BusinessMagazin

Tag: preturi

  • Un mesaj limpede pentru bănci: tăiaţi dobânzile!

    BNR a redus dobânda cu 0,5%, la 4,5%, surprinzând piaţa, care se aşteptase la o scădere de numai 0,25%, iar guvernatorul Mugur Isărescu a anunţat că estimarea de inflaţie a fost redusă de la 3,2% la 3,1% pentru luna decembrie.

    Eugen Şinca, economist în cadrul BCR, a interpretat tăierea dobânzii drept o indicaţie clară că BNR vrea să determine băncile să ieftinească împrumuturile şi consideră că această politică va continua, astfel încât la nivelul lui decembrie va fi posibilă o dobândă de 4%, iar la anul şi o reducere a rezervelor minime în lei ale băncilor la BNR.

    “Recolta agricolă este îmbelşugată în acest an şi preţurile alimentelor au început deja să scadă. TVA la pâine va fi redusă la 9% din septembrie, ceea ce va tăia 0,2% in inflaţia anuală în prima lună, presupunând o transmisie de 25% în preţul final al pâinii. Pe de altă parte, liberalizarea preţurilor la energie pentru consumatorii casnici şi industriali va limita procesul de dezinflaţie. Creditarea privată rămâne slabă, susţinută numai de componenta în lei, care creşte cu rate anuale sub 5% în termeni nominali, în timp ce evoluţia creditelor în valută a intrat încă de anul trecut în teritoriu negativ”, afirmă analistul.

    Rata anuală a inflaţiei a fost de 5,4% în iunie, însă acest nivel înalt se explică prin efectul statistic de bază, respectiv faptul că preţurile volatile ale alimentelor au crescut în a doua jumătate a anului trecut, iar preţurile administrate au fost majorate în decembrie şi ianuarie, explică Ionuţ Dumitru şi Nicolae Covrig, economiştii Raiffeisen Bank. În opinia lor, inflaţia ar urma să scadă spre 2,7% până în septembrie şi să rămână aproape de acest nivel până ce efectul de bază statistic se va epuiza. “Mai mult, rata anuală a inflaţiei are mari şanse să scadă sub 2% în primul trimestru din 2014.”

    Analitşii Raiffeisen estimează la cel puţin 0,4% scăderea inflaţiei anuale ce va fi determinată de reducerea TVA la pâine. În acelaţi timp, Guvernul a decis în iunie să amâne plăţile pentru certificatele verzi către investitorii în microhidrocentrale, centrale eoliene şi fotovoltaice, ceea ce va duce la o reducere a tarifelor la electricitate cu cca 1,3% în iulie şi cu 4% în august. Dacă la acestea se adaugă ieftinirea alimentelor ca efect al recoltei bune, economiştii băncii austriece cred că n-ar fi exclus ca BNR să reducă până la finele anului dobânda de politică monetară chiar sub 4%, dacă nu apar şocuri majore de ordin extern (o nouă fugă a investitorilor de pieţele emergente) sau interne (turbulenţe politice, erori de politică macroeconomică).

  • Băncile JPMorgan şi Goldman Sachs, acuzate de manipularea preţurilor aluminiului în SUA

     Plângerea a fost depusă de către compania Master Screens din Florida, care utilizează aluminiu în cantităţi mari.

    Băncile, alături de cel mai mare trader de mărfuri din lume şi una dintre cele mai mari burse de tranzacţionare a metalelor, sunt acuzate de conspiraţie în vederea manipulării preţurilor prin reţinerea de stocuri uriaşe de aluminiu în depozite situate în zona Detroit, Michigan şi de încălcarea legislaţiei federale în domeniul concurenţei.

    Goldman Sachs a fost dată în judecată săptămâna trecută de o companie din Michigan pentru nereguli similare.

    “Prin interpunerea într-o industrie sănătoasă, care produce bunuri de larg consum, degradarea severă a funcţionalităţii acesteia şi distribuirea largă a unor costuri în propriul beneficiu, Goldman Sachs şi JPMorgan se încadrează în descrierea arhetipului parazitului pe piaţă”, potrivit plângerii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Idei de afaceri: Să facem muntele să vină la Mahomed (VIDEO)

    Firma americană Stella & Dot, înfiinţată de Jessica Herrin şi Blythe Harris, oferă celor interesate să o reprezinte un pachet cu instrucţiuni şi bijuterii de vândut, precum şi o pagină de prezentare şi desfacere pe site-ul său, scrie The Independent. Bijuteriile, dar şi alte accesorii, ca genţi şi alte articole de piele, sunt create la atelierul din New York al firmei, multe dintre acestea din urmă fiind lucrate manual.

