nu va mai creşte, existând chiar premise ca să scadă în următoarele luni”, a declarat Nicolescu într-un comunicat.

    Pentru consumatorii noncasnici de gaze, dereglementarea ar urma să se încheie în 1 octombrie 2014, iar pentru consumatorii casnici în 1 octombrie 2018.

    Pentru dinamizarea pieţei şi creşterea transparenţei, Departamentul pentru Energie propune pentru o perioadă determinată, între 1 iulie 2014 şi 31 decembrie 2018, ca producătorii de gaze naturale să fie obligaţi să tranzacţioneze transparent, nediscriminatoriu şi centralizat un anumit volum de gaze naturale, care va fi stabilit de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Concurenţa din IT trece pe alt câmp de luptă. Microsoft îşi caută locul între corporaţiile care investesc în energia curată

    Marile corporaţii îşi îndreaptă atenţia, tot mai des, către furnizorii de energie regenerabilă pentru alimentarea sediilor şi a spaţiilor deţinute. Companiile investesc în energie regenerabilă pentru că acesta este următorul pas logic: acest tip de energie permite scăderea costurilor pe termen lung şi oferă protecţie împotriva volatilităţii pieţei de energie bazate pe resurse tradiţionale. Aceste investiţii permit companiilor să îşi reducă emisiile de gaze cu efect de seră şi să dovedească un bun leadership atunci când vine vorba de lupta împotriva încălzirii globale.

    Cei mai mari investitori în energie curată erau, până de curând, corporaţiile cu vechime, precum AT&T, Walmart, General Motors sau HP. Ultimii ani au adus însă investiţii majore din partea giganţilor IT precum Microsoft sau Google, iar puterea acestora de a inova pare să schimbe în tot mai mare măsură lupta pentru protecţia mediului înconjurător.

    Pentru afacerile care vor să reducă emisiile de carbon, energia regenerabilă pare alegerea naturală. Pentru ani buni însă, opţiunea mai populară a fost aceea de a cumpăra credite pentru energie regenerabilă, care sunt asociate proiectelor de dezvoltare a energiei curate. Achiziţionarea acestor credite este mult mai simplă: nu necesită semnarea unui contract pe termen lung cu un furnizor sau investiţii masive în construirea unei centrale proprii. Dar, pe măsură ce pieţele de energie eoliană şi solară cresc, fapt datorat mai ales ajutoarelor guvernamentale, costurile pentru a construi sisteme capabile să producă energie au scăzut considerabil. Conform unui raport al Lawrence Berkeley National Laboratory, preţul pentru obţinerea unui megawatt-oră a scăzut de la 70 de dolari în 2009 la doar 40 de dolari în 2012.

    Achiziţionarea creditelor verzi a fost criticată de mulţi ca o formă de a plăti pentru poluarea cauzată, în loc de a investi sumele respective în dezvoltarea unor unităţi capabile să producă energie curată.

    Începând cu 1 iulie 2012, Microsoft a adoptat o politică de neutralizare a emisiilor de carbon produse. Mai exact, corporaţia a decis să achiziţioneze energie regenerabilă pentru consum şi să eficientizeze toate operaţiunile sale la nivel global, lansând în acelaşi timp un apel către alte companii de a adopta o poziţie similară în ceea ce priveşte lupta împotriva încălzirii globale. Pe blogul său, CEO-ul companiei la acea vreme, Kevin Turner, scria: „Suntem încrezători că decizia noastră va încuraja şi alte companii, mari sau mici, să analizeze ce pot face pentru a combate această problemă importantă„.

    Una din cele mai importante decizii luate de conducerea Microsoft a fost să pună un preţ intern pe carbon; astfel, reducerea emisiilor a devenit mai mult decât un obiectiv moral, având şi implicaţii pe plan financiar.

    În 2013, folosind încasările din taxa pe carbon, Microsoft a realizat prima investiţie majoră în domeniul energiei regenerabile. Compania a semnat un contract cu o centrală eoliană din Texas pentru a prelua toată energia produsă de aceasta. Contractul, semnat pe o perioadă de 20 de ani, presupune achiziţionarea a tot ce produce centrala de 110 megawaţi. Centrala eoliană va asigura necesarul de energie pentru centrul de calcul Microsoft din San Antonio.

    „Pentru compania noastră, semnarea acestui contract reprezintă un moment important şi subliniază modul cum Microsoft luptă împotriva încălzirii globale. Aceasta este doar prima investiţie dintr-un şir despre care sperăm că va fi cât mai lung„, au declarat reprezentanţi ai companiei.

    Microsoft a investit o sumă importantă şi în construirea unei clădiri alimentate pe bază de biogaz în Cheyenne, Wyoming. Construcţia a fost gândită pentru a nu avea nevoie de alte resurse energetice decât cele pe care le poate produce.