Tag: comert

  • Al 10-lea hipermagazin Mobexpert

    Ca si in cazul magazinelor deschise anterior la Suceava, Pitesti
    sau Sibiu, Mobexpert a implementat la Iasi formula special
    conceputa pentru extinderea retelei, respectiv unitati cu suprafete
    intre 6.000 si 7.000 de metri patrati integrate pe platforme
    comerciale. Hipemagazinul Mobexpert din Iasi este deschis 12 ore pe
    zi, 7 zile din 7 si este deservit de o echipa operationala de 50 de
    persoane.

    “Mobexpert va continua extinderea retelei si in urmatorii ani,
    vizand atat piata din Romania cat si piata regionala”, a declarat
    Dan Sucu, presedintele grupului Mobexpert.
    Mobexpert este liderul pietei de mobilier din Romania prin cele
    doua marci ale sale: Mobexpert – hipermagazine si magazine de
    mobilier pentru casa si decoratiuni, si Mobexpert Office – mobilier
    pentru birou si colectivitati.

    Reteaua regionala a Mobexpert numara in prezent 34 de
    hipermagazine si magazine. In Romania, reteaua cuprinde 9
    hipermagazine (Bucuresti, Brasov, Suceava, Pitesti, Sibiu si Iasi)
    si 23 de magazine in tara. In afara Romaniei, grupul este prezent
    in Sofia (Bulgaria) si in Belgrad (Serbia).

    Infiintat in 1993, Grupul Mobexpert are astazi 3.000 de
    angajati, dintre care 1.900 in fabrici si 1.100 in retail si
    servicii. Grupul Mobexpert cuprinde 10 firme pe zona de retail, 8
    fabrici de mobila pe zona de productie, 6 firme de import si 3
    firme de servicii (informatica, logistica si
    proiectare-dezvoltare). Cifra de afaceri aditionata a Mobexpert, la
    finele anului 2008, s-a ridicat la 169 de milioane de euro.

    Pe piata romaneasca a mobilei mai sunt prezenti producatori
    romani (ca Silvarom si Alprom) dar si retaileri internationali
    (Ikea si Kika).

  • Snack Attack se lupta sa iasa din insolventa

    Astfel, Snack Attack ar putea fi prima companie care iese din
    insolventa intr-un timp atat de scurt, intr-o perioada in care sute
    de firme apeleaza la aceasta solutie, la presiunea
    creditorilor.

    Cititi mai multe despre Snack Attack pe
    www.zf.ro

  • Cine a vandut cel mai scump tablou din Romania

    In seara zilei de 25 iunie era agitatie mare la hotelul
    Marriott. Peste 400 de oameni venisera la Licitatia de Vara a casei
    Artmark, unde urma sa fie licitat cel mai scump tablou care fusese
    vreodata pus la vanzare in Romania. “Taietorul de lemne” al lui
    Camil Pissaro a intrat in licitatie la suma de 2,5 mil. euro, fiind
    evaluat intre 4 si 6 milioane de euro.

    Nu s-a vandut. Dar a reprezentat un record pentru o piata in
    care cele mai scumpe tablouri vandute pana acum se invart in jurul
    sumei de 100.000 de euro. {i au fost vandute in mare parte tot la
    licitatiile Artmark, nume nou intrat – de aproape un an – pe piata
    galeriilor de arta si a caselor de licitatii din Bucuresti, piata
    dominata de doar cateva nume, printre care Alis, Gold Art,
    Monavissa si Pogany. Saptamana aceasta, pe 15 octombrie, la
    Licitatia de Toamna a Artmark, cea mai scumpa lucrare este estimata
    la 100 de mii de euro (Armand Guillaumin, “Paysage du Midi”).

    “Nu sunt colectionar, nu sunt expert in arta, nu am avut fler
    pentru afaceri”, se caracterizeaza pe scurt Radu Boroianu. Devenit
    om de afaceri de mai putin de un an, de cand a infiintat casa de
    licitatii si galeriile Artmark, Radu Boroianu a fost regizor si,
    dupa 1990, a lucrat in politica – incepand cu o functie de secretar
    de stat in Ministerul Culturii si terminand tot cu o functie de
    secretar de stat, pentru francofonie. Penultima functie detinuta,
    cea de ambasador al Romaniei in Elvetia, l-a adus in atentia presei
    prin legaturile pe care le-ar fi avut cu infiintarea si ulterior
    vanzarea furnizorului de electricitate Buzzmann Industry.

