Tag: internet

  • Lunea ofertelor virtuale

    Aceasta zi de luni a fost numita Cyber Monday in 2005 de catre Shop.org, asociatie a comerciantilor online americani, cu scopul de a creste vanzarile prin internet in timpul sarbatorilor. Anul trecut, cu ocazia Cyber Monday, mai mult de 500 de retaileri online au facut reduceri, iar consumatorii au cheltuit peste 733 de milioane de dolari. “Cyber Monday a fost ziua in care am facut cele mai mari vanzari anul trecut, mai multe chiar decat in Vinerea Neagra”, a spus Bruce Matthews, directorul firmei TigerDirect, comerciant de echipamente de calcul. Anul acesta, potrivit unui studiu realizat de Shop.org, aproape 84% din retailerii online planuiesc sa faca promotii pentru Cyber Monday, “numar mult mai mare decat in 2007, cand era de 72%, nemaivorbind de 2005, cand era zero”, precizeaza Scott Silverman, seful Shop.org. Acum, pentru 1 decembrie au fost asteptate reduceri mai mari de pret si mai multe promotii decat in 2007, spune Silverman. Spre exemplu, Dell.com a anuntat ca va face o reducere la desktop-uri si la componente, astfel incat un calculator va putea ajunge chiar mai ieftin cu pana la 300 de dolari, iar oficialii de la BestBuy.com au spus ca la ei Cyber Monday incepe de duminica si ca se fac reduceri la o gama mai larga de produse comparativ cu anul precedent.
     
    Pentru majoritatea companiilor de retail online, Cyber Monday este o ocazie binevenita de crestere a vanzarilor, avand in vedere situatia economica instabila. Potrivit firmei de cercetare online comScore, la inceputul lunii noiembrie cheltuielile consumatorilor in retailul online au scazut cu 4% fata de anul trecut, primul declin in istoria comertului online. Studiul comScore estimeaza ca in noiembrie si decembrie aceste cheltuieli vor fi mai mici cu 19% fata de cele inregistrate in aceeasi perioada a anului trecut.

  • Licitatie prin SMS

     

    Oliver Kullus (27 de ani), pro­prie­tarul companiei estone Finiton, a lansat la inceputul lunii octombrie site-ul smslicitatie.ro. Ideea sa se bazeaza pe un model deja popular inclusiv in Romania, cel al licitatiilor online, prin care consumatorii au posibilitatea sa liciteze in timp real pentru diferite echipamente electronice, diferenta fiind ca plasarea unei oferte se face prin intermediul unui mesaj trimis de pe telefonul mobil. In cadrul site-ului se desfasoara simultan intre doua si sapte licitatii, pentru fiecare dintre ele fiind mentionat pretul din magazine al produsului si pretul curent prin licitatie, care creste cu 6 bani la fiecare SMS nou trimis de consumatori, la un tarif de aproape 4,3 lei pe mesaj.
     
    “Unele produse au fost pana acum destul de profitabile, dar multe licitatii merg deocamdata destul de prost si ne aduc pierderi”, spune Alexandru Gnatiuc, reprezentantul site-ului pe piata romaneasca, explicand ca daca in momentul in care un utilizator face o oferta pentru un produs si nimeni nu mai liciteaza peste acea oferta in timpul alocat licitatiei, produsul poate fi vandut la un pret destul de mic. Spre exemplu, una dintre licitatiile incheiate pe 18 noiembrie, avand drept obiect un notebook Dell care costa in magazine 2.400 de lei, s-a incheiat la un pret de 5,1 lei. Pana in acest moment, cel mai scump produs scos la licitatie pe smslicitatie.ro a fost un televizor cu plasma in valoare de 6.000 lei, iar cel mai ieftin a fost un joc pentru calculator care a costat 100 lei, spune Gnatiuc, fara a da detalii despre sumele la care au fost finalizate respectivele licitatii. Acest serviciu, in care s-au investit initial 20.000 de euro, nu aduce profit momentan, potrivit spuselor lui Gnatiuc. “Suntem constienti ca primele trei-patru luni sunt mai dificile, dar speram ca dupa prima jumatate de an de la lansare, numarul utilizatorilor inregistrati sa depaseasca 20.000”, estimeaza Alexandru Gnatiuc. La ora actuala, numarul total de vizitatori este de circa 400 pe zi.  

     

  • Ne gasim pe mail

    In urma JA Job Shadow Day, un program international prin intermediul caruia este facilitat accesul tinerilor la un loc de munca, elevul Alexandru Iulian Neacsu (18 ani) a incercat sa ia legatura cu unii dintre invitati in vederea participarii la un alt eveniment. “Mi-a fost insa destul de greu sa contactez rapid anumite persoane avand la indemana doar adresa de mail, pe care nu toata lumea o verifica in fiecare zi”, spune Neacsu. Astfel, tanarul a accesat fara prea mult succes diferite site-uri unde banuia ca persoanele respective ar putea avea deschis un cont, in speranta ca va gasi un numar de telefon, un ID de messenger sau o alta informatie prin intermediul careia sa ii poata contacta. Asa a aparut, in iunie 2008, ideea Droopy6.com, un motor dedicat cautarilor dupa adresa de e-mail pe site-urile retelelor sociale de genul hi5.com.
     
    “Cred ca multi ajung in situatia in care m-am aflat si eu, de a cauta un alt mod de a contacta o persoana. Altii, spre exemplu, vor sa verifice autenticitatea unei adrese de mail primite din surse nesigure sau pur si simplu vor sa afle mai multe despre prieteni, colegi de serviciu sau angajati”, explica tanarul Neacsu utilitatea motorului de cautare dezvoltat impreuna cu alti cinci colegi, in urma unei investitii de 10 euro.
     
    Droopy6.com poate fi folosit atat pentru cautarile pe site-uri autohtone, precum eOk.ro sau Ingeri.ro, cat si pe site-uri internationale foarte cunoscute, cum este MySpace.com, Twitter.com sau Yahoo.com. Pana acum, pe motorul de cautare au fost efectuate in jur de 5.000 de cautari distincte, nu numai de catre utilizatori din Romania, intrucat aproximativ 10% din traficul total provine din afara tarii. In ce priveste modelul de business, tinerii din spatele Droopy6.com nu au gandit inca o metoda de monetizare. “Este posibil sa adaugam reclame pe site sau sa oferim contra cost posibilitati mai avansate de cautare”, spune Alexandru Neacsu.

  • Inca un magazin de muzica

    Interfata Moose.ro este mai simpla si baza de melodii mult mai mica decat cele ale MusicMall.ro, magazinul online de muzica existent de doi ani pe piata. Avantajul pe care Moose.ro il are fata de acesta este insa faptul ca ofera spre descarcare fisiere mp3 la un pret mult mai mic. In timp ce pretul unei melodii de pe MusicMall.ro este in jur de 3,3 lei, una de pe Moose.ro costa 2,5 lei si poate fi platita prin SMS, card bancar, PayPal sau cu un bon de la McDonald’s. Muzica postata pe Moose.ro este obtinuta in urma semnarii unor contracte cu casele de discuri, iar potrivit lui Florin Grozea, cele mai descarcate melodii de catre utilizatori de pe Moose.ro sunt cele vechi, care nu se mai gasesc in magazinele “offline”.
     
    Site-ul, care are trei angajati si cinci colaboratori, nu se bucura in acest moment de prea mult trafic, inclusiv fiindca e doar in varianta beta. Lansarea oficiala este prevazuta pentru luna decembrie a acestui an. Investitia initiala in dezvoltarea site-ului a fost de 20.000 de euro, potrivit lui Florin Grozea. “In perioada urmatoare urmeaza sa facem insa o noua investitie in promovarea online si offline a Moose.ro, dar si in noul plan al site-ului”, spune muzicianul.   

  • Ceva pentru traducatori

    “Am dezvoltat acest sistem de memorie a traducerii pentru a acoperi deficientele memoriilor de traducere traditionale”, spune Nicolae Marinescu, directorul general al companiei Serious Business despre MEMOrg.ro, care sustine ca site-ul este prima solutie de traducere asistata de calculator online oferita de o companie romaneasca.
     
    O memorie de traducere reprezinta un sistem software care memoreaza traducerile unor cuvinte, propozitii si fraze si le stocheaza in baza de date pentru a putea fi reutilizate.
     
    In prezent, in memoria de traducere MEMOrg.ro se gasesc 2.317.846 de secvente verbale care apartin a 19 domenii de traducere.
     
     Deoarece se afla intr-o faza de testare, cei ce au creat site-ul au decis ca este mai bine sa accepte in sistem numai traducatori experimentati, majoritatea facand parte din echipa de traducatori colaboratori ai companiei Serious Business. “Momentan nu este important traficul pe care il genereaza site-ul”, spune Nicolae Marinescu. “Scopul nostru este ca MEMOrg.ro sa fie folosit in sistem de proba si sa obtinem un feedback cat mai edificator din partea traducatorilor”. Marinescu adauga insa ca va analiza oportunitatea unui acces pe baza de abonament pentru traducatori si are de asemenea in plan lansarea unei versiuni mai complete si mai stabile a site-ului.  

  • Criza care creste traficul

     

    Site-ul Wall Street Journal a raportat recent un record de doua milioane de vizitatori intr-o singura zi, iar la Yahoo! Finance, traficul de mesaje online pe tema crizei financiare a crescut in ultima perioada cu 40%. Sectiunea Tech Ticker din cadrul portalului, care difuzeaza stiri video online, are milioane de vizitatori zilnic. “Va fi o luna record pentru noi in ceea ce priveste traficul. Echipa editoriala de la Tech Ticker lucreaza fara oprire pentru a le oferi oamenilor informatiile de care au nevoie pentru a intelege criza economica”, a declarat Mark Interrante.
     
    Compania Akamai Technologies, care monitorizeaza evolutia traficului online pentru principalele site-uri de stiri, ca NBC si BBC, a raportat un nivel record al vizitelor facute pe aceste site-uri, ca urmare a evenimentelor de pe piata financiara mondiala, iar numarul cautarilor pe Google dupa cuvintele-cheie “actiuni” sau “bursa” aproape s-a triplat in luna septembrie. Si site-uri fara legatura directa cu informatiile bursiere au avut cresteri motivate tot de criza; PeopleJam.com, un site cu sfaturi pentru diverse zone ale vietii cotidiene, a consemnat o crestere de aproape opt ori a traficului pentru sectiunea de sfaturi pe teme de finante personale. “Vizitatorii nostri sunt ingrijorati in privinta economiilor lor pentru pensie, a modului cum isi pot plati ipotecile sau cum pot economisi bani de benzina”, spune Matt Edelman, directorul PeopleJam.com, care adauga ca a crescut si interesul pentru sfaturi asupra felului cum pot manca sanatos sau cum isi pot mentine forma fizica fara a fi nevoiti sa cheltuiasca la fel de mult ca in epocile cand isi puteau permite aceasta.

     

  • Nokia si amprentarea clientilor

     

    Dincolo de usile din sticla ale ale centrului de design al Nokia din cartierul londonez Soho se afla unele dintre cele mai bine pazite secrete ale producatorului de telefoane mobile: modelele ce urmeaza sa fie lansate peste cel putin sase luni.
     
    Nu multi au ocazia sa treaca pragul cladirii, iar cei care totusi o fac sunt supusi unor reguli stricte, fiind obligati sa lase la intrare celularele cu camera foto, stick-urile de memorie si orice alte dispozitive care ar putea fi folosite pentru a fura detalii despre telefoanele aflate in pregatire in laboratoarele Nokia.
     
    Desi eficiente in general, aceste masuri de precautie nu i-au fost deloc de folos companiei la sfarsitul lunii trecute, cand au aparut primele zvonuri cu privire la lansarea si caracteristicile unui telefon mobil Nokia cu ecran tactil, concurent cu popularul iPhone de la Apple.
     
    Planurile companiei de a relua ceea ce in 2003 a fost doar o incercare (atunci a lansat un telefon cu touchscreen la care a renuntat dupa o scurta perioada) erau stiute din declaratiile anterioare ale lui Devinder Kishore, directorul de marketing al diviziei din India a Nokia. Insa detalii precum momentul lansarii noului telefon, caracteristicile lui si tehnologiile cu care va fi dotat au ramas necunoscute. Zvonurile au fost confirmate cateva zile mai tarziu, cand Nokia a prezentat in cadrul unui eveniment media din Londra modelul 5800 Xpress Music, cunoscut anterior in randul amatorilor de speculatii din industrie drept Tube.
     
    Pentru designerii si inginerii companiei, modelul 5800 a insemnat adaptarea pentru touchscreen a telefonului dotat cu sistem de operare Symbian S60, ecran de 3,2 inci, camera foto de 3,2 megapixeli, GPS si conectivitate la internet wireless.
     
    “Nokia a fost sub o presiune foarte mare sa lanseze un mobil bun cu ecran tactil, mai ales ca oamenii au asteptat mai bine de un an o replica a iPhone din partea producatorului finlandez”, observa Carolina Milanes, analist in cadrul companiei de cercetare a pietei Gartner. Pentru Nokia, intrarea pe piata telefoanelor cu touchscreen era intr-adevar de asteptat, avand in vedere ca majoritatea competitorilor sai au deja in portofoliu un astfel de echipament, cum ar fi LG Prada si Viewty, gama Touch a producatorului taiwanez HTC si modelul lansat recent Samsung Omnia, sau pregatesc lansarea pentru urmatoarea perioada – Sony Ericsson Xperia, Motorola Blaze sau un model BlackBerry cu ecran tactil.
     
    “Aceste noi lansari vin insa cu intarziere pe o piata a echipamentelor mobile cu ecran tactil care a prins contur in ultimul an, fiind deja cucerita in mare parte de companiile ce au intuit aceasta tendinta si s-au adaptat rapid cererii”, a spus Tomasz Lesniak, directorul regional pe Europa Centrala si de Est al HTC, intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin.
     
    “Sa fii prezent pe piata telefoanelor mobile cu touchscreen nu mai este un simplu moft, ci o necesitate”, adauga managerul responsabil de activitatile HTC in cinci tari din regiune – Polonia, Romania, Ungaria, Cehia si Slovacia. Lesniak se bazeaza in principal pe interesul din ce in ce mai pronuntat al consumatorilor cu venituri medii si peste medie si al clientilor corporatisti pentru asemenea echipamente.
     
    Estimarile companiei de cercetare IMS Research vorbesc de posibilitatea ca pana in 2012, numarul telefoanelor mobile cu ecran tactil vandute la nivel mondial sa ajunga la 230 de milioane, in conditiile in care anul trecut vanzarile nu au depasit 30 de milioane de bucati.
     
    Cum tehnologia in sine deja nu mai reprezinta un element de diferentiere, producatorii sunt obligati sa puna accentul fie pe functionalitati specifice, fie pe pret. Cartea pe care mizeaza Nokia este pretul; in timp ce toate aceste celulare sunt pozitionate in gama high-end, strategia Nokia este mai degraba plasarea telefonului 5800 in gama medie de pret, urmarind astfel sa castige o categorie diferita de consumatori decat cei vanati de competitorii sai. “Perspectiva de cerere din pietele emergente, cum ar fi India, spre exemplu, este interesanta pentru telefoanele touchscreen mai ieftine”, considera Hannu Rauhala, analist in cadrul Pohjola Bank.

     

  • Autostop pe internet

     

    In timpul unei calatorii in Germania, Andrei Petrut (23 ani) a optat pentru un serviciu de autostop online, prin care a putut cauta lista soferilor dispusi sa ajute autostopisti si traseele urmate de acestia. Petrut a ales un sofer, a schimbat cateva e-mail-uri cu el prin intermediul servi­ciu­lui, cerand informatii despre durata calatoriei si ruta exacta, iar la locul si ora stabilita, tanarul autostopist s-a urcat in masina respectivului sofer si a pornit la drum.
     
    “Am observat ca acest sistem functioneaza foarte bine la ei si mi-am zis ca trebuie sa incerc si in Romania”, a spus Andrei Petrut, administratorul site-ului Autostoponline.ro, pe care l-a lansat la inceputul acestui an si care numara intre 400 si 1.600 de vizitatori pe luna, in functie de sezon.
     
    Investitia initiala in dezvoltarea site-ului a fost de aproximativ 500 de euro, suma necesara pentru inregistrarea site-ului in.ro si pentru promovarea ideii. “Ma astept sa-mi recuperez investitia pana la sfarsitul anului si sa incep sa castig incepand cu anul viitor cel putin 1.000 de euro pe luna”, sustine Petrut.
     
    Modelul de business al Autostoponline.ro se bazeaza pe publicitatea online, cea mai mare parte a incasarilor provenind de la hostelurile care se promoveaza pe site in cadrul unei sectiuni speciale, in schimbul unei sume cuprinse intre unu si cinci euro. Deocamdata, pe Autostoponline.ro exista 44 de asemenea hosteluri inscrise, numai din Romania, dar Andrei Petrut urmareste sa extinda aceasta lista cu oferte din toata Europa.
     
    Pentru a se putea dezvolta insa, site-ul are nevoie de o investitie consistenta, estimata la aproximativ 25.000 de euro, pe care administratorul Autostoponline.ro spera sa o obtina de la fondul de investitii Seed Money, lansat de curand pe piata romaneasca. Petrut i-a contactat deja pe proprietarii fondului si ramane sa mearga la interviu pentru a-si prezenta ideea si planurile. 

     

  • Tranzactii in miniatura

    Modelul de business este insa acum altul: in loc sa vanda aplicatiile software suplimentare sau produsele virtuale separat, companiile care accepta microplati prefera fie sa impuna un credit minim ce poate fi luat de consumatori si folosit ulterior, fie sa vanda pachete de servicii sau produse, strategie cu sanse mult mai mari de reusita, dupa parerea analistilor din domeniu.
     
    Nexon, spre exemplu, si-a cladit afacerea de 266 de milioane de dolari (186,4 milioane de euro) in jurul acestei strategii, oferind jocurile gratuit si castigand din comertul cu obiecte virtuale. Producatorul de jocuri Electronic Arts are de asemenea in plan sa se concentreze din ce in ce mai mult catre comertul “marunt”, John Riccitiello, directorul executiv al companiei, declarand in cadrul unei conferinte recente cu investitorii ca microplatile vor fi esentiale pentru afacerea EA. Compania va lansa anul acesta jocul “Battlefield Heroes”, primul sau joc online care va genera venituri strict din vanzarea de obiecte virtuale. “Microplatile au un potential urias mai ales in randul consumatorilor tineri, care sunt obisnuiti cu achizitionarea de produse virtuale si care, pe masura ce inainteaza in varsta, sunt dispusi sa cheltuie din ce in ce mai mult”, crede Ben Cousins, producatorul executiv al jocului “Battlefield Heroes”. In ultima vreme, majoritatea companiilor din industria jocurilor au inceput sa ia in considerare microplatile, urmarind sa castige teren pe o piata care, dupa spusele lui Min Kim, vicepresedintele departamentului de marketing al Nexon, “ar urma sa explodeze” in urmatorii doi-trei ani.

  • Skype, achizitia ratata a eBay

     

    Cele peste 2,5 de miliarde de dolari (1,75 de miliarde de euro), cat a platit eBay in urma cu trei ani pentru achizitionarea serviciului de telefonie prin internet Skype, nu au fost altceva decat rezultatul supraevaluarii unei companii cu potential din domeniul online. Concluzia apartine conducerii eBay, care considera acum ca pretul platit a fost cu cel putin un miliard de dolari mai mare decat ar fi meritat, avand in vedere ca Skype nu si-a atins scopul initial, de a deveni o metoda ieftina de comunicare intre vanzatorii si cumparatorii de pe site-ul de licitatii online. Explicatia ar fi faptul ca multi dintre comerciantii care scot la licitatie diferite produse pe eBay nu considera necesar sa aloce timp pentru a raspunde intrebarilor potentialilor cumparatori pe parcursul unei conversatii pe Skype. “Suntem constienti ca Skype este o afacere de sine statatoare, care a avut o crestere exploziva atat in termeni financiari, cat si in ce priveste numarul de utilizatori, dar serviciul nu s-a ridicat la nivelul asteptarilor creionate in 2005”, spune John Donahoe, directorul executiv al eBay. Aceste nemultumiri ale managementului eBay au generat o serie de discutii, in randul mai multor analisti si specialisti din domeniu, cu privire la o posibila vanzare a Skype – tranzactie care ar aduce eBay atat resurse financiare, cat si libertatea sa se concentreze pe extinderea activitatii de baza, care de asemenea traverseaza o perioada mai grea. Speculatiile merg chiar mai departe, aceiasi analisti considerand ca Skype are astfel doua variante viabile: fie face efortul de a reveni la cresterile consistente din anii trecuti, fie devine obiectul unei achizitii ieftine pentru o alta companie.
     
    Realitatea este ca serviciul de telefonie prin internet este supus unei presiuni permanente din partea conducerii eBay, care are asteptari poate chiar nerezonabile cu privire la performantele companiei, care numara peste 330 de milioane de utilizatori si care a mers in profit sase trimestre consecutiv. Este drept, veniturile de aproximativ 100 de milioane de dolari (70,1 milioane de euro) pe trimestru ale companiei au crescut in perioada aprilie-iunie a acestui an cu numai 51%, de doua ori mai putin decat in 2007. Henry Dewing, analist si consultant al companiei de cercetare de piata Forrester Research, considera ca in conditiile actuale incasarile nu sunt suficiente, dar nici nu vor mai creste la fel de spectaculos, mai ales ca Skype detine o cota mica din piata telefoniei prin internet, estimata de analistii companiei de cercetare Infonetics Research sa ajunga la 50 de miliarde de dolari (35,2 miliarde de euro) in 2010.
     
    “Exista diferente mari de perceptie in ce priveste asteptarile eBay si cele ale consumatorilor legate de ceea ce face eBay cu Skype”, afirma Josh Silverman, directorul executiv al Skype. Sarcina actuala a lui Silverman este sa se asigure ca serviciul de telefonie prin internet va continua sa aiba crestere si ca veniturile vor fi cel putin suficiente pentru sustinerea serviciului, independent de businessul cu licitatii online. Situatia Skype este dificila pentru ca trebuie sa faca fata unei piete din ce in ce mai competitive, cu furnizori de servicii in fata carora incepe sa piarda unele din avantajele pretului scazut. “Skype lupta impotriva unor jucatori mult mai stabili pe piata”, este de parere Elroy Jopling, director de cercetare in cadrul Gartner.
     
    Una dintre principalele probleme ale Skype este sa demonstreze ca serviciul sau de telefonie este mai avantajos decat cele oferite de marile companii din telecom. Compania ofera apeluri gratuite nelimitate in reteaua Skype oriunde in lume, veniturile fiind generate din tarifele percepute pentru apelurile catre numere de telefonie fixa sau mobila. Spre exemplu, pentru apeluri catre America de Nord, compania ofera convorbiri nelimitate pentru un abonament lunar de trei dolari, in timp ce pentru alte 36 de tari din lume, tariful este de 10 dolari pe luna. Din pacate insa, majoritatea utilizatorilor Skype efectueaza in cea mai mare parte apeluri online in retea, numai 10% dintre utilizatorii Skype platind pentru a vorbi cu utilizatorii non-Skype, potrivit lui Josh Silverman. O buna vreme, compania a oferit convorbiri la preturi mai mici decat tarifele percepute de marii operatori de telefonie mobila, dar pe masura ce competitia se accentueaza in industria telecom, furnizorii traditionali de servicii de telefonie s-au concentrat tot mai mult pe reducerea preturilor. Verizon Communication sau Time Warner, spre exemplu, ofera pachete de convorbiri nelimitate, pentru o taxa fixa, atunci cand acestea sunt achizitionate impreuna cu alte servicii, cum ar fi internetul de mare viteza. De altfel, segmentul telefoniei prin internet din SUA este dominat de companii precum Comcast, Cablevision sau Time Warner si nu de furnizorii specializati pe acest segment, precum Skype sau Google Talk.
     
    Potrivit lui Josh Silverman, planurile tarifare ale Skype includ si alte facilitati pe care companiile rivale nu le ofera, cum ar fi serviciul de videoconferinte, cel de transfer de fisiere, dar si apelurile nelimitate la nivel global. In ce priveste videoconferintele, spre exemplu, aproximativ 30% dintre clientii companiei utilizeaza acest serviciu, conform calculelor sefului Skype.
     
    Serviciul de telefonie prin internet al eBay ar avea insa mult de castigat daca ar ataca mai agresiv segmentul telefoanelor mobile capabile sa se conecteze la internet, oferind astfel consumatorilor o alternativa mai ieftina de comunicare in raport cu ofertele operatorilor traditionali de servicii de telefonie mobila. Lansata in primavara acestui an, cea mai noua versiune a aplicatiei Skype pentru mobilele dotate cu sistem de operare Windows Mobile de la Microsoft a fost instalata deocamdata numai pe sapte milioane de terminale. “Fara discutie, tot mai multi prefera telefoanele mobile in defavoarea celor fixe, chiar si atunci cand se afla acasa”, spune Jopling, directorul de cercetare al Gartner.
     
    Schimbarea modelului de business este deci necesara pentru Skype, directorul companiei mizand ca va reusi astfel sa incurajeze un numar tot mai mare de clienti sa intre in randul celor care platesc pentru convorbirile prin internet, dar si sa promoveze Skype ca un serviciu de comunicare ieftina, indiferent de echipamentul pe care este folosit, computer, celular sau alt dispozitiv mobil. Insa cel mai probabil, Skype ar avea cel mai mult de castigat daca ar alege un model de business axat pe publicitate online si nu pe incasarile de pe urma convorbirilor efectuate in afara retelei. O perspectiva care l-ar ajuta probabil pe Donahoe, seful eBay, sa evite in cele din urma vanzarea Skype.