BusinessMagazin

Tag: productie

  • Ritmul investiţiilor în energia regenerabilă “cu siguranţă” nu va continua – reprezentant ANRE

     “Cu siguranţă nu va continua ritmul de dezvoltare de până acum. Se vor schimba şi participanţii la piaţa de energie regenerabilă. Fonduri de investiţii mari capabile să investească în proiecte mari. Mă aştept ca şi IMM-urile şi consumatorii casnici să îşi instaleze propriile unităţi de producţie”, a declarat marţi Zoltan Nagy Bege, membru în conducerea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), într-o conferinţă pe teme energetice.

    El a adăugat că ANRE a transmis Comisiei Europene (CE) un proiect privind stabilirea unor tarife fixe pentru unităţile fotovoltaice cu o putere mai mică de 1 MW şi pentru centralele în cogenerare de 2 MW. Răspunsul CE este aşteptat în primul trimestru al anului viitor, urmând ca aplicarea tarifelor, a căror valoare Bege nu a menţionat-o, să înceapă până în iunie 2014.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iranul ameninţă cu declanşarea unui RĂZBOI al preţului petrolului

    Analiştii anticipează că OPEC nu va modifica miercuri plafonul de producţie al organizaţiei, de 30 de milioane de barili pe zi, relatează Financial Times.

    În pofida consensului aparent de la nivelul organizaţiei, în cadrul cartelului există poziţionări interne.

    Ministrul iranian al Petrolului, Bijan Zangeneh, a declarat cu câteva minute înainte de începerea reuniunii cu uşile închise a OPEC că Iranul va ajunge la o producţie de 4 milioane de barili pe zi “chiar dacă preţul petrolului va scădea la 20 de dolari pe baril”

    “Nu vom renunţa la drepturile noastre în această privinţă”, a adăugat Zangeneh, sugerând că OPEC se va putea adapta la producţia mai mare a Iranului, astfel încât preţurile să se menţină la un nivel ridicat.

    OPEC extrage circa o treime din livrările mondiale de petrol şi, ca unică sursă de capacitate suplimentară de producţie, joacă un rol esenţial în stabilirea preţurilor.

    Preţul mediu al petrolului Brent din acest an este de aproape 110 dolari pe baril, uşor peste ţinta oficială a OPEC, ca urmare a problemelor de producţie din Nigeria şi Libia, care au anulat efectul creşterii rapide a producţiei Statelor Unite, la exploatările de şist.

    Încurajat de acordul interimar cu marile puteri occidentale şi emergente, referitor la programul nuclear, Iranul a anunţat că vrea să majoreze producţia de la circa 2,8 milioane de barili pe zi la 4 milioane de barili, de anul viitor.

    Pe de altă parte, Irakul a anunţat la rândul său intenţia de a creşte anul viitor livrările cu 1 milion de barili pe zi, la 4 milioane de barili pe zi.

    Aceste creşteri ar pune presiune asupra preţurilor şi ar determina OPEC să răspundă prin reducerea producţiei în alte ţări membre, deşi ambele state vor avea dificultăţi mari în atingerea obiectivelor ambiţioase.

    Iranul are în faţă mai multe luni de negocieri dificile înainte de a obţine ridicarea sancţiunilor internaţionale, iar industria irakiană a petrolului are probleme legate de siguranţă şi infrastructură.

    Cele mai mari presiuni de reducere a producţiei vor fi suportate de Arabia Saudită, cel mai mare exportator de petrol la nivel mondial şi liderul de facto al cartelului, care livrează peste 10 milioane de barili pe zi de ţiţei, ca urmare a reducerii livrărilor altor membri ai cartelului.

    La jumătatea tranzacţiilor de luni, petrolul Brent era tranzacţionat la Londra în scădere cu 42 de cenţi, la 112,2 dolari pe baril.

  • Gerea: Oltchim, într-o situaţie jenantă: se roagă de bănci pentru un credit de 15 milioane euro

     “Oltchim cu disperare caută finanţare, pentru deschiderea unei secţii care l-ar aduce pe break-even (egalizarea cheltuielilor cu veniturile, n.r.), dar nimeni nu vrea să îi dea. Toţi vor să finanţeze numai companii cu profituri grase şi cifre de afaceri de milioane. Dar, iertaţi-mă, acele companii nu au nevoie de finanţare”, a afirmat Gerea într-o conferinţă privind rolul băncilor în restructurarea companiilor.

    Gerea a adăugat că firme precum cele aflate în portofoliul Ministerului Economiei odată intrate în insolvenţă rămân fără finanţare, din cauza că “băncile le închid uşile”.

    Gerea a spus că este evidentă că Olthim este o companie profitabilă şi cu un “management interesat” poate reveni pe piaţă.

    “Eu cred că băncile pot face diferenţa între firmele care, chiar dacă au pierderi, se pot reorganiza, şi cele care profită de cadrul legislativ pentru a mai trage o ţeapă statului, finanţatorilor şamd”, a continuat Gerea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unul dintre cele mai aşteptate filme din 2014 – FOTO SI VIDEO

    „Nu va exista prea multă acţiune în  zona feţei. Încă se lucrează la costum şi la felul în care va arăta acesta, însă vizorul va fi unul transparent. Îi veţi putea vedea ochii”, a declarat într-un interviu Joel Kinnaman actorul, ales să-l joace pe Alex Murphy, cu câteva luni înainte de lansarea trailerului.

    Noul Robocop va fi unul mai conservator: cu un costum în întregime negru şi o cască ce îi acoperă aproape în întregime. Trecând de la argintiu la un negru mat, personajul pare a fi o combinaţie între Batman şi Ironman.

    Acţiunea filmului se petrece  în anul 2029, când multinaţionala OmniCorp este centrul roboticii, cu drone care câştigă războaiele americane pe tot globul. Alex Murphy este poliţistul care încearcă să stăvilească valul de infracţiuni şi corupţie din Detroit. După ce este rănit mortal la datorie, OmniCorp îi salvează viaţa lui folosindu-se de tehnologie.

    Regizat de Jose Padilha şi programat spre lansare în România la data de 7 februarie 2014, filmul îi are în distribuţie pe Michael Keaton (în rolul personajului negativ), Samuel L. Jackson, Gary Oldman, Jennifer Ehle, Abbie Cornish, Jackie Earle Haley şi Michael K. Williams.

    RoboCop este o producţie de referinţă din istoria SF-ului, care, după succesul filmului din 1987 din regia lui Paul Verhoeven, a fost transformat într-o trilogie. Filmul lui Verhoeven este considerat cel mai reuşit din serie, de aceea scepticile legate de noua producţie s-au manifestat în rândul cinefililor după lansarea noului trailer. Costurile de producţie ale primului RoboCop au fost  estimate la 13 milioane de dolari.

  • Ford opreşte producţia la Craiova şi în decembrie

     “Ca răspuns la situaţia precară a pieţei europene, Ford România continuă să-şi ajusteze volumele de producţie la uzina de la Craiova în luna decembrie. Astfel, putem confirma pentru luna decembrie oprirea producţiei de vehicule şi motoare timp de 7 zile, respectiv în perioada 12-20 decembrie”, a declarat agenţiei MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Ford România, Ana-Maria Timiş.

    Fabrica va fi închisă din 23 decembrie ca urmare a sărbătorilor de iarnă, urmând ca activitatea să fie reluată în ianuarie.

    Pe perioada de întrerupere a producţiei, angajaţii vor fi plătiţi cu 80% din salariul de bază.

    Directorul general al Ford România, Zoltan Brassai, a declarat în urmă cu o săptămână, la conferinţa “Mediafax Talks about Auto Industry 2013”, că producţia la uzina din Craiova a fost reluată, cu o cadenţă zilnică de 1.000 de motoare şi 370 de unităţi B-Max.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ONU – Producţia alimentară creşte în Coreea de Nord, însă malnutriţia persistă: “Întârzierea procesului de creştere la copii este alarmantă”

     În lipsa unui sistem public de distribuţie a alimentelor în economia planificată de stat, familiile depind de pieţele negre şi de trocuri pentru a se hrăni, potrivit unui studiu naţional efectuat de Organizaţia pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO) şi Programul Alimentar Mondial (PAM), publicat joi seara.

    “În pofida unei ameliorări continue a producţiei agricole, sistemul alimentar rămâne foarte vulnerabil la şocuri şi la penurii”, anunţă Kisan Gunjal, economist la FAO.

    Producţia alimentară totală a Coreei de Nord este estimată la 5,03 milioane de tone pentru 2013, adică o creştere cu 5% în raport cu anul precedent.

    Dar consumul alimentar, care reprezintă 84%, este considerat “limitat” sau “sărac”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Omul care vrea să cumpere seminţe de pe cele 200 hectare de cânepă ale IKEA din România

    DINTRE TOATE AFACERILE PE CARE LE-AM FĂCUT, ACEASTA ÎMI ESTE CEA MAI DRAGĂ„, spune Dan Lăzărescu despre Canah, fabrica de procesare a seminţelor de cânepă pe care a deschis-o în urmă cu şapte ani la Salonta, în judeţul Bihor. Canah este al treilea business pe care îl dezvoltă Dan Lăzărescu, după Rombel (laboratorul de servicii medicale care a stat la baza dezvoltării Medicover în România) şi  după Totalsoft (înfiinţat împreună cu foştii săi colegi de la Energomontaj).

    Povestea Canah, un business care îi va aduce în 2013 venituri de peste 4 milioane de euro, a început după ce Lăzărescu a citit o carte despre beneficiile cânepei („Totul despre cânepă„) şi a început să aprofundeze subiectul. A aplicat prin programul SAPARD pentru construcţia unei fabrici de procesare a seminţelor de cânepă în valoare de 1,7 milioane de euro, pe care a construit-o în 2006 şi a pregătit-o să producă din 2007.

    Planul scris pentru proiectul SAPARD nu s-a potrivit însă cu realitatea de la Salonta, localitatea unde omul de afaceri a decis să facă business din agricultură – cu menţiunea că nu a avut niciodată în plan să şi cultive cânepă, ci doar să o proceseze. „Încă din nota de fundamentare a proiectului, ideea a fost să construim fabrica într-o zonă cu tradiţie în cultivarea cânepei, aşa că ne-am îndre-ptat atenţia către Ardeal şi Banat, unde înainte de ‘89 erau cele mai multe topitorii de cânepă„, povesteşte omul de afaceri, care a aflat din documentarea pentru proiect că România ajunsese să cultive 160.000 de hectare de cânepă în anii ‘80, în special pentru tulpină, deci pentru utilizare industrială.

    Procesarea seminţelor de cânepă, care este o altă direcţie de business, avea mai multă tradiţie în Moldova, dar Dan Lăzărescu s-a îndreptat către regiunea cu cel mai bun mix între tradiţie în cultivare şi acces cât mai rapid la piaţa vest- europeană.

    INAINTE DE A TRIMITE PROIECTUL PENTRU ANALIZĂ, omul de afaceri a făcut o conferinţă la primăria din Salonta, unde au venit mai mult de 60 de persoane interesate să cultive cânepă pentru Canah. Când a trimis proiectul, avea potenţiali parteneri pe proprietarii a 260 de hectare, ce urmau a fi cultivate cu cânepă.

    Când a sosit vremea primei recolte şi a onorării primelor contracte de vânzare, a dat piept cu realitatea: unul dintre fermieri obţinuse pe cele opt hectare ale sale o producţie de 1.200 kg/hectar, peste media care se obţine în domeniu, iar la celălalt pol un alt fermier, care intrase în parteneriat cu 60 de hectare, nici nu cultivase seminţele. „Ne-am trezit astfel într-o apă foarte foarte rece şi a trebuit să găsim soluţii„, spune omul de afaceri, care în primul an de producţie, din cele 50 de tone de cânepă pe care le aştepta, a primit 10. S-a reorientat către importuri, în special din Franţa şi din China, unde se cultivă multă cânepă în special pentru tulpină.

    China, unde omul de afaceri a mers de câteva ori pentru a vedea cum se cultivă cânepa, este cel mai mare producător mondial, cu peste 70% din producţie. Din spate vine tare Canada, dar cânepa se mai cultivă şi în câteva ţări din Europa, dar şi în Chile sau Coreea de Nord.

  • Studiourile Sony vor produce mai puţine filme şi se vor concentra mai mult asupra producţiilor TV

     Acest anunţ a fost făcut într-o perioadă în care Sony încearcă să obţină sprijinul investitorilor, după ce Daniel Loeb, directorul unui fond de investiţii, a cerut grupului, într-o scrisoare publică, în luna mai, să ofere investitorilor o parte din profiturile sale obţinute din industria de divertisment şi să facă o serie de reforme pentru a îmbunătăţi profitabilitatea companiei.

    Sony a ajuns la concluzia că poate obţine suma de 250 milioane de dolari prin reducerea cheltuielilor fixe şi variabile şi a cheltuielilor cu investiţiile şi va face acest lucru în următorii doi sau trei ani, a anunţat Michael Lynton, CEO-ul companiei Sony Entertainment.

    Sony a spus, totodată, că lucrează cu un “terţ” – identificat de presa americană ca fiind Bain & Co – pentru a identifica şi alte posibilităţi de reducere a costurilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai scump film din 2013 vine în decembrie în cinematografele din România

    The Desolation of Smaug este cel de-al cincelea film din seria Tolkien regizat de Peter Jackson şi prezintă întâmplările fantastice ce au loc înaintea trilogiei Lord of the Rings. Chiar dacă seria Hobbitul nu s-a ridicat la nivelul aşteptărilor criticilor, primul film a avut încasări de peste 1 miliard de dolari.

    Majoritatea filmărilor au avut loc în Noua Zeelandă, ţara natală a regizorului. în această producţie au fost introduse numeroase personaje din cărţile lui Tolkien, dar şi unele noi pentru a atrage un public mai numeros. Printre personajele noi se numără şi Tauriel, interpretată de Evangeline Lilly, o reprezentantă a speciei elfilor care luptă împotriva unei ameninţări din partea orcilor. în film pot fi văzuţi şi Orlando Bloom, Ian McKellen, Martin Freeman şi Benedict Cumberbatch.

    The Hobbit: The Desolation of Smaug va avea premiera oficială în Los Angeles, pe 2 decembrie, şi va fi lansat în România pe data de 13 decembrie. Filmul va putea fi vizionat atât în varianta de 24 cadre pe secundă, cât şi 48 cadre pe secundă, seria Hobbitul fiind prima din lume care a utilizat această tehnologie.

     

  • Noul pol industrial al României – cum a atras un oraş de provincie atenţia giganţilor mondiali

    “Produsul Cappy Pulpy made în România va ajunge la peste 100 de milioane de consumatori”, declara la sfârşitul lui octombrie Muhtar Kent, CEO şi preşedinte al Coca-Cola, companie cu afaceri de peste 32 de miliarde de euro la nivel mondial. Kent a venit pentru inaugurarea celei mai recente investiţii a Coca-Cola HBC România, îmbuteliatorul local al mărcilor de băuturi răcoritoare. Pentru instalarea noii linii, bugetul a fost 22 de milioane de euro, iar băuturile vor pleca spre consumatori din Bulgaria, Ungaria, Croaţia, Bosnia, Cehia şi Slovacia. Investiţia a fost realizată la Ploieşti, oraş în care anul acesta au fost inaugurate, conform calculelor Business Magazin, investiţii de peste 260 de milioane de euro. Pe lângă Coca-Cola, pe lista investiţiilor din acest an se numără British American Tobacco (tutun, 40 de milioane de euro pentru extinderea fabricii), Lufkin Industries (utilaje petroliere, 100 de milioane de euro), Honeywell Frictions (auto, 58 de milioane de euro), AdePlast (materiale de construcţii, 5 milioane de euro), Coficab (auto, 22 de milioane de euro) sau Toro (sisteme de irigaţii, 20 de milioane de euro).

    Iar 2013 nu este o excepţie în ce priveşte investiţiile atrase. „În 2011, judeţul Prahova s-a situat pe locul doi în ţară în funcţie de valoarea investiţiilor realizate (74 de milioane de euro) şi după numărul de locuri de muncă nou create prin investiţiile efectuate – 982„, spune Aurelian Gogulescu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Prahova. Tot el punctează că în 2012 Prahova s-a plasat pe locul trei, după Bucureşti şi Timiş, în ce priveşte valoarea PIB-ului pe judeţe. De unde acest succes pentru Ploieşti?

    Deciziile de investiţii se iau pe baza mai multor factori, arată Bogdan Belciu, partener în cadrul PwC. Este vorba de disponibilitatea forţei de muncă educate şi pregătite în domeniu, un rol important având proximitatea unor facultăţi puternice, disponibilitatea şi calificarea forţei de muncă, în cadrul unor companii cu activităţi în acelaşi domeniu. „Contează şi costurile totale, între care cele cu forţa de muncă, costurile cu investiţiile (teren etc.), mediul administrativ local, taxe, facilităţi, dar şi accesibilitatea rutieră, feroviară, navală”, spune Belciu.

    În acest context, Ploieştiul are câteva avantaje importante. Pe de o parte, se află la 60 km de Capitală, cu acces facil pe DN1 şi autostradă. Aurelian Gogulescu spune chiar că drumul până la aeroportul Otopeni durează la fel de mult de la Ploieşti ca şi din centrul Bucureştiului. În al doilea rând, indică Belciu, un atu al oraşului este disponibilitatea universităţilor tehnice, punctul forte fiind tradiţia în industria de petrol şi gaze. Iar în al treilea rând, „calitatea bună a vieţii la modul general, la costuri mai mici decât în Bucureşti„. În zona dezavantajelor, reprezentantul PwC indică nivelul salarial mediu, aflat peste media României şi „în mod clar peste nivelul costurilor din alte judeţe, la fel ca şi costurile investiţiilor„. De aceea, un revers al medaliei în zonele dezvoltate este că pierd unele avantaje competitive în timp: creşterea investiţiilor duce la dificultăţi în găsirea de personal, iar costurile devin mai mari. „De aceea, decizia finală de a investi se ia punând în balanţă deopotrivă factorii menţionaţi, cu ponderi relativ diferite în funcţie de natura investiţiei si alţi factori specifici industriei şi companiei respective”.

    Analistul economic Mircea Coşea este de părere că investiţiile atrase în ultima perioadă de capitala judeţului Prahova ţin mai cu seamă de conjunctură. „Decizia unui investitor se bazează pe elemente obiective dar şi pe altele de relaţionare, de «reclamă», de activitatea altor întreprinderi”, afirmă Coşea. Altfel spus, relaţia investitorilor cu administraţia locală are un rol extrem de important. „Sunt multe cazuri în care investitorii nu şi-au putut plasa acolo unde au dorit fabricile din pricina piedicilor puse de autorităţile locale, care, de cele mai multe ori, se comportă ca un duşman al investitorilor străini„, declară Mircea Coşea. Evoluţia investiţiilor din Ploieşti în ultima perioadă dovedeşte că „factorii de decizie din administraţia locală a oraşului sunt mai atenţi şi mai receptivi la contactele cu investitorii străini„. Coşea punctează şi că oraşul se plasează pe axa industrială Timişoara-Sibiu-Braşov-Bucureşti, dar şi că are avantajul forţei de muncă şi specializate şi disciplinate, cu experienţă mai cu seamă în domeniul industrial.