    Reprezentantele înscrise la Stella & Dot pot alege ce doresc să vândă şi cât, oferind şi prezentări de produse la cererea potenţialelor cliente. Compania are vânzări de peste 200 mil. dolari pe an.

    Colecţia de toamnă 2013 propusă de firma celor două americance:

  • Unde găseşti cea mai ieftină chirie din România

    Bucureşti: Capitala este oraşul ce ilustrează cel mai bine evoluţia eterogenă a chiriilor practicate pentru apartamente. În cartierul Dristor, spre exemplu, o garsonieră poate fi închiriată în prezent cu 200 de euro pe lună, faţă de 210-225 de euro pe lună anul trecut. La două camere, preţurile au rămas relativ stabile, în jurul a 250 de euro pe lună. La apartamentele cu trei camere, preţul minim cerut în prezent este de 320 de euro pe lună, faţă de un minimum de 250 de euro în vara lui 2012.
    În cartierul Drumul Taberei, chiriile minime se situează în jurul a 170-180 de euro pe lună, la fel ca anul trecut. La două camere însă, pretenţiile proprietarilor au scăzut în ultimele 12 luni, de la 220-230 de euro pe lună, la 180-200 de euro pe lună. La trei camere, preţurile se situează la acelaşi nivel de anul trecut, respectiv 250 de euro.
    În Militari, chiriile pentru garsoniere pornesc de la 200 de euro pe lună, la fel ca în urmă cu 12 luni. La două camere, preţul minim a scăzut uşor, la 200 de euro pe lună, de la 220 de euro pe lună. Pe de altă parte, pe segmentul locuinţelor cu trei camere, cel mai mic preţ cerut a rămas 250 de euro.
    În Titan, preţul cerut pentru o garsonieră a rămas relativ comparativ cu anul trecut, siutându-se în jurul a 180-200 de euro pe lună. Preţul minim cerut pentru două camere este însă ceva mai mic, respectiv 210-230 de euro pe lună, faţă de 250 de euro pe lună. Aceeaşi situaţie se regăseşte şi la trei camere, unde pretenţiile proprietarilor au coborât la 250 de euro pe lună, de la 300 de euro pe lună.

    Braşov: În oraşul de la poalele Tâmpei, chiriile solicitate de proprietari sunt mai mari faţă de 2012. Astfel, în cartierul Astra, tarifele minime solicitate de proprietari pentru o garsonieră se situează la circa 150-160 de euro pe lună, faţă de 140-150 de euro în aceeaşi perioadă a anului trecut. Pentru două camere, preţul minim este de 200 de euro pe lună, comparativ cu 160-180 de euro pe lună în urmă cu 12 luni. La trei camere, preţurile pornesc acum de la 200-220 de euro pe lună, faţă de 180-200 de euro în vara anului trecut.
    În cartierul braşovean Răcădău, o garsonieră într-o vilă poate fi închiriată cu 180 de euro pe lună; în aceeaşi perioadă a anului trecut, cea mai accesibilă ofertă avea un preţ cerut de 170 de euro pe lună. La două camere, preţurile pornesc de la 190 de euro pe lună, faţă de 170 de euro pe lună anul trecut. Pentru locuinţele tricamerale, preţul minim este similar cu cel din vara lui 2012, respectiv 250 de euro pe lună.

    Cluj-Napoca: În capitala Transilvaniei, cartierul Mănăştur, chiriile pentru garsoniere pornesc de la 150 de euro pe lună, faţă de 160 de euro pe lună în aceeaşi perioadă a anului trecut. Apartamentele cu două camere pot fi închiriate acum şi cu 170 de euro pe lună, faţă de un nivel minim de 200 de euro în vara lui 2012. O scădere încă şi mai mare a avut loc pe segmentul locuinţelor tricamerale, unde preţurile pornesc de la 200 de euro pe lună, faţă de 275 de euro pe lună anul trecut.
    În cartierul Zorilor din Cluj-Napoca, tendinţa de scădere a chiriilor se menţine doar pe segmentul garsonierelor: o locuinţă monocamerală poate fi închiriată acum cu 160 de euro pe lună, faţă de 180 de euro pe lună anul trecut. La două camere se remarcă o tendinţă de creştere, de la un preţ minim de 190 de euro pe lună la unul de 235 de euro pe lună. Pe segmentul locuinţelor cu trei camere, preţul minim cerut a rămas constant, la 300 de euro pe lună.

    Timişoara: În Timişoara, zona Complex Studenţesc, chiria minimă pentru o garsonieră a scăzut la 130 de euro, de la 150 de euro pe lună în aceeaşi perioadă a lui 2012. La două camere, cel mai mic tarif a crescut de la 160 la 200 de euro pe lună, în vreme ce, la trei camere, preţul minim a ajuns la 250 de euro pe lună, faţă de 260 de euro pe lună. În zona Aradului, pretenţiile proprietarilor s-au menţinut relativ la acelaşi nivel pentru apartamentele cu două camere (200-220 de euro pe lună), dar au crescut uşor la cele cu trei camere, de la 220 la 230 de euro pe lună.

    Evoluţia eterogenă a preţurilor este caracteristică unei pieţe aflate în curs de stabilizare, în care proprietarii încearcă în mod natural să se alinieze la cererea şi puterea de cumpărare venite din partea potenţialilor clienţi, ajustându-şi pretenţiile atât în plus, cât şi în minus, potrivit analiştilor imobiliare.ro.

  • Cu cât va scădea preţul la pâine după reducerea TVA. Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România: Sperăm ca măsura să fie extinsă

     “Ne aflăm într-o situaţie extrem de dificilă de subconsum şi suntem cu toţii de acord că o cotă mare de TVA este o frână în creşterea consumului şi implicit a bunăstării cetăţenilor. (…) Marii retaileri îşi propun să întreprindă toate demersurile care le stau la îndemână pentru ca preţurile de la raft să scadă în mod efectiv cu acelaşi procent cu care va scădea cota taxei. Ne exprimăm speranţa că această măsură va fi urmată de reducerea taxei pe valoarea adăugată la toate produsele, în aşa fel încât să se relanseze creşterea economică care a avut atât de mult de suferit printr-o cotă mare de TVA”, se arată într-un comunicat al AMRCR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Când o scumpire ajunge să fie o bucurie

    Preţurile de consum, cu excepţia alimentelor de sezon, au crescut în iunie cu 0,4% faţă de iunie 2012, ceea ce ar trebui să aibă un efect stimulativ asupra încrederii companiilor şi a consumatorilor în relansarea economiei. Analiştii Citigroup estimează că preţurile de consum ar putea creşte acum cu 0,5% în iulie şi august, urmând ca începând din septembrie, creşterile să fie mai slabe.

    Guvernul condus de Shinzo Abe are ca ţintă o inflaţie de 2% pentru anul acesta, facilitată de măsuri de depreciere a yenului. În ultimul an, yenul a pierdut aproape 21% din valoare faţă de dolar, ca urmare îndeosebi a politicii de relaxare monetară promovate de banca centrală.

    Alţi comentatori se îndoiesc de efectul benefic pentru economie al unor majorări de preţuri, atâta vreme cât ele nu sunt însoţite şi de majorări de salarii, ţinând cont că în Japonia salariile nu au mai crescut de la începutul anilor ’90. Circa 40% dintre japonezi spun că viaţa lor este grea din punct de vedere economic, conform unui sondaj al Institutului Naţional de Cercetări pentru Populaţie şi Asistenţă Socială, citat de Bloomberg.

  • De ce spune şefa FMI că România poate fi un model pentru alte ţări

    “VISURILE ŞI ANGOASELE NE UNESC”, l-a citat Christine Lagarde pe francofonul Eugen Ionescu în discursul ei de la Bucureşti, fără a aminti şi prima parte a frazei („ideologiile ne dezbină”). Citatul a fost ales nu doar pentru ideea de bază cu care a venit Lagarde în România, aceea că soluţia pentru problemele Europei e mai multă integrare şi nu mai puţină, dar şi pentru raportarea comună a statelor şi a unor supranaţionale ca UE şi FMI faţă de angoasa reală în faţa unei crize al cărei final e încă departe. Lăudând România pentru parcurgerea cu succes a unui drum atât de greu în ultimii 20 de ani („aduceţi-vă aminte cum arăta punctul de plecare”), directorul executiv al FMI a vrut de fapt să dea curaj nu doar României şi esticilor, ci şi înseşi instituţiei Fondului şi statelor care se confruntă cu cea mai mare necunoscută din prezent: cum poate ieşi economia globală din dependenţa faţă de tiparniţa de bani a băncilor centrale. Noua prognoză a FMI pentru zona euro vede recesiune anul acesta (-0,5%) şi o creştere sub 1% la anul, în timp ce economia Europei de Est ar urma să crească în 2013 cu 2,2% (o prognoză pe care băncile n-o văd imposibil de atins nici în cazul României) şi cu 2,8% în 2014.

    Acelaşi e şi motivul pentru care Christine Lagarde a amintit că pentru ţările din Est, ce a fost mai greu a trecut şi că anul acesta, din toată regiunea, doar două ţări (Croaţia şi Slovenia) ar urma să aibă scădere economică. Lecţia văzută de Lagarde e că performanţa economică are două motoare inseparabile – integrarea şi reformele, iar experienţa Estului „poate crea un model de integrare de succes şi de împărţire a prosperităţii de natură să fixeze standardul pentru ceea ce poate fi făcut în alte părţi ale lumii unde este nevoie de reforme masive şi există incertitudini mari asupra rezultatelor”. România este, din acest punct de vedere, exemplul ideal: de la un deficit structural de 8,9% din PIB, un deficit bugetar de 5,4% şi un deficit de cont curent de peste 14% în 2008, acum a ajuns la un deficit bugetar de 2,5% din PIB, un deficit de cont curent sub 4% din PIB şi un deficit structural de 1% văzut ca ţintă fezabilă pentru 2014, în acord cu pactul fiscal al zonei euro, iar economia şi-a revenit, urmând să aibă în 2013 al treilea an de creştere. „Austeritatea e prezentată în general ca fiind în opoziţie cu creşterea economică; dar atunci când autorităţile sunt angajate serios într-un efort de consolidare fiscală pe termen mediu, cu legi coerente şi continuitate a politicilor, aceasta alimentează investiţiile necesare pentru economie şi uşurează mult consolidarea fiscală. România a început şi sper că va continua să se înscrie în acest cerc virtuos„, a spus Lagarde.

    INDIRECT, şefa FMI a răspuns criticilor autohtoni care au acuzat Fondul că a preferat să se concentreze pe docilitatea României în materie de strângere a curelei bugetare, dar a închis ochii, pe parcursul celor două acorduri cu România din 2009 încoace, la lipsa de performanţă a guvernelor pe terenul reformelor structurale. FMI nu susţine ieşirea brutală a statului din economie: Christine Lagarde a recomandat acum „reforme care să sprijine crearea de locuri de muncă, în paralel cu efortul continuu de a îmbunătăţi protecţia socială pentru cei mai vulnerabili„, „stimularea eficienţei companiilor de stat„ şi „ameliorarea climatului pentru investiţii nu numai în sectorul privat, dar şi prin folosirea eficientă a fondurilor europene pentru investiţii publice„. Cuvântul „privatizare„ nici măcar nu s-a auzit la Bucureşti în discursul lui Lagarde, iar subiectul cel mai temut când vine vorba de ceea ce cere FMI, respectiv liberalizarea preţurilor la energie, a fost întors de şefa Fondului într-o laudă surprinzătoare pentru România, care ar fi avut o „abordare model„, cu un calendar de liberalizare treptată derulat în paralel cu „o mai bună ţintire a asistenţei sociale spre a atenua impactul asupra categoriilor celor mai afectate”.

    Singurul semn că dincolo de acest optimism rămân mari incertitudini pentru viitor a fost avertismentul lui Lagarde că, deşi în ultimii ani creşterea economică s-a bazat în primul rând pe exporturi, stadiul de dezvoltare a economiei româneşti face strict necesar ca orice creştere viitoare să fie echilibrată, adică să nu depindă de un singur motor, ci de toate trei – exporturile, consumul intern şi investiţiile. Întrebată însă ce sfaturi ar da Guvernului, Christine Lagarde nu s-a referit la săgeţile politice ale preşedintelui Băsescu, care i-a reclamat direct pericolul ca guvernul USL să „dezechilibreze ţara„ prin măsuri populiste, ci la un lucru neamintit de nimeni în discuţiile despre economie: „Investiţiile în educaţie sunt eficiente, din punctul nostru de vedere, şi trebuie făcut eforturi pentru ca ele să nu fie reduse; acestea sunt investiţiile esenţiale în viitorul ţării”.

    CE SE VA ÎNTÂMPLA CONCRET ÎN NEGOCIERILE PENTRU VIITORUL ACORD PREVENTIV CU FMI RĂMÂNE DE VĂZUT. Premierul Victor Ponta a declarat că Guvernul ar dori ca acest nou acord să nu mai fie la fel de detaliat ca precedentele şi a insistat că suma nu e importantă, fiindcă oricum România nu va avea nevoie să apeleze la ea. „Toate acestea sunt în linie cu opinia noastră că un nou acord este probabil, însă nu neapărat justificat de către tabloul actual al economiei României. Totuşi, rezultatele oricărui acord sunt în mare măsură dependente de măsurile pe care le impune, iar o abordare mai puţin ambiţioasă va aduce probabil rezultate minore, cu impact similar asupra pieţelor„, a comentat Mihai Ţânţaru, economist al ING Bank. Chiar şi aşa însă, garanţia UE-FMI rămâne necesară, consideră analiştii UniCredit Ţiriac Bank: „Un nou acord cu FMI este necesar nu din punct de vedere fiscal sau al nevoii de finanţare, ci pentru a oferi continuitate actualelor reforme şi pentru a creşte potenţialul de dezvoltare economică”.

  • Oferte pentru sărbătorile de iarnă în Mauritius, Kenya şi Laponia. Ce pachete oferă agenţiile de turism

     Agenţia Paralela 45 a scos la vânzare, împreună cu turoperatorii Dertour şi Prestige Tours, pachetele pentru un charter care va zbura către insulele Mauritius pe 27 decembrie şi se va întoarce pe 3 ianuarie. Avionul este închiriat de la Tarom şi are 209 locuri.

    “Preţurile pornesc de la 2.400 de euro de persoană şi ajung până la 3.500 de euro, incluzând zborul cu avionul, şapte nopţi de cazare la cinci stele cu demipensiune şi masa de Revelion”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Alin Burcea, proprietarul Paralela 45.

    Tot Paralela 45, Dertour şi Prestige Tours au lansat un charter spre Kenya, pentru perioada 4-11 ianuarie 2013, tot cu un avion de 209 locuri de la Tarom. Preţurile sunt cuprinse între 2.000 şi 3.000 de euro de persoană şi includ cazarea la hoteluri de patru şi cinci stele, două zile de safari şi două mese pe zi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PIAŢA SMARTPHONE: Telefonul inteligent a devenit un produs banal. Cu cât au scăzut preţurile şi care e strategia companiilor pentru a stopa declinul

     Telefoanele conectate permanent la internet, încărcate cu aplicaţii diverse, după gusturile şi necesităţile clientului, au trecut în ultimii cinci ani de la produs de nişă la mainstream. Vânzările anuale de telefoane “inteligente” au crescut la aproape 300 miliarde de dolari în 2012, iar peste un miliard de persoane din întreaga lume deţin în prezent un smartphone, potrivit unei analize Bloomberg.

    Piaţa se apropie de saturaţie în Statele Unite şi celelalte economii dezvoltate, peste jumătate dintre utilizatorii de telefoane mobile deţinând acum un smartphone.

    În marile economii emergente, precum China şi India, unde potenţialul de creştere este uriaş, preferinţele înclină în proporţie copleşitoare către modelele ieftine, astfel că, per total, cererea pentru smartphone-urile de top este în scădere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PIAŢA IMOBILIARĂ: Preţurile locuinţelor din România au crescut pentru al doilea trimestru consecutiv. Care sunt oraşele cu cele mai mari creşteri

     “Indicele Proprietăţilor Rezidenţiale EPS a înregistrat o uşoară creştere şi în cursul celui de-al doilea trimestru, similară cu cea din primul trimestru al anului 2013, sporind posibilitatea unui trend pozitiv temporar la nivel naţional, deşi este posibil ca această evoluţie din prima jumătate a anului să fi fost cauzată de fluctuaţii sezoniere. Se pare că micile fluctuaţii continuă în jurul acestei creşteri a nivelului preţului ce a fost sugerată de index începând cu mijlocul anului 2011”, se arată într-un comunicat al Eurobank Property Services (EPS) cu ocazia lansării unei noi ediţii a Indicelui Proprietăţilor Rezidenţiale.

    Diferitele componente ale indexului naţional variază, în anumite zone geografice prezentând creşteri de preţuri, în timp ce în altele s-au înregistrat scăderi pe parcursul trimestrului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro