Tag: castigare

  • Salariul scandalos de mare pe care îl câştigă frizerul preşedintelui Franţei

    Bancherii londonezi nu pot privi decât cu neîncredere, sau cel mult cu amu­zament, acest spectacol. Socialistul Hol­lande i-a catalogat pe bancheri „inamici“ publici în 2012, când propu­nea penalizarea bogaţilor cu o taxă de 75%. Acum Hollande promite schim­bări.

    Britanicii au votat pentru Brexit tocmai pentru a-i pedepsi pe bancherii cu salarii prea mari.

    Franţa are de mult timp relaţii neclare cu finanţele, moştenire a tradiţiei etatiste vechi şI a influenţelor marxiste. Aceasta s-a reflectat în retorica anticapitalistă care i-a ajutat pe socialişti să câştige alegerile în Franţa postbelică, a încurajat naţionalizările şi implementarea săptămânii de lucru 35 de ore.
     
  • Aur pentru România: echipa feminină de junioare a câştigat Campionatul European de tenis de masă

    Echipa feminină de junioare a României a cucerit medaliile de aur la Campionatele Europene de tenis de masă pentru cadeţi şi juniori de la Zagreb, marţi, după ce a dispus în finală de Serbia cu scorul de 3-0, potrivit Digi24.

    Punctele echipei României, antrenată de Petre Arnăutu, au fost aduse de Adina Diaconu, care a trecut cu 3-2 (6-11, 7-11, 14-12, 11-6, 11-3) de Izabela Lupulesku, de Andreea Dragoman, victorioasă cu 3-0 (12-10, 11-3, 11-5) în meciul cu Dragana Vignjevic, şi de Andreea Clapă, care a dispus de Tijana Jokic cu 3-1 (11-6, 3-11, 11-8, 11-2).

    Competiţia va continua în această săptămână cu probele individuale.

  • Lira sterlină dă semne că începe să îşi revină

    După săptămâni de agitaţie politică, stabilitatea pare să revină în Marea Britanie, iar lira începe să câştige din nou teren.

    Valuta britanică se îndreaptă către cel mai lung şir de câştiguri din ultimele două luni înainte ca Theresa May să preia funcţia de prim ministru miercuri, sfârşind perioada de instabilitate care a marcat ţara după votul pentru Brexit.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii mănâncă mai des la restaurant decât polonezii

    Numărul românilor care preferă să mănânce la restaurant este cu 40% mai mare decât al polonezilor, potrivit unui studiu comparativ realizat de lanţul de restaurante de origine poloneză Gusto Dominium. Totodată, acelaşi studiu arată că românii îi depăşesc pe polonezi cu circa 10 procente în ce priveşte notele de plată achitate la restaurante.  

    Astfel, potrivit rezultatelor studiului, aproximativ 300 de persoane ajung zilnic în restaurantele Gusto Dominium din România, în timp ce traficul mediu zilnic din locaţiile din Polonia este de circa 200 persoane. Mai mult, şi notele de plată ale românilor sunt mai mari, bonul mediu în restaurantele de pe plan local fiind de 60 lei, în timp ce polonezii se situează în jurul valorii de 55 lei.

    De asemenea, 70% din totalul sortimentelor de pizza preparate în cadrul celor opt locaţii Gusto Dominium de pe plan local sunt servite în incinta restaurantelor, în timp ce doar 30% sunt livrate la domiciliul ori la biroul clienţilor. Pe de altă parte, în Polonia, doar 35% dintre clienţi preferă să iasă la restaurant, restul optând pentru delivery. De altfel, în ceea ce priveşte modalitatea de comandă, polonezii aleg, în proporţie de 70%, solicitările telefonice, deşi, spre deosebire de români, au la dispoziţie şi posibilitatea de a comanda online direct de la restaurant.

    „În ambele cazuri, pizza rămâne preparatul preferat, iar gustul dulce al mâncărurilor primează. În plus, remarcăm apetitul ambelor popoare pentru carne, doar 20% dintre preparatele comandate fiind vegane atât în România, cât şi în Polonia. De asemenea, pe lângă afinitatea pentru dulce, la români observăm şi o înclinaţie către mâncărurile picante, în timp ce polonezii optează des şi pentru sortimente culinare care conţin usturoi”, a declarat Lukasz Kuzniar, director de dezvoltare al Gusto Dominium România.

    În  ce priveşte cea mai aglomerată perioadă a zilei, în restaurantele din România, cel mai mare trafic se observă în intervalul prânzului, în timp ce locaţiile poloneze se bucură de mai mulţi clienţi după terminarea programului de lucru.Referitor la criteriile în funcţie de care clienţii aleg un restaurant, reprezentantul companiei explică faptul că, atât în cazul românilor, cât şi al polonezilor, cel mai important aspect este amplasarea spaţiului în apropierea unui centru de interes, fie acesta locul în care îşi desfăşoară activitatea, un complex comercial sau un spaţiu destinat divertismentului.

    La nivelul asemănărilor dintre cele două popoare, studiul Gusto Dominium arată că, în ambele cazuri, cel mai activ segment de clienţi este reprezentant de persoane cu vârste cuprinse între 25-50 ani, bărbaţi şi femei în egală măsură, care au un loc stabil de muncă şi obţin venituri medii spre mari. Dintre aceştia, bărbaţii sunt cei care oferă mai des bacşiş ospătarilor, valoarea acestuia reprezentând în ambele ţări circa 10-15% din totalul comenzii.

    „În acest sens, menţionăm că diferenţa dintre zlotul polonez şi leul românesc este infimă, de doar 0,02 lei. Astfel, deşi valoarea bacşişului este egală în cele două cazuri analizate, românii ajung totuşi să scoată mai mulţi bani din buzunare, întrucât şi notele lor de plată sunt mai mari, comparativ cu ale polonezilor. Singura diferenţă se remarcă la nivel de TVA, însă conform legislaţiei în vigoare, România s-a apropiat de Polonia”, a completat  Lukasz Kuzniar.

    Reţeaua de restaurante Gusto Dominium a fost lansată pe piaţa locală în 2007. Reţeaua cuprinde, în acest moment, opt locaţii în Bucureşti şi una în Ploieşti. Compania este parte a grupului Gusto Dominium din Polonia, business ce a fost înfiinţat în 1993 şi deţine 70 de restaurante pe piaţa poloneză. Grupul a raportat anul trecut afaceri de 16,4 milioane de euro, din care două milioane de euro au fost realizate în România.

     

  • Românii mănâncă mai des la restaurant decât polonezii

    Numărul românilor care preferă să mănânce la restaurant este cu 40% mai mare decât al polonezilor, potrivit unui studiu comparativ realizat de lanţul de restaurante de origine poloneză Gusto Dominium. Totodată, acelaşi studiu arată că românii îi depăşesc pe polonezi cu circa 10 procente în ce priveşte notele de plată achitate la restaurante.  

    Astfel, potrivit rezultatelor studiului, aproximativ 300 de persoane ajung zilnic în restaurantele Gusto Dominium din România, în timp ce traficul mediu zilnic din locaţiile din Polonia este de circa 200 persoane. Mai mult, şi notele de plată ale românilor sunt mai mari, bonul mediu în restaurantele de pe plan local fiind de 60 lei, în timp ce polonezii se situează în jurul valorii de 55 lei.

    De asemenea, 70% din totalul sortimentelor de pizza preparate în cadrul celor opt locaţii Gusto Dominium de pe plan local sunt servite în incinta restaurantelor, în timp ce doar 30% sunt livrate la domiciliul ori la biroul clienţilor. Pe de altă parte, în Polonia, doar 35% dintre clienţi preferă să iasă la restaurant, restul optând pentru delivery. De altfel, în ceea ce priveşte modalitatea de comandă, polonezii aleg, în proporţie de 70%, solicitările telefonice, deşi, spre deosebire de români, au la dispoziţie şi posibilitatea de a comanda online direct de la restaurant.

    „În ambele cazuri, pizza rămâne preparatul preferat, iar gustul dulce al mâncărurilor primează. În plus, remarcăm apetitul ambelor popoare pentru carne, doar 20% dintre preparatele comandate fiind vegane atât în România, cât şi în Polonia. De asemenea, pe lângă afinitatea pentru dulce, la români observăm şi o înclinaţie către mâncărurile picante, în timp ce polonezii optează des şi pentru sortimente culinare care conţin usturoi”, a declarat Lukasz Kuzniar, director de dezvoltare al Gusto Dominium România.

    În  ce priveşte cea mai aglomerată perioadă a zilei, în restaurantele din România, cel mai mare trafic se observă în intervalul prânzului, în timp ce locaţiile poloneze se bucură de mai mulţi clienţi după terminarea programului de lucru.Referitor la criteriile în funcţie de care clienţii aleg un restaurant, reprezentantul companiei explică faptul că, atât în cazul românilor, cât şi al polonezilor, cel mai important aspect este amplasarea spaţiului în apropierea unui centru de interes, fie acesta locul în care îşi desfăşoară activitatea, un complex comercial sau un spaţiu destinat divertismentului.

    La nivelul asemănărilor dintre cele două popoare, studiul Gusto Dominium arată că, în ambele cazuri, cel mai activ segment de clienţi este reprezentant de persoane cu vârste cuprinse între 25-50 ani, bărbaţi şi femei în egală măsură, care au un loc stabil de muncă şi obţin venituri medii spre mari. Dintre aceştia, bărbaţii sunt cei care oferă mai des bacşiş ospătarilor, valoarea acestuia reprezentând în ambele ţări circa 10-15% din totalul comenzii.

    „În acest sens, menţionăm că diferenţa dintre zlotul polonez şi leul românesc este infimă, de doar 0,02 lei. Astfel, deşi valoarea bacşişului este egală în cele două cazuri analizate, românii ajung totuşi să scoată mai mulţi bani din buzunare, întrucât şi notele lor de plată sunt mai mari, comparativ cu ale polonezilor. Singura diferenţă se remarcă la nivel de TVA, însă conform legislaţiei în vigoare, România s-a apropiat de Polonia”, a completat  Lukasz Kuzniar.

    Reţeaua de restaurante Gusto Dominium a fost lansată pe piaţa locală în 2007. Reţeaua cuprinde, în acest moment, opt locaţii în Bucureşti şi una în Ploieşti. Compania este parte a grupului Gusto Dominium din Polonia, business ce a fost înfiinţat în 1993 şi deţine 70 de restaurante pe piaţa poloneză. Grupul a raportat anul trecut afaceri de 16,4 milioane de euro, din care două milioane de euro au fost realizate în România.

     

  • Comoara cu bani de la CNADNR: Cum să nu faci infrastructură cu un şef de serviciu care câştigă 19.000 de lei net pe lună?

    Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a terminat anul trecut cu un număr mediu de 5.900 de oameni, fără niciun semn de restructurare, păstrând astfel tendinţa ultimilor ani când întregul sector a tăiat „la sânge“ din numărul de angajaţi, în timp ce CNADNR a păstrat efectivele intacte.

    Dintre cei aproape 6.000 de angajaţi ai CNADNR, aproape jumătate sunt muncitori, fiind un adevărat nucleu de „şefi“, având în vedere că un angajat din şase are funcţie de conducere, potrivit celor mai recente date. Deşi are 6.000 de angajaţi, CNADNR trebuie să facă licitaţie publică şi să aleagă un proiectant şi un constructor privat pentru orice groapă care apare pe autostrăzile şi drumurile naţionale din România.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Comoara cu bani de la CNADNR: Cum să nu faci infrastructură cu un şef de serviciu care câştigă 19.000 de lei net pe lună?

    Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a terminat anul trecut cu un număr mediu de 5.900 de oameni, fără niciun semn de restructurare, păstrând astfel tendinţa ultimilor ani când întregul sector a tăiat „la sânge“ din numărul de angajaţi, în timp ce CNADNR a păstrat efectivele intacte.

    Dintre cei aproape 6.000 de angajaţi ai CNADNR, aproape jumătate sunt muncitori, fiind un adevărat nucleu de „şefi“, având în vedere că un angajat din şase are funcţie de conducere, potrivit celor mai recente date. Deşi are 6.000 de angajaţi, CNADNR trebuie să facă licitaţie publică şi să aleagă un proiectant şi un constructor privat pentru orice groapă care apare pe autostrăzile şi drumurile naţionale din România.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cele mai costisitoare discursuri din lume: câţi bani cer personalităţile pentru a vorbi la un eveniment

    După ce îşi încheie mandatele, mulţi politicieni câştigă bani din discursuri ţinute cu diferite ocazii. Aducerea unei figuri cunoscute pe scenă vine cu un preţ destul de mare, chiar dacă politicienii beneficiază şi ei de pe urma expunerii în mass-media.

    ABC News a realizat un top al celor mai “scumpi” vorbitori, în care Donald Trump ocupă, detaşat, primul loc. Miliardarul câştigă în medie 1,5 milioane de dolari pentru un discurs de 60 de minute. În top se mai regăsesc economistul Ben Bernanke, fostul şef de stat Bill Clinton şi soţia acestuia precum şi fostul secretar al trezoreriei Tim Geithner.

    Sursa: Statista.com

  • O fetiţă de 8 ani a găsit cheia succesului: câştigă peste 100.000 de euro pe săptămână

    Faptul că Youtube este o sursă aparent inepuizabilă de bani nu mai reprezintă o surpriză pentru nimeni, însă cei care stau în spatele imaginilor au poveşti de-a dreptul fascinante.

    CharlisCraftyKitchen este un canal de Youtube prin care o fetiţă de 8, pe nume Charli, ani prezintă reţete culinare. Conform estimărilor realizate de compania Outrigger, canalul generează venituri de 127.000 de dolari pe săptămână şi este vizitat de aproape 30 de milioane de oameni lunar.

    Charli a început să filmeze clipuri în 2012, când avea doar 6 ani. Sora ei Ashlee, de 5 ani, are rolul de a testa produsele. Cele două fetiţe au realizat tutoriale pentru o sumedenie de produse, de la biscuiţi Oreo până la diverse feluri de îngheţată.

    Succesul canalului CharlisCraftyKitchen este de apreciat mai ales atunci când este comparat cu cele deţinute de bucătari celebri precum Jamie Oliver. Canalul acestuia a avut, în luna martie, “doar” 7 milioane de vizitatori.

  • Antoine Griezmann, desemnat cel mai bun jucător al Campionatului European din Franţa

    Franţa a pierdut finala Euro 2016 în faţa Portugaliei, scor 0-1, însă atacantul Antoine Griezmann a fost numit, luni, cel mai bun jucător al competiţiei, decizia fiind luată în unanimitate de Comisia Tehnică a UEFA, condusă de fostul internaţional român din Generaţia de Aur, Ionuţ Lupescu.

    Antoine Griezmann, atacantul francez de la Atletico Madrid a devenit golgheterul turneului final al Campionatului European, cu şase goluri marcate în cele şapte partide jucate şi a fost numit şi cel mai bun jucător al competiţiei din Hexagon, câştigate de Portugalia, care a învins, în finala de pe Stade de France, ţara gazdă, cu scorul de 1-0, prin golul marcat de Eder în minutul 109.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro