BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • Kievul afirmă că zeci de tancuri, echipamente şi trupe din Rusia au intrat în estul Ucrainei

    În total, “32 de tancuri, 16 obuziere şi 30 de camioane militare Kamaz, precum şi trupe au intrat în Ucraina din Rusia” şi se îndreptau spre oraşul Krasnîi Luci, din regiunea rebelă Lugansk, a declarat purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene Andrei Lisenko.

    Un alt convoi de camioane care transporta trei staţii radio a trecut frontiera pe la postul de control Izvarin, aflat sub controlul separatiştilor, a adăugat el.

    Lisenko a declarat de asemenea că “cinci soldaţi au fost ucişi şi alţi 16 (…) răniţi în ultimele 24 de ore”.

    Autorităţile ucrainene au anunţat anterior că 15 civili şi şapte paraşutişti ucraineni au fost răniţi în ultimele 24 de ore în estul separatist.

    Cincisprezece civili au fost răniţi de schije de obuze în timpul luptelor desfăşurate joi la Doneţk, în districtele Kievski şi Kuibişevski, situate în apropierea aeroportului din oraş, a informat vineri Primăria.

    În regiunea vecină Lugansk, şapte paraşutişti au fost răniţi după explozia unei mine în apropierea satului Sokilniki, la 30 de kilometri nord-vest de Lugansk.

    Situaţia din teren s-a agravat după alegerile organizate duminică de separatişti, recunoscute de Moscova, dar care constituie un obstacol pentru procesul de pace, potrivit Kievului şi occidentalilor.

  • Kievul afirmă că zeci de tancuri, echipamente şi trupe din Rusia au intrat în estul Ucrainei

    În total, “32 de tancuri, 16 obuziere şi 30 de camioane militare Kamaz, precum şi trupe au intrat în Ucraina din Rusia” şi se îndreptau spre oraşul Krasnîi Luci, din regiunea rebelă Lugansk, a declarat purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene Andrei Lisenko.

    Un alt convoi de camioane care transporta trei staţii radio a trecut frontiera pe la postul de control Izvarin, aflat sub controlul separatiştilor, a adăugat el.

    Lisenko a declarat de asemenea că “cinci soldaţi au fost ucişi şi alţi 16 (…) răniţi în ultimele 24 de ore”.

    Autorităţile ucrainene au anunţat anterior că 15 civili şi şapte paraşutişti ucraineni au fost răniţi în ultimele 24 de ore în estul separatist.

    Cincisprezece civili au fost răniţi de schije de obuze în timpul luptelor desfăşurate joi la Doneţk, în districtele Kievski şi Kuibişevski, situate în apropierea aeroportului din oraş, a informat vineri Primăria.

    În regiunea vecină Lugansk, şapte paraşutişti au fost răniţi după explozia unei mine în apropierea satului Sokilniki, la 30 de kilometri nord-vest de Lugansk.

    Situaţia din teren s-a agravat după alegerile organizate duminică de separatişti, recunoscute de Moscova, dar care constituie un obstacol pentru procesul de pace, potrivit Kievului şi occidentalilor.

     

  • SBU: Rusia creează în estul Ucrainei un poligon pentru antrenarea insurgenţilor

    “Rusia desfăşoară operaţiunea Domino pentru antrenarea militară a insurgenţilor pe teritoriile ocupate în Doneţk şi Lugansk”, a declarat un oficial din cadrul SBU, Markian Lubkivski.

    “Serviciile de contraspionaj au aflat că liderii insurgenţi încearcă să transfere în Ucraina un poligon din regiunea rusă Rostov, pentru a-i antrena militar pe alţi separatişti direct în regiunile Doneţk şi Lugansk”, a adăugat el, menţionând că “aceasta este o operaţiune numită Domino, care este finanţată din bugetul federal al Rusiei”.

    Lubkivski a afirmat că serviciile speciale ucrainene au reuşit să afle numele şi rangurile participanţilor principali la această operaţiune.

    Potrivit, oficialului ucrainean, ultimul convoi rus care a intrat în Ucraina săptămâna trecută transporta, de fapt, echipamente pentru acest poligon.

  • Ucraina, pregătită să se apere în cazul unei “agresiuni la scară largă” din partea Rusiei

    “Cu siguranţă suntem pregătiţi să ripostăm oricărei agresiuni militare, deoarece desfăşurăm antrenamente în fiecare zi”, a declarat Kopelnik, într-un interviu pentru postul ucrainean Espreso TV.

    “Bineînţeles, trebuie să încercăm să păstrăm aşa-numitul armistiţiu, deoarece autorităţile ucrainene au depus foarte multe eforturi pentru a-l obţine. Din păcate, rebelii de la Doneţk şi Lugansk nu au scopul de a menţine pacea, în contextul în care au organizat alegeri proprii”, a adăugat el.

    Colonelul a subliniat că “în general, suntem pregătiţi pentru apărare”.

    La şase luni de la izbucnirea conflictului separatist din estul Ucrainei, soldat cu peste 4.000 de morţi, autoproclamatele republici Doneţk şi Lugansk au organizat duminică alegeri “prezidenţiale” şi “parlamentare”.

    În pofida avertismentelor Occidentului, Rusia a anunţat că “respectă” alegerile locuitorilor din aceste zone, cerând Administraţiei de la Kiev să înceteze operaţiunile militare.

     

  • Polonia vrea să aibă un cuvânt de spus în legătură cu soluţionarea conflictului din Ucraina

    “A vorbi despre Ucraina fără Polonia este ca şi cum s-ar vorbi despre lucruri privind Libia, Algeria, Tunisia sau Maroc fără Italia, Franţa, Spania”, a declarat Schetyna pentru cotidianul Gazeta Wyborcza.

    El se referă la summitul de la Milano, care a avut loc la jumătatea lui octombrie, când Polonia nu a luat parte la discuţiile dintre liderii europeni şi preşedintele rus Vladimir Putin.

    “La Milano nu a existat nicio conversaţie serioasă despre Ucraina, deoarece lipsea voinţa de a purta una, mai ales la una dintre părţi”, a spus Schetyna.

    “Cel mai bun mod de a soluţiona problemele ucrainene este formatul de la Weimar – Franţa, Germania, Polonia -, deoarece cunoaştem cel mai bine situaţia şi avem cea mai mare experienţă“, a declarat ministrul polonez, apreciind că “formatul normand” – Germania-Franţa-Rusia-Ucraina – este “ineficient, aşa cum mărturisesc participanţii-înşişi”.

    “S-a încercat oxigenarea acestui format la Milano, prin participarea italienilor şi britanicilor, dar acest lucru nu a mers”, a mai declarat Schetyna. El a salutat, altfel, solidaritatea manifestată de europeni faţă de menţinerea sancţiunilor impuse Rusiei în cadrul ultimului Consiliu al miniştrilor Afacerilor Externe, la Luxemburg.

    “Situaţia în Ucraina a arătat că, dacă Europa nu este în măsură să definească o problemă şi să o înfrunte, această problemă va veni singură la Europa”, a rezumat el.

    Evocând aspiraţia pe care i-o atribuie lui Putin de revenire la o lume “bipolară”, ministrul polonez a apreciat că o asemenea întoarcere în timp este imposibilă. Iar dacă totuşi se va produce, a adăugat el, va avea loc “fără participarea Rusiei, deoarece există alţi candidaţi care să joace acest rol” într-un tandem al unor superputeri.

  • Comandantul forţelor NATO: Moscova a vrut să arate că este “o mare putere” trimiţând avioane în spaţiul european

    Ruşii, care şi-au intensificat de un an activitatea aeriană în spaţiul european, au trimis săptămâna trecută un număr neobişnuit de mare avioane militare în spaţiul aerian al acestei regiuni.

    “Ne trimit un mesaj. Mesajul este că sunt o mare putere”, a declarat generalul Breedlove, precizând că Rusia caută să demonstreze că exercită o anumită influenţă asupra planurilor Alianţei Nord-Atlantice în regiune.

    NATO a anunţat miercuri că a efectuat mai multe intervenţii aeriene de la începutul săptămânii trecute, implicând diverşi membri ai Organizaţiei, după ce a detectat o intensă activitate a aviaţiei militare ruse în spaţiul european, o activitate catalogată într-un comunicat drept “la scară mare” şi “neobişnuită”.

    Între aeronavele ruseşti s-au aflat avioane de luptă, bombardiere cu rază lungă de acţiune şi avioane de aprovizionare cu carburant.

    Noi zboruri au fost semnalate vineri în spaţiile aeriene ale Mării Baltice, Mării Nordului, Mării Negre şi Oceanului Atlantic.

    “Ceea ce aţi văzut săptămâna trecută era o formaţiune de avioane mai mare, mai complexă, cu o traiectorie de zbor un pic mai provocatoare”, a adăugat Breedlove.

    Generalul a făcut aceste declaraţii la Washington, în faţa unor jurnalişti, la o zi după alegerile controversate din estul Ucrainei, organizate de către separatiştii proruşi. Statele Unite şi Uniunea Europeană (UE) au denunţat aceste scrutine ca ilegale.

    De asemenea, flota rusă a efectuat anul acesta incursiuni în Marea Neagră, Marea Nordului şi Oceanul Pacific, a mai precizat generalul american.

    În acest context delicat şi în faţa unei Rusii “revanşarde”, generalul s-a declarat pregătit să crească temporar numărul trupelor americane în Europa de Est şi să suplimenteze întăririle deja mobilizate.

    El reflectează împreună cu comandanţi militari americani la posibilitatea de a conserva material militar în baze europene, cu scopul de a asigura “capacităţi mai bune de reacţie în cazul unei viitoare nevoi”.

    Aproximativ 750 de militari americani sunt staţionaţi în Polonia şi ţările baltice, care fac parte din Brigada I a Diviziei I Cavalerie. Ei sunt susţinuţi de tancuri de tip M-1 Abrams şi vehicule de infanterie de tip Bradley.

    Militarii din această brigadă, cunoscută şi sub numele de “Caii de fier” (Iron horse), cu baza la Fort Hood, în statul Texas, au fost mobilizaţi pentru o misiune de trei luni de exerciţii, în semn de solidaritate cu ţările din Europa de Est aliate NATO.

    De la semnarea în septembrie a unui armistiţiu între Ucraina şi separatiştii proruşi din estul ţării, confruntările armate continuă, iar linia de demarcaţie dintre cele două teritorii continuă să fie consolidată, contrar frontierei dintre Rusia şi Ucraina, care “a devenit complet poroasă”, potrivit generalului Breedlove.

    Forţele ruse sunt poziţionate în continuare la frontiera ucraineană, peste şapte batalioane fiind mobilizate – faţă de un maximum de 18, a precizat el. Dintr-un batalion rusesc fac parte 800-1.000 de militari.

    Pe teritoriul Ucrainei, Rusia are 250-300 de militari, care-i antrenează şi echipează pe separatişti, a mai declarat comandantul suprem al forţelor NATO.

  • Rusia a blocat o declaraţie ONU împotriva votului separatiştilor în estul Ucrainei

    Cei 15 membri ai Consiliului au lucrat la adoptarea unei declaraţii vineri şi în weekend, dar Rusia s-a opus.

    În text, propus de către Lituania, se afirma că scrutinele organizate duminică în regiunile Lugansk şi Doneţk sunt contrare Acordurilor de la Minsk, încheiate pe 5 septembrie între Kiev şi rebeli cu susţinerea comunităţii internaţionale şi Moscovei.

    “Au lucrat la un text vineri şi sâmbătă, dar proiectul reţinut a fost blocat de către Rusia”, a declarat ambasadorul ucrainean la ONU Iuri Sergheiev.

    Misiunea Rusiei la ONU a anunţat luni pur şi simplu că textul este, în opinia sa, “inadecvat”, fără să ofere alte precizări despre poziţia sa.

    Secretarul general al ONU Ban Ki-moon a deplâns săptămâna trecută organizarea acestor scrutine, după ce Rusia a anunţat că va recunoaşte rezultatele.

    După şase luni de la începutul conflictului armat, care s-a soldat cu peste 4.000 de morţi, “republicile” de la Doneţk şi Lugansk şi-au ales duminică “preşedinţii” şi “parlamentele” cu scopul de a legitima autorităţile separatiste, potrivit organizatorilor scrutinelor.

    Europenii au avertizat luni Rusia să nu aducă atingere unităţii Ucrainei, la o zi după alegerile separatiste din estul Ucrainei, pe ale căror rezultate Moscova a anunţat că le “respectă”, pe fondul unor temeri cu privire la o nouă ofensivă militară.

     

  • Berlinul aminteşte Moscovei, după scrutinele separatiştilor, că a promis să respecte unitatea Ucrainei

    “Vom judeca Rusia şi pe preşedintele (Vladimir) Putin în conformitate cu declaraţiile lor potrivit cărora unitatea Ucrainei nu va fi pusă în discuţie”, a declarat Steinmeier într-o primă reacţie faţă de scrutin, în două mesaje postate pe Twitter.

    Şeful diplomaţiei germane a apreciat totodată că acest “aşa-zis scrutin”, considerat ilegal de către Uniunea Europeană (UE), “aduce atingere literei şi spiritului Acordurilor de la Minsk” încheiate pe 5 septembrie între Kiev şi rebeli cu susţinerea comunităţii internaţionale şi Moscovei.

    Steinmeier reia asfel mesajul noii şefe a diplomaţiei UE Federica Mogherini. Ea a subliniat duminică seara că Acordurile de la Minsk rămân “mijlocul legal şi legitim” de desemnare a autorităţilor locale în partea de est a Ucrainei, controlată de către separatiştii proruşi.

    Moscova a anunţat, la rândul ei, că “respectă” rezultatele scrutinelor şi apreciază, spre deosebire de occidentali, că acest vot “constituie unul dintre punctele importante ale Acordurilor de la Minsk” şi permite “legitimarea autorităţilor” separatiste.

    Fără nicio surpriză, scrutinul organizat în aceste teritorii – aproape jumătate din regiunea Doneţk şi o mică parte din regiunea Lugansk – i-a confirmat în funcţii pe liderii rebeli instalaţi în vară la conducerea mişcărilor separatiste.

    UE a catalogat această iniţiativă drept un “nou obstacol” în calea procesului fragil de pace, după un conflict de peste şase luni care s-a soldat cu peste 4.000 de morţi, iar autorităţile de la Kiev au denunţat-o drept “o farsă”.

  • UE califică alegerile din estul Ucrainei drept un “nou obstacol” în procesul de pace

    “Consider alegerile desfăşurate astăzi drept un nou obstacol în procesul de pace din Ucraina”, a declarat noua şefă a diplomaţiei europene, Federica Mogherini, potrivit unui comunicat.

    În opinia lui Mogherini, alegerile de duminică din estul Ucrainei “încalcă litera şi spiritul” acordurilor încheiate în septembrie, la Minsk, între Kiev şi separatişti.

    Aceste acorduri prevăd organizarea unor alegeri la începutul lui decembrie, în conformitate cu legislaţia din Ucraina.

    Mogherini a declarat că alegerile prevăzute prin acordurile de la Minsk constituie “o cale legitimă” de a desemna autorităţile locale în aceste regiuni din estul Ucrainei.

    “Îndemn toate părţile să colaboreze în vederea organizării unor astfel de alegeri”, a adăugat ea.

    Alegătorii din regiunile separatiste din estul Ucrainei au votat duminică pentru a-şi alege preşedinţii şi Parlamentele, pe fondul intensificării confruntărilor, într-un scrutin susţinut de Moscova, dar denunţat de occidentali.

    Potrivit unui exit-poll anunţat de separatişti, alegerile prezidenţiale din regiunea Doneţk au fost câştigate de premierul în exerciţiu, Aleksandr Zaharcenko, care ar fi obţinut 81,3 la sută din voturi.

    Rusia a anunţat ulterior că “respectă” rezultatele alegerilor legislative şi prezidenţiale din regiunile separatiste din estul Ucrainei.

  • Gigantul rus Gazprom a anunţat că este pregătit să reia livrările de gaze spre Ucraina

    “Guvernul rus a semnat chiar acum un decret privind scăderea preţului pentru exporturile (de gaze) spre Ucraina”, a declarat Serghei Kuprianov, un purtător de cuvânt al Gazprom, pentru agenţiile de presă ruse.

    “Prin urmare, Rusia şi-a îndeplinit obligaţiile care îi revin potrivit acordului”, a subliniat el, anunţând că Gazprom este “pregătit să reia livrările de gaze spre Ucraina din momentul în care (societatea ucraineană) Naftogaz îşi va îndeplini propriile obligaţii”.

    Pemierul rus Dmitri Medvedev a semnat sâmbătă seara un decret care stabileşte un preţ de 378,22 dolari pentru mia de metri cubi, valabil până la 31 martie 2015.

    După două zile de negocieri, Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană au semnat joi seara, la Bruxelles, un acord privind reluarea livrărilor de gaze ruseşti. Acordul prevede că Rusia va relua furnizarea gazelor spre Ucraina, iar Kievul va plăti Moscovei, până la sfârşitul anului 2014, 3,1 miliarde de dolari din datoria de 5,3 miliarde de dolari.