    Radu Boroianu neaga legaturile de afaceri cu companiile din
    energie, fiind suparat ca numele sau a fost atras in “afaceri
    tenebroase” despre care spune ca stie oricum foarte putine lucruri:
    “Am fost asociat aiurea cu afacerile din energie, nu am nicio
    treaba cu acestea, deoarece tot ce am facut eu a fost sa aleg
    oameni de afaceri valorosi elvetieni, cum este seful Sulzer, pe
    care i-am pus in legatura cu oameni de afaceri romani, despre care
    doar s-au zvonit lucruri negative si nici macar nu au fost prinsi
    cu fofarlica”.

  • Noile planuri ale proprietarului City Grill

    “Nu ca e frumos locul asta?” Marian Alecu se uita admirativ in jur. Suntem in fosta Casa Bucur, unul dintre cele mai cunoscute restaurante din Bucuresti din perioada postbelica si cel mai nou proiect al lui Dragos Petrescu. Casa e in plin proces de renovare, deoarece urmeaza sa fie inaugurata in data de 8 octombrie. Si nu mai e mult pana atunci.

    Alecu tocmai a demisionat din conducerea McDonald’s, dupa 17 ani in care a dezvoltat lantul de restaurante in Romania, si a venit sa il ia pe Dragos la masa. Pur si simplu, pentru ca sunt prieteni, nu pentru ca ar derula acum vreun proiect impreuna. Marian Alecu a declarat dupa ce si-a anuntat retragerea ca va porni o afacere pe cont propriu, dar nu in domeniul restaurantelor. Spune ca i-a ajuns.

    Il lasa insa pe Dragos Petrescu sa se ocupe de restaurante, dat fiind ca omul de afaceri care a infiintat City Grill nu lasa sa treaca un an fara un proiect nou in acest domeniu. In 2004 s-a despartit de fostul partener de afaceri (Catalin Mahu, alaturi de care a deschis restaurantele “La mama”) si a infiintat City Grill, in 2005 a pornit proiectul City Café, in 2006 a preluat “Caru’ cu bere”, in 2007 a lansat Buongiorno, in 2008 a achizitionat toate locatiile care i-au placut in Bucuresti, iar in 2009 a venit cu trei branduri noi.

    Cu primul dintre acestea, Dragos Petrescu a incercat sa fenteze criza. La inceputul lui 2009, a pus la punct un proiect de restaurante fast-food, localizate in centre comerciale si adaptate unui buget restrans. Investitie relativ mica si asteptari mari. Bundetot a fost deschis in Iris Shopping Center, galeria comerciala a hipermarketului Auchan Titan. Dragos Petrescu s-a bazat atunci pe faptul ca vanzarile Auchan erau foarte bune si ca in curand urma sa se deschida cinematograful cu 12 sali. Criza insa a tinut oamenii acasa sau i-a trimis cel mult la supermarket. Nu au prea mers la film, nu au mancat in oras. Asa ca Dragos Petrescu a sistat extinderea (alte trei Bundetot urmau a fi deschise in acest an in Focsani, Braila si Pitesti), motivand ca in 2009 trebuie sa vada ce rezultate are proiectul pilot, pe care s-a si vazut nevoit sa il mute din Auchan in centru. Mai precis in centrul vechi.

    “Pentru mine, centrul vechi e o mina de aur”, spunea in 2005 Dragos Petrescu, cand lansa acolo un restaurant cu 250 de locuri, intr-o perioada in care nu prea vorbea nimeni de potentialul centrului vechi. Intre timp, Dragos Petrescu a preluat si “Caru’ cu bere”, iar in ultimul an zeci de terase au rasarit pe cele cateva strazi proaspat pavate din zona. Dezvoltarea centrului vechi l-a prins pe Petrescu, desi posesorul celor mai multe locuri din centrul vechi (aproape 800 de locuri in cele doua restaurante), destul de izolat. “City Grill si «Caru’ cu bere» creeaza ele insele un pol, dar sunt la distanta de agitatia de pe celelalte stradute, asa ca am decis sa securizez si intrarea principala in centrul vechi, dinspre Dambovita.”

     

  • Prodvinalco acorda dividende in valoare de 5 milioane lei

    Este pentru prima data in ultimii 6 ani cand compania
    Prodvinalco acorda dividende, suma acordata fiind cea mai mare
    inregistrata dupa 1989.

    In 2008 compania a inregistrat un profit net de 8,5 milioane lei
    si o cifra de afaceri de 49,95 milioane lei, in crestere cu 29%
    fata de anul anterior, acestea reprezentand cele mai bune rezultate
    financiare din istoria sa.

    Prodvinalco este liderul pietei de bitter, cu o cota de 52,8%,
    potrivit datelor MEMRB. Deasemenea, compania ocupa locul 3 in
    categoria bauturilor alcoolice si locul 5 in segmentul de piata
    brandy, dupa volumele comercializate.

