BusinessMagazin

Tag: refuz

  • Antonescu: Constantinescu, Iliescu, Băsescu au fost aleşi cu circa 25% din votul alegătorilor

     Antonescu a afirmat că salută adoptarea legii care modifică pragul la referendum, precizând că “bântuie” o interpretare deformată asupra iniţiativei privind reducerea cvorumului, conform căreia propunerea ar duce la restrângerea numărului de votanţi.

    “Nu este adevărat că unul din trei români se vor pronunţa asupra Constituţiei. Este adevărat că e suficient ca unul din trei români, cetăţeni români cu drept de vot de fapt, să se pronunţe. Altfel, se pot pronunţa oricând şi cred că toţi ne dorim să se pronunţe toţi cetăţenii români cu drept de vot până la ultimul, oriunde s-ar afla el pe planeta aceasta, chiar şi în spaţiu”, a declarat liderul PNL.

    El a menţionat că prevederea privind reducerea pragului la referendum dă şansa celor care se prezintă la urne ca votul acestora “să aibă un sens”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reprezentanţii statului nu s-au dus la întrunirea acţionarilor Nuclearelectrica, convocată pentru stabilirea salariilor şefilor de companie de până la 17.500 euro

     Întrunirea acţionarilor era programată pentru miercuri şi în absenţa cvorumului necesar, statul având controlul asupra a 90% din acţiuni, a fost mutată pentru joi. Dacă AGA nu se va întruni nici joi, subiectele vor putea fi discutate doar dacă va fi convocată o altă şedinţă.

    Premierul Victor Ponta a anunţat, miercuri, că Guvernul va limita salariile directorilor din companii de stat la un nivel reprezentând de şase ori salariul mediu brut în ramura respectivă, iar alte compensaţii vor fi acordate doar în baza performanţei, făcând referire la cazul Nuclearelectrica prezentat marţi de MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta îi cere ministrului Mediului să nu se lase influenţat de campanii împotriva gazelor de şist

    “Doamna ministru Plumb, cu respectarea tuturor normelor de mediu, însă trebuie să mergem mai departe pe drumul corect pe care au mers Statele Unite ale Americii şi merg ţările europene, acela de a explora noi surse de energie, repet, cu respectarea tuturor normelor de mediu, cu informarea corectă a populaţiei, dar fără a ne lăsa totuşi influenţaţi indiferent de ce fel de campanii şi indiferent de unde sunt aceste campanii purtate. E vorba de securitatea energetică a României, de interesul nostru pe termen mediu şi lung şi e vorba dacă vrem în continuare să fim dependenţi de importul de gaze din Rusia, de unde vin ele, sau dacă vrem să fim noi producători de energie şi să exportăm”, a spus Ponta ministrului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele Camerei Comunelor a Marii Britanii: Nu am vizitat nicio clădire mai impresionantă decât Palatul Parlamentului din România

     “Am vizitat clădiri ale Parlamentelor din mai multe ţări europene şi din multe alte ţări din lume şi încă nu am vizitat nicio clădire mai impresionantă decât Parlamentul român. Cred că este un mare omagiu adus viziunii liderilor voştri, calităţilor arhitecturii, imaginaţiei celor care au creat interioarele şi care s-au ocupat de aceste elemente din clădire. Această clădire este absolut impresionantă şi am încredere că sunteţi la fel de mândri de membrii acestei instituţii pe cât sunt eu de impresionat”, a spus John Bercow, într-o conferinţă de presă susţinută la Camera Deputaţilor, întrebat despre Palatul Parlamentului.

    El a arătat că joi va face o vizită la Craiova şi doreşte ca în viitor să revină în România pentru a vizita locurile unde a trăit bunicul său.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU DE CAZ: Care este viitorul Facebook

    CONTEXTUL: Reţeaua de socializare Facebook a intrat în ascensiune liberă în ultimii ani. Compania lui Mark Zuckerberg a urcat de la un milion de utilizatori în 2004 la peste 1,1 miliarde anul acesta şi deşi multă vreme nu a prea avut venituri, ultimii ani au adus o creştere inclusiv pe acest segment.

    DECIZIA: Tânărul antreprenor Mark Zuckerberg, împreună cu restul acţionarilor reţelei de socializare, decide să listeze compania la bursă, cu toate că Facebook nu avea nici probleme de lichiditate sau de încasări (veniturile anuale au depăşit în criză pragul de un miliard de dolari şi acum sunt peste acest nivel într-un singur trimestru) şi nici de atragere a investitorilor, având în vedere că din 2004 a primit finanţări anuale, cu excepţia lui 2010 şi a anului trecut, când a avut loc listarea.

    EFECTELE: Oferta publică iniţială a fost un adevărat fiasco. Valoarea acţiunilor a intrat în picaj la numai o zi de la listare, capitalizarea companiei s-a redus de la 104 miliarde de dolari la 77 de miliarde de dolari în acelaşi interval, iar averea estimată a lui Mark Zuckerberg s-a diminuat cu cinci miliarde de dolari în nici o săptămână. Bineînţeles, întreaga mişcare a fost investigată de autorităţi şi a atras după sine numeroase procese în instanţă, dar acum, după un an, compania pare să o ducă mai bine ca niciodată.

    BILANŢUL LISTĂRII LA BURSĂ A REŢELEI DE SOCIALIZARE FACEBOOK ESTE UNUL DEZASTRUOS. În urmă cu un an, pe vremea asta, compania era în plin proces de ofertă publică iniţială, la un preţ per acţiune considerat uriaş de majoritatea analiştilor din domeniu, în condiţiile unei capitalizări de cel puţin 90 de miliarde de dolari, şi implicit intens criticat. Ce a urmat după a fost un fiasco de proporţii – preţul acţiunilor s-a prăbuşit şi nu şi-a mai revenit nici în ziua de astăzi, capitalizarea s-a diminuat cu vreo 30 de miliarde de dolari, averea lui Zuckerberg s-a ajustat cu cinci miliarde de dolari, însă, mai important, milioane de oameni au pierdut sume considerabile de bani în urma investiţiei în acţiunile Facebook.

    REŢEAUA DE SOCIALIZARE AR FI TREBUIT SĂ DEVINĂ MAI MARE DECÂT MULŢI GIGANŢI MONDIALI PRECUM AMAZON, McDonald’s sau chiar Coca-Cola, ceea ce nu s-a mai întâmplat odată cu eşecul listării. Semnale ar fi fost destule pentru împiedicarea deciziei – General Motors, de pildă, anunţa cu doar câteva zile înainte de oferta publică iniţială că nu va mai cumpăra publicitate pe platforma de socializare, o pierdere deloc neînsemnată în veniturile reţelei – însă Zuckerberg n-a ţinut cont de ele.

    La un an de la listare, lucrurile nu par să mai fie însă atât de tragice. În ciuda evoluţiei dezamăgitoare la bursă, Facebook a raportat rezultate financiare bune. Veniturile de 1,46 de miliarde de dolari în primul trimestru din acest an au fost cu 38% mai mari decât cele din perioada similară din 2012, pe când profitul net s-a situat la 219 milioane de dolari, peste nivelul de 205 milioane de dolari din primele trei luni ale anului trecut, conform datelor companiei.

    Mai mult, numărul de utilizatori a continuat să crească nestingherit: dacă în martie 2012, cu mai puţin de două luni înainte de listarea la bursă, 901 de milioane de oameni din toată lumea aveau cont pe Facebook, cifra a depăşit pragul de un miliard în septembrie anul trecut. Iar la finele lunii martie din acest an existau peste 1,11 miliarde de conturi pe reţeaua de socializare. Peste 750 de milioane dintre ei accesează în fiecare lună platforma de pe dispozitive mobile precum telefoane mobile inteligente sau tablete. Şi în fiecare zi, pe Facebook intră cam 665 de milioane de oameni care publică fotografii, comentează mesajele prietenilor sau se joacă în cadrul reţelei, iar printre ei sunt inclusiv milioane de oameni din colţuri mai sărace ale lumii, precum Malawi, Malaiezia sau Martinique, unde gradul de informatizare este totuşi încă destul de scăzut.

    DE LA OFERTA PUBLICĂ INIŢIALĂ S-AU SCHIMBAT DESTUL DE MULTE. Şi, deşi a fost un dezastru pentru investitori, listarea sau mai bine zis strategia companiei pentru a reda încrederea investitorilor după ce au pierdut atâţia bani anul trecut pare să fi avut efecte destul de bune. Executivii Facebook, în frunte cu Mark Zuckerberg, au fost ocupaţi în acest an cu lansări menite să crească afacerile şi valoarea companiei şi, totodată, să înlăture dubiile şi amendamentele scepticilor cu privire la perspectivele de creştere. De pildă, compania a atacat domeniul publicităţii mobile anul trecut, ca parte a strategiei de extindere în sfera publicităţii, a lansat un telefon mobil inteligent marca Facebook, a introdus Facebook Home şi Graph Search şi, să nu uităm, a cumpărat Instagram cu peste un miliard de dolari. Până şi General Motors este iar printre cumpărătorii de reclame, semn că temerile cu privire la evoluţia reţelei de socializare s-au mai disipat.

    MARK ZUCKERBERG A ARĂTAT ASTFEL CĂ NU SE LASĂ UŞOR DESCURAJAT ŞI, deşi privit cu ochi sceptici prin prisma vârstei şi lipsei de experienţă în business, mai cu seamă că întreaga sa carieră este construită în jurul Facebook şi asta mai degrabă din postura de „şoricel de bibliotecă„ decât de CEO, a dovedit că poate depăşi obstacolul unei listări ratate. Mai mult, evoluţia pozitivă din ultimul an a companiei, având în vedere indicatorii de performanţă, este o lecţie în sine, pentru că arată cum o decizie aparent greşită, tradusă în pierderi consistente din punct de vedere financiar, nu trebuie să însemne în mod neapărat un final pentru afacere. Ba din contră, direcţia este şi pare să rămână în sus şi de-aici înainte. Semn că tot ce-a fost mai rău a trecut.

  • Funeriu îşi prezintă, într-o scrisoare adresată lui Blaga, demisia din PDL: “Prefer să nu îi pun pe colegii din PDL în situaţia unui conflict de loialitate”

     “Stimate domnule preşedinte al PDL, Domnule Vasile Blaga, prin prezenta vă solicit să înregistraţi demisia mea din calitatea de membru al PDL. Am înţeles că este în discuţie o propunere de excludere a mea din partid, propunere care nu a fost respinsă public de conducere. Prefer să nu îi pun pe colegii din PDL în situaţia unui conflict de loialitate: să ridice mâna împotriva voinţei conducerii sau să ridice mâna împotriva unui coleg căruia nu au ce-i reproşa”, scrie Funeriu.

    El spune că nu va privi în urmă cu mânie şi că îşi va aminti de luptele duse împreună cu cei din PDL.

    “Neavând vocaţia privitului în urmă cu mânie voi încerca să păstrez în memorie amintirea luptelor duse împreună cu colegii din PDL, includiv Dumneavoastră, şi solidaritatea care ne-a caracterizat în trecut. Toate cele bune, cu respect”, se mai arată în scrisoarea lui Funeriu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Conferinţa “Cities of Tomorrow” – Păun, Colliers: Parcurile de afaceri de la marginea oraşelor nu mai au sens, trebuie proiecte mixte

     “Parcurile de afaceri de la marginea oraşelor nu mai sens. Tânăra generaţie nu vrea doar muncă. S-ar putea evita astfel perioadele de trafic aglomerat de la finalul zilei de lucru dacă în zonele acestea ar apărea proiecte mixte, cu cinema, cu zonă de retail. Aşadar, autorităţile trebuie să ţină cont de aceste tendinţe când fac PUZ-urile”, a spus Păun la conferinţa “Cities of Tomorrow”: dezvoltarea urbană, încotro? organizată marţi de Camera de Comerţ Româno-Germană şi MEDIAFAX.

    Ea a adăugat că dezvoltatorii imobiliari trebuie să lucreze cu autorităţile, cu consultanţii şi cu cererea potenţială pentru a găsi soluţii care să fie valabile nu doar în prezent, ci şi peste 20 de ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce e riscant să lucrezi ca manager român în străinătate

    Companiile pot pierde zeci sau sute de mii de euro dintr-un proiect de expatriere greşit, atunci când executivii de top împreună cu familiile lor nu se pot adapta în ţara în care aceştia au primit mandatul.

    CEI CARE SE OCUPĂ DE RELOCAREA EXPAŢILOR SPUN CĂ EXISTĂ COMPANII DIN ROMÂNIA CARE TRATEAZĂ PROCESUL RELOCĂRII UNUI EXPATRIAT DESTUL DE SUPERFICIAL. Asfel că, de multe ori, aceştia fie că se relochează singuri, fie că vin cu familia, sunt lăsaţi să se descurce singuri să îşi găsească o casă, să bată pe la uşile diferitelor grădiniţe sau şcoli găsite pe internet, să îşi preschimbe un permis de conducere sau să ajungă în spitalele private sau de stat în caz de urgenţă fără niciun sprijin sau orientare ulterioară.

    De exemplu, mulţi expaţi aleg să locuiască într-o zonă care nu este bine conectată cu şcoala copiilor sau biroul, ceea ce îi determină de cele mai multe ori ca după şase luni să ceară companiei sprijin pentru o nouă mutare. „Dacă facem un calcul simplu, în care estimăm o perioadă de inducţie de 5 luni, când angajatul străin trebuie să se familiarizeze cu noul mediu de lucru, cu piaţa din România, cu viaţa de zi cu zi, perioadă în care compania nu câştigă, ci investeşte în training-uri, relaţionare etc., atunci o pierdere medie pentru un middle manager s-ar ridica la aproximativ 70.000 – 80.000 de euro incluzând salariul, taxele, pachetul de compensaţii şi beneficii sau şcoala copiilor”, explică Elena Antoneac, intercultural trainer şi mobility coordinator în cadrul Pirgroup România, firmă care a relocat 400 de top şi middle manageri români în străinătate în ultimii doi ani. Ea spune că a întâlnit multe cazuri în care familii de străni au fost lăsate să se descurce singure în România, iar după şase luni au anunţat compania că nu reuşesc să se adapteze cerând repatrierea. Costurile pentru relocarea greşită a unui top manager pot ajunge în astfel de cazuri la 200.000 – 300.000 de euro. În plus, procesul obţinerii documentelor pentru expatriaţii din afara Uniunii Europene este lung şi anevoios, implicând foarte multe resurse în plus.

    Pe de altă parte, cei care interacţionează cu expaţii veniţi în România spun că aceştia nu o duc chiar aşa de rău şi că de multe ori au privilegii care le fac viaţa mai bună decât cea a managerilor români. De altfel, majoritatea expaţilor care vin în România sunt mulţumiţi de pachetele pe care le primesc, pentru că au salarii care le permit un nivel de trai ridicat, iar costurile cu chiria, şcolarizarea copiilor sau transportul către ţara natală sunt acoperite de angajator.

    CE ROL ARE HR-UL ÎN RELOCARE. Una dintre companiile româneşti cu experienţă în relocarea angajaţilor este producătorul de antiviruşi Bitdefender, care a dus specialişti din România în alte ţări, cu precădere în Statele Unite ale Americii, cât şi specialişti din alte ţări (SUA, Marea Britanie, Spania etc.) în România. În ambele cazuri, relocarea este un efort comun al tuturor funcţiilor de suport – HR, legal şi financiar şi al echipelor în care expatul urmează să lucreze, iar un rol important îl au line-managerul (care este catalizatorul tuturor proceselor în care expatul şi echipa din care acesta face parte vor fi jucători importanţi) şi departamentul de HR care va derula procesul de inducţie, explică Mihaela Dan, global HR director în cadrul Bitdefender.

    Practic, o companie trebuie să fie atentă la toate nevoile personale ale angajatului şi să-i asigure acestuia condiţiile pentru ca relocarea în ţara respectivă şi în noul colectiv să se desfăşoare cât mai uşor şi cât mai eficient. „Trebuie luat în calcul suportul acordat de organizaţie pentru integrarea familiei sale: cursuri de limbă, cea mai bună variantă de şcolarizare pentru copil/copii, cea mai cuprinzătoare variantă de asigurare medicală pentru expat şi familia sa (asigurările medicale pot fi foarte diferite în funcţie de ţară vizavi de standardul de servicii pe care îl include, iar trecerea de la o ţară matură la o ţară care e în curs de dezvoltare poate aduce mari probleme), cele mai bune condiţii de locuit ş.a.m.d.„, explică Mihaela Dan. Desigur, HR-ul trebuie să se asigure că expatul este plasat în condiţiile respectării normelor legale privind desfăşurarea activităţii în ţara respectivă, ceea ce implică întocmirea tuturor documentelor. Directorul de HR al Bitdefender mai spune că, pentru a atenua şocurile culturale, este nevoie de o comunicare continuă între echipa de resurse umane şi expat.

  • Ponta: Şova a greşit în cazul Bechtel. Nu trebuia să spună nimic până nu încheia negocierea

     “Cred că a fost prea transparent, că nu trebuia să vă spună nimic până nu încheia negocierea. Dacă v-a anunţat înainte să încheie negocierile, înseamnă că a greşit”, a spus Ponta jurnaliştilor, aflat la Brăila.

    Contractul cu Bechtel privind construcţia autostrăzii Transilvania ar urma să fie reziliat în următoarele zile, şi nu la începutul acestei săptămâni, Şova declarând de această dată că mai trebuie stabilite unele detalii.

    “Rezilierea contractului este o chestiune de zile, mai sunt unele detalii de pus la punct în această perioadă”, a declarat, luni, agenţiei MEDIAFAX ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură, Dan Şova.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Educaţiei nu mai vrea directori de şcoli numiţi politic

     Ministrul Educaţiei a spus, la dezbaterea cu tema “Aplicarea Strategiei de guvernare în educaţie a USL – o şansă pentru salvarea şcolii româneşti!” că politizarea este, din punctul său de vedere, boala cea mai gravă a sistemului, înainte de finanţare.

    “Ca ministru, o combat. În primele zile din luna ianuarie, vedeam că sunt schimbaţi directori de şcoli şi m-am întrebat de ce. Am cerut să-mi explice motivul educaţional pentru care sunt schimbaţi şi, din acel moment, nu s-au mai schimbat directori. Acest semnal trebuie trimis până la nivel de şcoală. Vom face concursuri pentru ocuparea posturilor de directori, dar nu cred că e fezabil să facem acest lucru până în noiembrie, pentru că, altfel, ne-am ocupa numai de de asta. Trebuie să facem acest lucru gradual, cred că într-un interval de un an, un an şi jumătate”, a explicat ministrul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro