BusinessMagazin

Tag: proiect

  • Ai probleme cu rambursarea creditelor? Legea insolvenţei personale poate rezolva situaţia. Pricipalele prevederi ale proiectului şi când va intra în vigoare

    Undeva la sfârşitul acestui an sau la începutul anului viitor legea insolvenţei persoanelor fizice ar putea intra în vigoare şi ar putea rezolva multe dintre situaţiile cu care românii care s-au creditat în franci elveţieni sau au rămas fără slujbă se confruntă. Deputaţii au aprobat miercuri proiectul de lege, după ce acesta a fost adoptat şi de Senat şi a fost avizat de Guvern anul trecut. Pentru ca legea să intre în vigoare, proiectul trebuie promulgat de preşedintele României şi publicat în Monitorul Oficial, urmând să intre în vigoare la şase luni de la publicare.

    Procedura de insolvenţă a persoanelor fizice poate suspenda executările silite începute, opreşte acumularea de dobânzi şi penalităţi pentru întârzierea la plată şi protejează persoanele fizice de bună credinţă. Toate creanţele devin lichide şi exigibile şi toate actele unilaterale ale debitorului nu mai produc efecte. Legea asigură un echilibru între interesele debitorilor, persoane fizice, şi cele ale creditorilor. Legea reglementează trei tipuri de insolvenţă: cea pe plan de rambursare a datoriilor, procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active şi procedura simplificată de insolvenţă.

    Insolvenţa se aplică debitorului persoană fizică care are domiciliul în România, este în stare de insolvenţă şi nu există o probabilitate rezonabilă de a redeveni, într-o perioadă de cel mult 12 luni, capabil să-şi execute obligaţiile aşa cum au fost contractate, cu menţinerea unui nivel de trai rezonabil pentru sine şi pentru persoanele pe care le are în întreţinere; probabilitatea rezonabilă se apreciază prin considerarea cuantumului total al obligaţiilor raportat la veniturile realizate sau prognozate a fi realizate, faţă de nivelul de pregătire profesională şi expertiza ale debitorului, precum şi la bunurile urmăribile deţinute de acesta; cuantumul total al obligaţiilor scadente este cel puţin egal cu valoarea-prag (valoare-prag este cuantumul minim al datoriilor scadente ale debitorului necesar pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor sau a procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active; este de 15 salarii minime pe economie).

    Debitorul aflat în insolvenţă va putea depune la comisia de insolvenţă o cerere de deschidere a procedurii pe baza de plan de rambursare a datoriilor. Dacă el consideră că situaţia sa este compromisă iremediabil, va putea solicita instanţei judecătoreşti deschiderea procedurii de insolvenţă prin lichidare de active.

    Cererea trebuie să cuprindă motivele care au condus la insolvenţă; numele sau denumirea creditorilor, datele acestora, precum şi valoarea şi tipul creanţei; acţiunile judiciare împotriva averii debitorului, inclusiv, dacă este cazul, procedurile de executare silită începute sau măsurile asigurătorii aplicate; demersurile de renegociere extrajudiciară a anumitor datorii angajate anterior formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenţei;    statutul civil; statutul profesional; cuantumul veniturilor din muncă şi a celor asimilate acestora, al sumelor de bani cuvenite pensii în cadrul asigurărilor sociale ori reprezentând o altă categorie de prestaţii sociale, precum şi a oricăror alte venituri, inclusiv venituri cuvenite în temeiul unui drept de proprietate intelectuală şi dividende încasate într-o perioadă de trei ani anterior depunerii cererii, precum şi schimbările previzionate ale veniturilor în următorii trei ani; bunurile debitorului, incluzând bunurile aflate în proprietate comună pe cote-parţi sau în devalmăşie, cu precizarea altor drepturi reale decăt dreptul de proprietate pe care debitorul le deţine asupra bunurilor altor persoane; conturile deschise la instituţiile de credit sau la societăţile de investiţii financiare de către debitor, precum şi conturile curente, alături de disponibilul din aceste conturi; creanţe al căror titular este debitorul, precum şi orice drepturi reale, altele decât dreptul de proprietate, pe care debitorul le deţine asupra bunurilor altor persoane; actele cu titlu gratuit, precum şi tranzacţiile de peste 10 salarii minime pe economie încheiate în ultimii trei ani anteriori formulării cererii; litigiile în curs sau finalizate în care debitorul este sau a fost parte, care ar putea să afecteze în orice fel patrimoniul acestuia.

  • Cum poate influenţa Facebook viitorul jurnalismului

    Cei de la The New York Times au confirmat recent că au ajuns la o înţelegere cu reprezentanţii Facebook pentru a lansa noua opţiune de ştiri publicate direct pe reţeaua socială. Astfel, companiile media vor publica materialele direct pe Facebook, fără să dea share la articolele publicate pe site-ul propriu. Mai mulţi jurnalişti şi analişti media au criticat însă această măsură, considerând că ea va transforma trusturile media în „servitori ai regatului Facebook“.

    Argumentele împotriva serviciului de ştiri instant sunt multe, bazate în general pe ideea că se dă prea mult control reţelei sociale şi că, în aceeaşi măsură, se pierd surse considerabile de venit. Cei care se declară în favoarea acestui tip de distribuire consideră că instituţiile media vor păstra în mare proporţie controlul, deoarece acestea vor decide cantitatea de conţinut transmisă către reţeaua lui Zuckerberg. Publicarea direct pe Facebook, spun aceştia, este doar o acceptare a faptului că formatele standard de ştiri nu mai sunt atât de populare. Mai mult, conducerea Facebook a explicat că veniturile din reclame plasate în interiorul materialelor vor ajunge în proporţie de 100% la autori. Pentru reclamele adiţionale, compania lui Zuckerberg va reţine 30% din venituri.

    Ideea jurnalismului în afara paginilor unui ziar sau a unui website nu este una nouă; reporterii transmit de multe ori informaţiile pe Twitter sau pe alte canale de social media. Alţii încarcă videoclipuri pe YouTube, pentru ca apoi să integreze secvenţa pe propriile site-uri. Sunt metode ieftine şi eficiente de a transmite repede informaţii.

    Reprezentanţii Facebook spun că prin acest nou serviciu se vor elimina acele titluri sau postări menite să „agaţe“ cititorul. Spre exemplu, un articol de pe un site de ştiri care este distribuit pe Facebook va avea, în 90% din cazuri, un alt titlu decât cel original. Acest lucru are menirea de a convinge cât mai multă lume să acceseze linkul, dar mulţi vor părăsi imediat pagina odată ce constată că titlul nu are prea mare legătură cu materialul. Este mai corect, din punctul de vedere al utilizatorului, ca articolele publicate să nu fie în vreun fel modificate pentru a creşte traficul unui site.

    Un alt gigant IT, Google, este criticat de editorii de presă din mai multe ţări europene, care îl acuză că abuzează de poziţia sa dominantă şi îi cer să plătească pentru a putea să le folosească conţinuturile. Larry Page şi Sergey Brin au anunţat la finalul anului trecut că vor închide serviciul de ştiri Google News în Spania, invocând o nouă legislaţie din această ţară care îl obligă să remunereze companiile mass-media ale căror conţinuturi le reproduce parţial sau total. „În mod trist, ca o consecinţă a unei noi legi spaniole, va trebui să închidem în curând Google News în Spania“, declara la acea vreme Richard Gingras, directorul Google News, într-un mesaj publicat pe unul dintre blogurile oficiale ale grupului american.

    „Această nouă legislaţie obligă fiecare publicaţie spaniolă să fie plătită de servicii precum Google News, atunci când aceste servicii publică chiar şi pasaje foarte mici. Întrucât Google News nu câştigă bani (pentru că nu publicăm reclame pe site), această nouă abordare pur şi simplu nu este sustenabilă“, a adăugat el. Închiderea serviciului Google News în Spania nu a reprezentat o surpriză, în contextul în care Google anunţase deja că va proceda astfel, încă din timpul discutării procedurii legislative care se referă la proprietatea intelectuală.Luna trecută, Google s-a angajat să ofere în următorii trei ani o finanţare de 150 de milioane de dolari grupurilor media şi start-up-urilor europene din domeniul jurnalistic.

    Aceste finanţări – care fac parte dintr-un pachet mai larg de măsuri – vor fi utilizate pentru a sprijini eforturile făcute de companiile media europene în scopul de a obţine venituri din propriile conţinuturi online. Printre publicaţiile care sprijină această iniţiativă se numără Financial Times, The Guardian, El Pais şi Die Zeit; alte companii media care au criticat în trecut anumite decizii ale Google nu sunt implicate în acest proiect. Organizaţiile media care vor accepta fonduri de la Google va trebui totuşi să îi asigure pe cititorii lor că vor lua măsuri pentru a împiedica apariţia unor conflicte de interese care ar viza felul în care aceste companii acoperă din punct de vedere mediatic anumite evenimente. În plus faţă de înfiinţarea noului fond de finanţare, Google a anunţat că va colabora cu publisherii europeni pentru a găsi metode de stimulare a veniturilor acestora prin utilizarea unor reclame şi aplicaţii online, prin implementarea unor noi sisteme de plată şi prin folosirea unor sisteme de analiză a datelor online.

    Astfel, Google va plăti prin intermediul a trei dintre filialele sale europene – aflate la Paris, Hamburg şi Londra – cursuri de formare profesională în domeniul jurnalismului online. „Prin intermediul Digital News Initiative, Google va lucra mână în mână cu publisherii şi cu organizaţiile din domeniul jurnalismului pentru a dezvolta modele mai sustenabile de comercializare a ştirilor“, a declarat Carlo D’Asaro Biondo, directorul departamentului de relaţii strategice cu Europa din cadrul grupului Google.

    Compania americană a fost de acord, în 2013, să înfiinţeze un fond similar pentru a sprijini organizaţiile media din Franţa, pentru a pune capăt unei dispute care a vizat dreptul de a include titluri şi articole preluate din aceste publicaţii în serviciul Google News. La acea vreme, analiştii de pe piaţa media au spus că acordul pentru piaţa franceză „a deschis o uşă“ pentru realizarea unor contracte similare în alte ţări, în care anumite ziare şi publicaţii sunt de acord să încheie parteneriate şi licenţe cu grupul american.

  • Proiect: Construirea depozitelor de deşeuri periculoase la distanţă de sub 20 km de oraşe, interzisă

    Cei 108 parlamentari din toate partidele au iniţiat, în acest sens, un proiect de modificare a Ordonanţei 195/2005 privind protecţia mediului.

    Astfel, potrivit proiectului, este interzisă construirea instalaţiilor pentru valorificarea şi eliminarea deşeurilor periculoase şi radioactive la o distanţă mai mică de 20 de kilometri faţă de linia de ţărm a Mării Negre, faţă de ariile protejate şi faţă de localităţile urbane.

    Iniţiatorii consideră că după 1990 s-au construit o serie de depozite de deşeuri, “generând adevărate trasee de transport a deşeurilor poluante din diverse ţări europene către România”. Ei au apreciat, în expunerea de motive, că este nevoie de o reglementare mai strictă asupra modalităţii de construire a centrelor de gestionare sau depozitare a deşeurilor industriale, rafinăriilor, instalaţiilor pentru îngrăşăminte chimice, combinatelor siderurgice, centralelor nucleare care produc poluanţi sau deşeuri periculoase în arealul teritorial aflat în zonele protejate natural sau pe litoralul Mării Negre.

    “Din acest punt de vedere, este necesară o zonă tampon, pentru a se putea interveni în cazul unui accident ecologic. Distanţa de 20 de kilometri faţă de linia ţărmului Mării Negre, a localităţilor şi a ariilor protejate constituie o măsură necesară pentru diminuarea riscurilor”, au mai arătat iniţiatorii.

    Proiectul a fost iniţiat în 12 mai şi se află în consultare publică la Senat.

     

     

  • Teodorovici: Impozit forfetar, de la 1 ianuarie 2016

    El a precizat că introducerea impozitului forfetar va fi aprobată de Parlament şi a anunţat, totodată, că obligativitatea taxării bacşişului va fi eliminată.

    “Solicitările au fost de amânare a taxării bacşişului sau de anulare a lui. Am decis de comun acord eliminarea taxării. Vom introduce probabil de la 1 ianuarie anul viitor un impozit forfetar. (…) Există un proiect în Parlament care se află la Camera Deputaţilor în acest moment şi vom încerca să introducem în Codul Fiscal prevederile acestui impozit forfetar dupa ce patronatele din turism se vor mai uita pe text încă o dată”, a spus Teodorovici.

    El a avut vineri consultări privind fiscalizarea bacşişului cu reprezentanţi ai industriei HoReCa, inclusiv din segmentul de piaţă al livrărilor la domiciliu, dar şi reprezentanţi ai organizaţiilor patronale şi sindicale din industria funizorilor de servicii de taximetrie.

    “A fost o discuţie şi despre impozitul forfetar (la întâlnirea de vineri, n.r.), la fel foarte mult solicitat de către cei din piaţă. La fel, fost un proiect de act normativ anul trecut, care a trecut de Senat, dar apoi a fost respins în Camera Deputaţilor. A rămas ca până săptămâna viitoare dânşii să se uite din nou pe acest proiect de act normativ, această idee de impozit forfetar, şi odată ce avem cu toţii un punct de vedere comun, să încercăm în Camera Deputaţilor, unde Codul Fiscal este în dezbatere, să adăugăm acest amendament astfel încât de la 1 ianuarie să putem aplica, dacă acest lucru se doreşte şi, într-adevăr, acest lucru este benefic pentru economie, şi impozitul forfetar”, a declarat Teodorovici.
     

  • Asociaţiile de mediu susţin că autorizarea fabricii Schweighofer de la Reci continuă în mod nelegal

    În continuare, fabrica de prelucrare a lemnului ar urma să prelucreze anual aproximativ 1.000.000 de arbori fără ca acest aspect să intre în atenţia APM Covasna, informează un comunicat al Asociaţiei Bankwatch România, Fundaţiei Greenpeace România, Asociaţiei Neuer Weg şi Asociaţiei E-JUST. Asociaţiile în cauză au cerut săptămâna aceasta Agenţiei pentru Protecţia Mediului Covasna să respingă cererea de emitere a autorizaţiei integrate de mediu pentru proiectul “Instalaţii aferente obţinerii energiei verzi la fabrica de debitare şi prelucrare lemn – Reci” şi să anuleze dezbaterea publică programată pentru data de 18.05.2015.

    Beneficiarul proiectului nu a depus întreaga documentaţie pentru emiterea autorizaţiei, lipsind astfel elemente cu privire la gestionarea deşeurilor, prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale, autorizaţia de gospodărire a apelor. Din documentaţie lipseşte şi autorizaţia de construire a centralei, deşi aceasta este un act esenţial în procedura de emitere a autorizaţiei integrate de mediu.

    Evaluarea impactului asupra mediului este făcută numai pentru centrala de cogenerare a energiei termice şi electrice de 60 MW putere termică instalată, nu şi pentru fabrica de prelucrare a lemnului ce ar urma să prelucreze anual 848.000 metri cubi de lemn.

    “Centrala de cogenerare constituie parte integrantă a fabricii de cherestea, formează un proiect pentru care trebuia realizată o singură procedură de emitere a acordului de mediu. Împărţirea proiectului în porţiuni mai mici şi evaluarea impactului asupra mediului doar pentru anumite părţi contravine prevederilor legislalaţiei europene în vigoare“, a declarant Hans Hedrich, preşedintele asociaţiei Neuer Weg.

    „Considerăm că procedura de consultare a publicului este nelegală. Nu se poate organiza o dezbatere publică fără ca în prealabil întreaga documentaţie să fie comunicată publicului în mod efectiv. Menţiunea că documentaţia se găseşte la sediul autorităţii de mediu este nelegală şi încalcă Convenţia de la Aarhus” a declarat Cătălina Rădulescu, membru al Asociaţiei Bankwatch România.

  • Asociaţiile de mediu susţin că autorizarea fabricii Schweighofer de la Reci continuă în mod nelegal

    În continuare, fabrica de prelucrare a lemnului ar urma să prelucreze anual aproximativ 1.000.000 de arbori fără ca acest aspect să intre în atenţia APM Covasna, informează un comunicat al Asociaţiei Bankwatch România, Fundaţiei Greenpeace România, Asociaţiei Neuer Weg şi Asociaţiei E-JUST. Asociaţiile în cauză au cerut săptămâna aceasta Agenţiei pentru Protecţia Mediului Covasna să respingă cererea de emitere a autorizaţiei integrate de mediu pentru proiectul “Instalaţii aferente obţinerii energiei verzi la fabrica de debitare şi prelucrare lemn – Reci” şi să anuleze dezbaterea publică programată pentru data de 18.05.2015.

    Beneficiarul proiectului nu a depus întreaga documentaţie pentru emiterea autorizaţiei, lipsind astfel elemente cu privire la gestionarea deşeurilor, prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale, autorizaţia de gospodărire a apelor. Din documentaţie lipseşte şi autorizaţia de construire a centralei, deşi aceasta este un act esenţial în procedura de emitere a autorizaţiei integrate de mediu.

    Evaluarea impactului asupra mediului este făcută numai pentru centrala de cogenerare a energiei termice şi electrice de 60 MW putere termică instalată, nu şi pentru fabrica de prelucrare a lemnului ce ar urma să prelucreze anual 848.000 metri cubi de lemn.

    “Centrala de cogenerare constituie parte integrantă a fabricii de cherestea, formează un proiect pentru care trebuia realizată o singură procedură de emitere a acordului de mediu. Împărţirea proiectului în porţiuni mai mici şi evaluarea impactului asupra mediului doar pentru anumite părţi contravine prevederilor legislalaţiei europene în vigoare“, a declarant Hans Hedrich, preşedintele asociaţiei Neuer Weg.

    „Considerăm că procedura de consultare a publicului este nelegală. Nu se poate organiza o dezbatere publică fără ca în prealabil întreaga documentaţie să fie comunicată publicului în mod efectiv. Menţiunea că documentaţia se găseşte la sediul autorităţii de mediu este nelegală şi încalcă Convenţia de la Aarhus” a declarat Cătălina Rădulescu, membru al Asociaţiei Bankwatch România.

  • Regizorul Cristi Puiu, la Viena, cu proiectul colectiv “Bridges of Sarajevo”

    Săptămână Integrării de la Viena cuprinde peste 300 de evenimente dedicate multilingvismului, convieţuirii şi participării active la viaţa socială a grupurilor etnice prezente în Viena, informează un comunicat remis MEDIAFAX.

    Proiecţia, organizată de Let’s CEE Film Festival, va avea loc duminică, de la ora 18.00, la cinematograful Urania Kino.

    Cristi Puiu şi Jean-Luc Godard se numără printre regizorii care au realizat filmul colectiv “Bridges of Sarajevo”, format din 13 scurtmetraje şi coordonat de Jean-Michel Frodon, care a fost inclus în secţiunea Les séances spéciales din selecţia oficială a Festivalului de la Cannes 2014.

    Cristi Puiu a regizat în cadrul acestui proiect scurtmetrajul “Das Spektrum Europas”, cu Valeria Seciu şi Marian Râlea, în care acesta vede Sarajevo de la distanţă, din România.

    “Bridges of Sarajevo” este un proiect realizat în cadrul evenimentelor care marchează, în 2014, împlinirea a o sută de ani de la începutul Primului Război Mondial.

    Filmul “Bridges of Sarajevo” cuprinde 13 scurtmetraje, în general de câte şase şi opt minute, realizate de 13 regizori europeni, respectiv Teresa Villaverde (Portugalia), Aida Begic (Bosnia şi Herţegovina), Leonardo di Costanzo (Italia), Jean-Luc Godard (Elveţia), Kamen Kalev (Bulgaria), Serghei Loznitsa (Rusia), Isild Le Besco (Franţa), Vincenzo Marra (Italia), Ursula Meier (Elveţia), Vladimir Perisic (Serbia), Cristi Puiu (România), Marc Recha (Spania) şi Angela Schanelec (Germania).

    Regizorul Cristi Puiu a fost prezent, cu sprijinul Institutului Cultural Român (ICR) de la Viena, la ediţia 2014 a Let’s CEE Film Festival, ocazie cu care a susţinut un masterclass şi a fost proiectat şi filmul “Moartea domnului Lăzărescu”.

  • Deputaţii au respins proiectul lui Cernea privind declararea delfinilor drept persoane non umane

    Propunerea legislativă a fost respinsă cu 192 de voturi la 72.

    “Tema protecţia animalelor este una deosebit de importantă. Vă este cunoscut citatul din Gandhi care spunea că progresul moral al unei societăţi se recunoaşte prin felul în care sunt tratate femeile şi animalele în acea societate. Tocmai pentru că şi în ţara noastră şi în foarte multe alte locuri din lume se petrec scene de cruzime faţă de animale, şi în mod special faţă de delfini, am iniţiat acest proiect”, a spus, în plen, Remus Cernea.

    El a explicat că delfinii au o inteligenţă deosebit de ridicată, unii dintre ei “acordându-şi numele”, au un mod complex de comunicare prin zeci de mii de sunete distincte şi salvează vieţi omeneşti.

    “India este prima ţară care a recunoscut acest statut delfinilor, Curtea supremă a statului New York a recunoscut acest statut pentru cimpanzei, Curtea supremă din Argentina pentru urangutani. Criteriul este inteligenţa, faptul că aceste specii se recunosc în oglindă, ceea ce arată gradul de conştientizare a propriei identităţi deosebit de dezvoltate, pe care doar oamenii îl mai au”, a adăugat Cernea.

    El a spus că ştie că proiectul de lege nu va trece, principala problemă fiind de natură juridică, acest concept de persoane non umane nu se regăseşte în Constituţie şi a anunţat că va depune un nou proiect de lege privind protecţia delfinilor.

    “Problematica aceasta a protecţiei animalelor este într-adevăr importantă pentru legislaţia noastră, avem nevoie de o lege care să confere mai multă protecţie animalelor, e adevărat, dar forma în care a fost propusă această modificare lasă de dorit. Pe lângă, să zicem aşa, fantasmagoria de declarare ca persoane non umane a unor mamifere, vreau să vă spun că şi eu am acasă trei câini şi un motan şi sunt extrem de inteligenţi şi comunică între ei, de ce nu considerăm că pot să îşi pună şi nume? Nu ştim noi ce se întâmplă cu adevărat dincolo de acele schimburi de sunete dintre animale”, a replicat deputatul Daniel Iane.

    Camera Deputaţilor este for decizional în cazul acestui proiect de lege.

  • Clarkson îşi pregăteşte revenirea pe micul ecran. Cei trei foşti prezentatori Top Gear vor lucra pentru Netflix

    Jeremy Clarkson, fostul prezentator al emisiunii Top Gear, va lansa un nou proiect alături de James May şi Richard Hammond. Cei trei ar urma să lucreze pentru compania Netflix, scriu cei la The Mirror.

    Alături de Clarkson se pare că va lucra şi Andy Wilman, unul dintre producătorii care au lansat Top Gear în formatul actual. Acesta a părăsit emisiunea atunci când Jeremy Clarkson a fost suspendat de către postul BBC.

    Seria, scriu cei de la The Mirror, se va numi “House of cars”, aluzie la serialul de succes “House of cards” produs tot de Netflix.

    BBC a anunţat, pe 25 martie, că a decis să nu reînnoiască contractul lui Jeremy Clarkson pentru “Top Gear”, după ce starul acestui show fusese suspendat pe 10 martie, ca urmare a unei dispute violente a acestuia cu producătorul Oisin Tymon. Potrivit lui Tony Hall, directorul general al corporaţiei britanice de media, această decizie nu a fost luată cu uşurinţă. Hall a precizat însă că “a fost depăşită o limită” şi acest lucru nu poate fi “trecut cu vederea”. La fel ca în cazul lui Jeremy Clarkson, contractele lui James May şi Richard Hammond cu BBC s-au încheiat şi ar fi trebuit renegociate. Aceştia însă au refuzat să revină în postura de prezentatori ai “Top Gear” fără Clarkson.

    Radiodifuzorul public britanic (BBC) a ales deja o nouă echipă de prezentatori pentru show-ul “Top Gear”, care ar urma să fie formată din fostul model Jodie Kidd, actorul Philip Glenister şi vedeta de televiziune Guy Martin.

  • Cel mai mare jucător local din segmentul echipamentelor aftermarket va deveni furnizor Renault

    Piaţa de sisteme de securitate auto a încetinit în ultimii ani pe măsură ce clienţii fie au renunţat la decizia de a achiziţiona un astfel de echipament, fie au optat pentru cele montate din fabrică. Momentul a fost propice pentru ca Dan Cuţui, directorul şi fondatorul Falcon Electronics, cel mai mare jucător din segmentul echipamentelor aftermarket de pe piaţa locală, să îşi extindă departamentul de cercetare şi dezvoltare, iar acum va deveni şi furnizor pentru Renault. „În urmă cu zece ani am început colaborarea cu Dacia pentru furnizarea sistemelor pentru senzori de parcare aftermarket ce erau montaţi în cadrul dealerilor oficiali. La început am livrat pentru piaţa românească, dar ulterior ne-am extins şi la nivel european“, a spus Dan Cuţui.

    Acum, după un deceniu în care a livrat senzori de parcare, Falcon a ajuns să deţină 80% din livrările de senzori pentru toate modelele Dacia. Echipamentele de prim montaj se împart în două categorii – unele care se livrează direct pe linia de producţie şi altele care reprezintă echipările speciale.

    „Începând cu anul acesta vom livra sistemele originale de alarmă pentru modelele Espace şi Kadjar. Sistemele de alarmă ce vor fi echipate din fabrică sunt proiectate de noi în România, în colaborare cu Tehnocentre (centrul de inginerie al Renault din Paris – n.red.) şi sunt produse în China după specificaţiile noastre şi standardele de calitate ale Renault“, explică directo-rul Falcon.

    După instalarea sistemului de securitate pe Espace, modelul de top al Renault şi primul prezentat sub brandul premium al mărcii, „Initiale Paris“, alarma din fabrică va fi instalată şi pe crossoverul compact Kadjar. Astfel, pe lângă faptul că noul model de teren al Renault a pornit de la un proiect desenat în România, de către designerul român Victor Sfiazof, acesta va dispune şi de un sistem de siguranţă conceput tot pe plan local.

    „Participăm acum la licitaţii şi pentru alte modele Renault pentru sisteme de siguranţă. Un astfel de proiect durează cam doi ani şi jumătate din faza de cercetare şi dezvoltare şi avem concurenţă puternică din partea grupurilor mari precum Mag-neti Marelli din Italia. Este o piaţă foarte competitivă“, spune Dan Cuţui.

    Tot pentru Dacia, în acest caz pentru Duster, Falcon a proiectat o nouă cameră pentru mersul cu spatele ce este ampla-sată pe hayon, în zona numărului de înmatriculare, iar imaginile vor putea fi afişate pe sistemul multimedia al SUV-ului. Ast-fel, pe lângă echipamente precum sistem de navigaţie, scaune încălzite şi mai nou senzori de presiune în pneuri, Duster va dispune şi de cameră pentru marşarier, cum se întâmplă deja de ani buni în cazul modelelor Renault şi Nissan.

    „Camera video va fi un accesoriu disponibil pentru Duster la nivel european, iar aceasta va fi montată de către dealer. Sunt discuţii de a livra acest sistem şi către fabrică pentru perioade de timp limitate său către anumite alte pieţe“, explică antreprenorul. Astfel, există şansa ca sistemul să fie disponibil nu numai pe Duster, ci pe întreaga gamă Dacia, pornind de la Logan şi Sandero şi până la Lodgy şi Logan MCV, în funcţie de decizia constructorului şi cererea de pe piaţă. Într-o primă fază, pe sistemul multimedia vor fi afişate benzi statice de ghidaj pentru cel de la volan, iar ulterior este posibil să se dezvolte inclusiv cu benzi dinamice de îndrumare a şoferului, întocmai precum la noile sisteme.

    „Datorită câştigării contractului cu Dacia am putut participa şi la licitaţii pentru Renault, iar acum suntem în discuţii cu Nis-san şi încercăm o colaborare cu Toyota la nivel de constructor. Dacă vom reuşi, la următoarele licitaţii vom dezvolta o divizie doar pentru OEM (echipamente livrate către uzine auto – n.red.), dar decizia aceasta o vom lua în luna iulie. Şansa noastră, ca producător din România, a fost faptul că Dacia are aici centrul de cercetare de la Titu. În urmă cu cinci ani nici nu ne puteam imagina că noi am putea participa la o licitaţie pentru a livra către Renault“, explică Dan Cuţui modul cum s-a dezvol-tat piaţa odată cu Renault.

    Proiectele pentru accesorii originale sunt iniţiate de către departamentul de marketing, după care proiectul este dezvoltat de către personalul tehnic de la uzină, care realizează un caiet de sarcini, iar furnizorii agreaţi aplică pentru acest proiect. Ulterior, soluţiile sunt analizate de către centrul de inginerie şi aprobate de către uzină, după care se revine în departamentul comercial, care stabileşte preţul.