    Printre competitorii Prodvinalco in piata producatorilor de
    bauturi alcoolice se numara Prodal ’94, Alexandrion si Scandic
    Distilleries

  • Elysee isi extinde afacerile cu o a doua parfumerie

    Lansarea are loc la un an de la deschiderea primei parfumerii
    sub numele Elysee, in care proprietarii au investit 400.000 euro.
    Al doilea concept de parfumerie include si comercializarea
    produselor cosmetice exclusiviste, pe langa parfumurile de
    nisa.

    “Am deschis acest magazin pentru a atrage si clientii straini,
    care vin la Marriott fie cu afaceri, fie in vacanta”, spune
    Laurentiu Balan, unul dintre proprietarii Elysee Concept.

    In privinta planurilor de extindere, proprietarii de la Elysee
    nu se opresc aici.

    “Planuim sa ne extindem in provincie, in Iasi, Brasov si
    Timisoara. Eu as vrea sa se intample asta in urmatoarele 3 luni,
    dar nu putem face fata unei asemenea expansiuni”, adauga Balan.

    Proprietarii Elysee vizeaza pentru anul 2009 o cifra de afaceri
    de 700.000 euro, realizata pe baza vanzarilor din primul magazin al
    casei de parfumuri. Deasemenea, firma realizeaza si distributia
    unor marci de parfumuri in Bulgaria, un business evaluat la suma de
    300.000 euro pe an.

    Pe piata parfumurilor de nisa mai sunt prezente si casele
    Madison, Createur 5 D’Emotions si Beautik, ale caror afaceri pot fi
    evaluate la aproximativ 2,5 milioane euro.

  • Carrefour a lansat a doua marca proprie si vrea pentru ea 20% din vanzari

    “Prin aceasta lansare dorim sa ne intarim competitivitate pe
    piata, oferind produse sub brandul Carrefour, la preturi cu 20% mai
    mici”, a declarat Patrice Lespagnol, directorul executiv al
    Carrefour Romania.

    Carrefour a ales acest moment pentru a lansa gama de produse
    proprie pentru ca este un context economic favorabil pentru
    produsele mai ieftine si pentru ca numarul de hypermarketuri si
    supermarketuri este suficient de mare pentru a sustine distributia
    produselor.

    In prima faza vor fi disponibile 1.200 de articole marca proprie
    Carrefour, urmand ca in urmatorii doi ani sa se ajunga la 3.500 –
    4.000 de produse. Produsele marca proprie reprezinta circa 6% din
    vanzarile retailerului in prezent.

    Din cele 1.200 de produse, 800 sunt alimentare si sunt fabricate
    aproape in totalitate in Romania. Printre producatorii alimentari
    selectati de retailer se numara European Drinks, Vascar, Orkla si
    Danone.

    Printre ambitiile companiei se numara exportarea produselor
    Carrefour fabricate in Romania in regiune, in tari precum Bulgaria,
    Rusia, Polonia sau Turcia, unde nu este suficient de rentabil sa
    produca. “Avem oportunitatea de a dezvolta marca Carrefour la nivel
    regional. Cele mai de succes produse vor fi exportate in regiune
    intr-un an, un an si jumatate”, a precizat Dussaix.

    Retailerul intentioneaza sa exporte circa 300-400 de produse
    marca proprie, ceea ce reprezinta si o oportunitate pentru
    producatorii locali de a patrunde pe alte piete, in cazul in care
    vor fi selectati.

    In Romania produsele marca proprie ale retailerilor reprezinta
    5% din vanzari, in timp ce in statele unde retailul modern este mai
    dezvoltat ajung sa reprezinte pana la 50%.

    Carrefour a inregistrat in primul semestru vanzari in valoare de
    532 milioane euro, cu 4,8% mai mari decat in prima jumatate a
    anului trecut.

  • Fost sef de banca, patron de cafenea

    In fiecare saptamana, Henk Mulder – fostul presedinte al ABN
    Amro Romania, aflat acum la conducerea unei banci din Indonezia,
    vorbeste la telefon sau pe e-mail cu Paul Dinescu, fostul sau
    vicepresedinte. Temele de discutie se invart de obicei in jurul a
    ce se mai intampla in Romania si in lume, in sistemul bancar sau
    pur si simplu in viata lor privata. Indiferent de noutatile
    saptamanii, de fiecare data cei doi discuta si despre subiectul lor
    preferat: cafeneaua.

    Grand Café Galleron a fost infiintata in 2004-2005 de Henk
    Mulder, Paul Dinescu si de sotiile lor, care au avut nevoie de o
    casa veche boiereasca si de 200.000 de euro pentru a porni
    cafeneaua. La vremea aceea colegi de board in banca preluata anul
    trecut de Royal Bank of Scotland, cei doi au ales sa investeasca
    intr-o cafenea nu atat pentru ca i-ar fi pasionat domeniul, cat
    pentru ca au gasit o casa frumoasa si bine pozitionata. De fapt, nu
    asa de bine pozitionata – dat fiind ca in 2005, cand s-a deschis
    cafeneaua, pe strada Episcopiei mai erau un restaurant (La Mama) si
    o cafenea (Turabo). “In 2005, Dorobanti era singurul vad de
    cafenele din Capitala, deci pot spune ca am deschis afacerea asta
    cu o doza de inconstienta”, spune acum Paul Dinescu.

    Cafeneaua a fost inaugurata pe finalul celui de-al doilea mandat
    pe care Henk Mulder il avea la ABN Amro Romania (Henk Mulder a
    condus ABN Amro Romania intre 2002 si 2005, primul mandat fiind
    intre 1995 si 1999). La putin timp dupa inaugurare, Mulder a plecat
    din Romania, iar in 2007 a decis sa si renunte la pachetul sau de
    50% din actiunile cafenelei. Actiunile le-a cumparat, bineinteles,
    Paul Dinescu, care i-a platit o suma echivalenta cu cat a investit
    Mulder in cafenea.

    Ramas singur cu cafeneaua si parasind si postul de la banca,
    Paul Dinescu a decis ca trebuie sa faca mai mult din brandul
    Galleron (numele cafenelei fiind de fapt numele unui fost locatar
    al casei, Albert Galleron, un arhitect celebru care a proiectat si
    cladirea Ateneului din Bucuresti). Cam in aceeasi perioada in care
    a cumparat jumatatea lui Mulder, Dinescu a deschis si un magazin de
    bijuterii: Bijoux de Galleron, un boutique axat pe bijuterii din
    argint.

    Cele doua afaceri, in care este actionar majoritar din 2007, ii
    ocupa acum tot timpul lui Paul Dinescu. Deocamdata, nu se mai
    gandeste sa se intoarca in sistemul bancar. “Nu cred ca este un
    moment fericit in care sa ma gandesc la intoarcerea in sistemul
    bancar.”
    Dinescu credea ca renuntarea la banca pentru o afacere proprie va
    fi ceva temporar, pana se va pune pe picioare cafeneaua, insa
    declinul economic a complicat lucrurile.
    De fapt, lucrurile s-au complicat din doua sensuri:

    “Nu cred ca este un moment bun, deoarece bancile o duc acum
    foarte prost, asa ca am amanat planul cu intoarcerea pentru mai
    tarziu; pe de alta parte, nu pot lasa cafeneaua in acest moment
    greu, plus ca acum poate ar fi momentul si pentru extindere”, spune
    Dinescu. La Grand Café Galleron, efectele crizei au inceput sa se
    simta din ultimul trimestru al lui 2008, in februarie – martie
    scaderea ajungand deja la 15% fata de aceeasi perioada a anului
    trecut. Iar pentru perioada verii, o perioada in general slaba
    pentru cafenelele din oras, Dinescu se asteapta la o scadere si mai
    mare.

  • Bilantul restructurarii Leonardo: magazine inchise, sute de angajati concediati

    “Reducerea cu mai mult de 30% a retelei de vanzari a determinat
    eliminarea magazinelor neprofitabile si a celor care se aflau la
    finalul unui ciclu de viata de succes”, se arata intr-un comunicat
    al Ensight Management Consulting.

    Compania s-a orientat mai mult spre dezvoltarea spatiilor de
    vanzare din centre comerciale si mall-uri, in detrimentul
    magazinelor traditionale din strada.

    La sfarsitul lui 2008, reteaua de magazine numara peste 200 de
    unitati in Romania, Ungaria, Bulgaria si Moldova. Afacerile
    companiei din Romania s-au ridicat la suma de 500 milioane lei fara
    TVA anul trecut.

    “Piata retailului de incaltaminte a fost puternic afectata de
    criza economica, vanzarile scazand cu aproximativ 30% fata de
    2007”, potrivit comunicatului.

    Datoriile companiei au fost realizate pe fondul politicii de
    expansiune foarte agresive a retelei de magazine si din cauza
    crearii unor stocuri supradimensionate, ceea ce a majorat datoriile
    catre furnizori. Reducerea vanzarilor si imposibilitatea de accesa
    surse de finantare au contribuit la neacoperirea datoriilor, fapt
    ce a impus necesitatea unui proces de restructurare.

    Pentru al doilea semestru compania anticipeaza reduceri ale
    costurilor cu munca si chiria, comparativ cu 2008.