BusinessMagazin

Tag: banca

  • Povestea bancherilor care au deţinut jumătate de Bucureşti

    Banca Chrissoveloni a fost până în 1933, la căderea Bursei de pe Wall Street, una dintre cele mai puternice instituţii financiare din România, fiind construită de-a lungul a mai multe generaţii de familia Chrissoveloni. Sediul central al băncii, construit de arhitectul G.M. Cantacuzino, este astăzi sediul Băncii Naţionale a României (BNR). 

    Zenni Chrissoveloni a venit în Principatele Române în 1848 şi a pus bazele unei bănci şi ale unei companii exportatoare în Galaţi, care s-au extins ulterior în Brăila şi în Bucureşti. Afacerile au prosperat apoi sub conducerea lui Nicolas Z. Chrissoveloni, fiul lui Zenni, perioadă în care s-au dezvoltat investiţiile familiei în imobiliare şi agricultură. În 1879, el a cumpărat de la Dimitrie Mavrocordat domeniile Ghidigeni şi Corăşti, unde a construit o şcoală care există şi astăzi, biserica satului, o vilă şi a dezvoltat distileria de coniac existentă acolo.

    După Primul Război Mondial, afacerile familiei au fost preluate de Jean şi Dumitru, fiii lui Nicolas. Jean a transformat distilatorul de coniac într-o fabrică modernă de producţie de alcool, iar prieteniile sale în cercurile înalte au ajutat la creşterea afacerii. Vila lui din Ghidigeni, de pildă, găzduia deseori oaspeţi precum regina Maria şi regele Ferdinand.

    În timpul Primului Război Mondial, vila a fost transformată într-un spital în care soţia lui Jean, Sybille, şi regina Maria au lucrat ca voluntare. Jean Chrissoveloni a pus bazele şi a condus regimentul de transporturi militare Regina Maria. Sub conducerea lui, afacerea s-a răspândit în Europa, cu birouri deschise în Paris, Londra, Atena şi New York şi noi achiziţii de terenuri în România, Grecia şi Macedonia; a fost construită clădirea de birouri de pe Lipscani, cu ajutorul arhitectului G.M. Cantacuzino.

    Jean Chrissoveloni a murit la 46 de ani, în 1926, iar fiul lui, Nicky, care a studiat la Oxford, s-a întors în România în 1931. Avea 22 de ani şi s-a alăturat consiliului director al băncii, iar în 1936 a devenit preşedinte al boardului, conducând banca împreună cu Dimitrie Ghica. Familia a făcut eforturi disperate pentru ca banca să nu dea faliment, iar Nicky Chrissoveloni şi-a pus propria avere la bătaie. A plătit cererile de retragere ale clienţilor băncii din propriii bani şi a acoperit în proporţie de 95% plângerile clienţilor. În 1934, la un an după ieşirea din criza economică, deşi slăbită substanţial, banca a fost declarată viabilă de BNR.

    Sub managementul lui Nicky Chrissoveloni, banca şi-a recâştigat reputaţia şi poziţia de lider în sistemul românesc bancar. Instituţia a fost atât de puternică, încât la 3 iunie 1948 profitul raportat pentru anul anterior a ajuns la 2 miliarde de lei; comuniştii au naţionalizat banca opt zile mai târziu. Nicky Chrissoveloni a fost arestat în scurt timp, iar după 1960 el şi familia lui au emigrat în Grecia. A murit departe de ţara natală, în 1971, şi a fost îngropat pe insula Glyvada din apropiere de Atena.

     

  • Plafonul BCR pentru programul “Prima Casă” a fost majorat cu 252 milioane lei

     “Preconizăm că vom utiliza integral plafonul alocat în aproximativ jumătate de an. Suntem pregătiţi ca la sfârşitul verii să solicităm o alocare suplimentară de plafon”, a declarat, într-un comunicat, Ioana Mihai, şef departament credite garantate din cadrul BCR.

    BCR a acordat, până în prezent, circa 32.000 de credite în cadrul Programului Prima Casă, în valoare de peste 5,5 miliarde de lei.

    “Pe perioada derulării Programului, creditul Prima Casă şi-a păstrat atractivitatea în special pentru tinerele familii care au putut beneficia de un avans scăzut şi condiţii avantajoase de costuri”, se menţionează în comunicat.

    BCR este cea mai mare bancă de pe piaţa locală în funcţie de active, cu peste 16 miliarde euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursul BNR a urcat la 4,4916 lei/euro. Monedele din regiune se depreciază după violenţele din Ucraina

     În sesiunea precedentă, cursul a fost de 4,4873 lei/euro.

    Totodată, rata de schimb leu/dolar american a coborât cu 0,11 bani, la 3,2674 lei/dolar.

    Leul s-a apreciat şi în raport cu francul elveţian, iar cursul de referinţă a crescut de la 3,6718 lei/franc la 3,6770 lei/fran.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BERD a acordat un credit de 5 milioane de euro grupului spaniol Roquet pentru o fabrică nouă lângă Ploieşti

     “Împrumutul va fi folosit pentru a co-finanţa o fabrică nouă. (…) Pentru a satisface cererea în creştere pentru produsele sale, compania a decis să-şi extindă capacitatea de producţie prin deschiderea unei noi fabrici. România a fost aleasă datorită avantajelor sale competitive”, se arată într-un comunicat al BERD.

    În fabrica din România, Roquet va produce cilindri cu diametru mare, folosiţi în producţia bunurilor de capital, în principal în agricultura şi utilaje de construcţii. Începerea construcţiei este programată pentru aprilie 2014, iar producţia efectivă este planificată să înceapă în 2015.

    “Când am analizat diverse destinaţii pentru investiţie, ne-am dat seama că România oferă avantaje multiple, printre care şi o atmosferă de afaceri pozitivă. Sprijinul puternic al BERD a fost factorul decisiv pentru hotărârea noastră de a construi o fabrică nouă în România, prima, de altfel, din afara Spaniei. Suntem încrezători că de la această bază industrială de lângă Ploieşti ne vom extinde cu succes gama de produse şi vom intra pe pieţe noi”, a declarat Cipriano Gomez, directorul executiv al Roquet Hydraulics.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peugeot a convenit un plan de salvare de 5,2 miliarde euro cu Franţa, Dongfeng China şi banca Santander

     Peugeot va atrage finanţare prin vânzarea de noi acţiuni şi certificate şi încheierea unui parteneriat cu grupul spaniol Banco Santander, a anunţat miercuri compania franceză.

    Guvernul francez şi Dongfeng vor plăti câte 800 milioane euro, primind în schimb câte un pachet de 14% din acţiunile Peugeot. Noii acţionari vor finanţa astfel jumătate dintr-o majorare de capital de 3 miliarde euro.

    Compania a primit totodată o linie de credit de 2,7 miliarde euro de la un grup de bănci. Alte 770 milioane euro vor fi atrase prin emiterea de certificate de preempţiune pentru acţiuni la acelaşi preţ la care va fi efectuată majorarea de capital.

    Schema reprezintă un punct de cotitură în istoria de 118 ani a Peugeot, familia fondatoare renunţând pentru prima dată la controlul asupra companiei în încercarea de a obţine finanţare pentru dezvoltare şi extinderea către pieţele emergente.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Spania va începe privatizarea Bankia, la doi ani după un bailout de 20 miliarde euro

     Spania deţine 68,4% din acţiunile Bankia, a patra mare bancă din Spania, prin fondul de restructurare a sectorului bancar, FROB.

    Privatizarea va fi realizată în etape, pe parcursul următorilor câţiva ani, a declarat preşedintele Bankia, Jose Ignacio Goirigolzarri, pentru ziarul ABC, preluat de Reuters.

    “Cel mai probabil model de privatizare este similar cu cel al Lloyds. Primele pachete vândute vor fi mai mici. Ne gândim la 5-10%. Acţiunile vor fi plasate către investitori instituţionali”, a afirmat bancherul.

    Guvernul birtanic a atras în luna septembrie 3,2 miliarde lire sterline prin vânzarea unei participaţii de 6% la grupul financiar Lloyds, naţionalizat în urma crizei financiare mondiale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BEI finanţează BCR Leasing cu 15 mil. euro

    IMM-urile vor fi sprijinite în activitatea de achiziţie, renovare sau extindere a activelor corporale (cu excepţia terenurilor), de investiţii în cercetare şi dezvoltare, de consolidare a retelelor de distribuţie pe pieţele naţionale sau pe alt pieţe din UE şi în acoperirea cerinţelor de capital de lucru pe termen mediu şi lung pentru finantarea activităţilor comerciale obişnuite.

    Instituţiile publice care întreprind investiţii în infrastructură la scară mică şi medie sau investiţii comunitare sustenabile vor fi eligibile pentru a beneficia de asistenţă în scopul îmbunătăţirii serviciilor publice în domeniul transportului, energiei, deşeurilor, telecomunicaţiilor, apei, sănătăţii, educaţiei şi locuinţelor sociale.

    Împrumutul reprezintă o primă tranşă dintr-o linie de credit totală de 75 de milioane de euro convenită cu BEI. Împrumutul este acordat în baza Planului Comun IFI pentru Dezvoltare în Europa Centrală şi de Sud-Est, care este destinat să îmbunătăţească accesul la finanţări pe termen lung pentru IMM-urile din Europa în vederea ameliorării efectelor crizei financiare.

    “Noua facilitate va consolida asistenţa acordată de BEI către IMM-uri şi întreprinderi cu capitalizare medie şi va sprijini competitivitatea şi productivitatea acestora. Dat fiind că aceste entităţi reprezintă motorul economiei româneşti, această operatiune va avea un impact pozitiv asupra perspectivelor de creştere economică şi de creare a locurilor de muncă”, a declarat Mihai Tănăsescu, vicepreşedinte BEI responsabil pentru  România.

    “Avem convingerea că dezvoltarea resurselor financiare pe care am întreprins-o împreună cu BEI va ajuta firmele locale şi utilitătile publice să devină mai eficiente, inovatoare şi competitive. Depunem toate eforturile pentru a oferi servicii inteligente de intermediere financiară în scopul sprijinirii economiei româneşti în ansamblu şi al sprijinirii societăţii în realizarea nivelului de dezvoltare al UE”, afirmă Bogdan Speteanu, CEO al BCR Leasing.

    Banca Europeană pentru Investiţii este instituţia de creditare pe termen lung a Uniunii Europene şi este deţinută de statele membre UE.

    BCR Leasing IFN, membră a grupului Băncii Comerciale Române, este parte a Erste Group şi oferă servicii de leasing financiar pentru achiziţia de active durabile, respectiv autovehicule (automobile, autoutilitare, flote) şi echipamente (utilaje industriale, utilaje agricole, echipamente medicale, software şi IT). |n 2012 a fost a cincea companie de pe piaţa de leasing după volumul finanţărilor acordate, cu o cotă de piaţă de 6,1%.

  • Producătorul de avioane Airbus cumpără o bancă din Germania, pentru a avea acces mai uşor la credite

     Grupul a ajuns la un acord cu Raiffeisenverband Salzburg Austria pentru preluarea Salzburg Muenchen Bank, instituţie de credit care lucrează cu companii mici şi mijlocii, precum şi cu persoane fizice, potrivit Wall Street Journal.

    Airbus nu a dezvăluit detaliile financiare ale acordului.

    Instituţia de credit urmează să fie redenumită Airbus Group Bank, dacă achiziţia este aprobată de autorităţile germane. Producătorul de aeronave vrea să încheie preluarea “cât mai devreme posibil” pe parcursul acestui an.

    Airbus a prezentat în 2012 planuri de a controla o bancă, astfel încât să protejeze accesul la împrumuturi atât al grupului, cât şi al clienţilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CURSUL BNR: Euro a crescut pentru a doua zi consecutiv

     Rata de schimb anunţată joi este cu 1,47 bani (0,33%) peste cea publicată miercuri, de 4,4779 lei/euro.

    În ultimele două şedinţe, leul s-a depreciat cu 0,45% în raport cu euro luând în calcul cursurile de referinţă anunţate de BNR. Rata de joi este cu 2,03 bani peste cea de marţi, de 4,4723 lei/euro.

    “O pierdere de 0,5% în ultimele două şedinţe nu indică neapărat începutul unei tendinţe de depreciere pentru leu. Totuşi, într-o perspectivă regională, leul a avut evoluţii mai slabe în ultimele două zile, pe măsură ce turbulenţele în scădere din climatul extern au făcut loc tensiunilor politice interne. Dacă primele au fost întâmpinate cu intervenţii valutare consistente din partea BNR, credem că

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investiţiile străine directe au ajuns anul trecut la maximul ultimilor patru ani

     Participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au însumat 1,776 miliarde euro, iar creditele intragrup 937 milioane euro.

    Cel mai ridicat nivel al investiţiilor străine directe s-a înregistrat în anul 2008, de 9,496 miliarde de euro. Între 2003 şi 2006 România a înregistrat în fiecare an creşteri ale investiţiilor străine, acestea ajungând la 5,183 miliarde de euro în 2004, 5,213 miliarde de euro în 2005 şi 9,056 miliarde de euro în 2006. În 2007 a avut loc o diminuare a capitalului străin investit în România, la 7,25 miliarde de euro, urmat de o creştere la nivelul record din 2008.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro