BusinessMagazin

Tag: inregistrare

  • Cât câştigă o casieră de la IKEA

    Un casier IKEA primeşte un salariu lunar de aproximativ 800 de lei, potrivit unor surse din piaţă. Pe lângă suma amintită, fiecare angajat IKEA primeşte şi bonuri de masă. Compania a refuzat să facă precizări cu privire la veniturile angajaţilor săi.

    Ikea este cel mai mare retailer de mobilă din România şi deţine un magazin în nordul Bucureştiului. Cifra de afaceri a companiei în 2012 a fost de circa 90 de milioane de euro. Compania are 425 de angajaţi.

    În 2013, profitul IKEA Group a crescut cu 3,1%, ajungând la 3,3 miliarde de euro. Condiţiile pieţei au început să se îmbunătăţească, astfel, cele mai semnificative creşteri au fost înregistrate în China, Rusia şi SUA.

  • Aproximativ 5.700 de rezervări, în prima lună a programului Rabla 2014

     În cadrul programului Rabla pentru persoane fizice, până luni, 19 mai 2014, în sistemul informatic al Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM) a fost înregistrat un număr de 5.720 de rezervări.

    Dintre rezervările de până în acest moment, AFM raportează 5.699 de rezervări ale căror date au fost verificate şi validate la Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, o rezervare în curs de verificare şi 20 de rezervări invalidate (din cauza datelor completate greşit sau eronate).

    Din cele 17.000 de tichete alocate persoanelor fizice, mai sunt disponibile 11.280, urmând ca şi cele 20 de tichete pentru care rezervările au fost invalidate să fie reintroduse în sistem.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vânzările de autovehicule au crescut cu 23,3% în primele patru luni

     Livrările de autoturisme au avansat cu 21,7% şi au totalizat 22.088 unităţi după patru luni, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

    În continuare, vânzările sunt susţinute de achiziţiile realizate de către firme, acestea reprezentând 81% din volumulul total înregistrat în pimele patru luni.

    În intervalul ianuarie-aprilie au fost produse 142.123 de autovehicule, cu 3,4% mai puţine faţă de perioada similară din 2013. Dintre acestea, 119.879 unităţi (84%) au fost produse de către Dacia, 22.241 (15,6%) de către Ford şi 3 de către Roman Braşov.

    Pe modele, volumele cele mai mari le-au înregistrat Dacia Duster (50.783 unităţi), urmat de Dacia Logan (38.871 unităţi), Ford B-MAX (22.241 unităţi), Dacia Sandero (16.735 unităţi) şi Dacia Logan MCV (13.490 unităţi).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România a înregistrat în martie cea mai puternică accelerare din UE a lucrărilor din construcţii

     Pe poziţia a doua în funcţie de creşterea producţiei din construcţii s-a situat Slovenia, cu un avans de 8,9%, urmată de Italia, cu 1,9%.

    Cele mai mari scăderi au fost raportate de Portugalia, cu 3%, Olanda, cu 2,6%, şi Germania, cu 2,2%.

    În zona euro, declinul raportat la februarie s-a situat la 0,6%.

    Doar 15 dintre cele 28 de state membre au transmis către Eurostat date. În 6 dintre aceste ţări, lucrările din construcţii au crescut, iar în restul au scăzut.

    Comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, producţia din construcţii din România a scăzut cu 0,7%, în timp ce în UE a urcat cu 5,3%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt ţările cu cea mai mare speranţă de viaţă

    Islanda este ţara în care bărbaţii trăiesc cel mai mult (81,2 ani) iar Japonia cea în care femeile trăiesc cel mai mult (87 de ani). La nivel mondial, speranţa de viaţă a bărbaţilor a fost calculată la 68,1 ani, iar cea a femeilor la 72,7 ani, relatează Business Insider.

    Diferenţele înregistrate între nivelurile de trai au un impact semnificativ: în cazul bărbaţilor s-au înregistrat diferenţe de până la 16 ani, iar în cazul femeilor de până la 19 ani.

    “Sunt nouă ţări în care speranţa de viaţă, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, este estimată la mai puţin de 55 de ani”, se arată în comunicatul OMS. Toate cele nouă state meţionate se află în Africa.


    Raportul nu a inclus şi statele cu mai puţin de 250.000 de locuitori, considerând datele nerelevante.

  • Liderul opoziţiei din India, favorit să câştige alegerile

    “Voturile încă se numără, dar se pare că Narendra Modi va înregistra o victorie istorică ca va da o majoritate absolută partidului său”, a scris Mark Williams, de la Capital Economics. “Alianţa Democratică, condusă de partidul lui Modi, va avea o majoritate clară iar acesta este un semn foarte bun pentru o reformă economică”, relatează Business Insider.

    Modi este cunoscut ca un promotor al progresului economic, iar India este o ţară cunoscută pentru dificultăţile întâmpinate atunci când vine vorba de reforme.

    Pe măsură ce cursa electorală se apropia de final, bursa din India şi indicatorii financiari au început să crească, considerând alegerea lui Modi ca un moment ce va duce, indirect, la o redresare economică a Indiei.

    “Noul guvern nu va avea o misiune uşoară”, a notat Miguel Chanco. “Multe reforme vor necesita cooperarea tuturor instituţiilor guvernamentale, va depinde doar de dl. Modi să dovedească faptul că investitorii nu au greşit atunci când au avut încredere în el.”

  • România a înregistrat în primul trimestru cea mai mare creştere a PIB din UE

     Polonia, cu 3,5% a consemnat a doua mare rată de creştere în primul trimestru, faţă de aceeaşi perioadă din 2013, urmată de Ungaria, cu 3,2%, şi Marea Britanie, cu 3,1%.

    Cele mai mari rate de contracţie a fost consemnate în Cipru, de 4,1%, Estonia, de 1,5%, şi Grecia, de 1,1%.

    Dintre cele 28 de state membre UE, 15 au consemnat o evoluţie anuală pozitivă a PIB în primul trimestru, şase au raportat contracţie, în timp ce Danemarca, Irlanda, Croaţia, Luxemburg, Malta, Slovenia şi Suedia nu au transmis date către Eurostat.

    În zona euro, PIB a avansat cu 0,9%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aproape 6.000 de firme au intrat în insolvenţă în primele trei luni ale anului

    “Din analiza Coface, realizată pe baza datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, rezultă că în primul trimestru din anul curent s-au deschis 5.929 de proceduri noi de insolvenţă, în scădere cu aproximativ 14% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, când s-au deschis 6.910 de insolvenţe noi, şi cu 17% mai puţin decât în trimestrul I al anului 2012”, se arată într-un comunicat al Coface.

    “Primele 10 sectoare care înregistrau şi în ultimii ani cel mai mare număr al firmelor aflate în insolvenţă rămân neschimbate, singurele modificări fiind la nivel de ordine în cadrul topului, dar cu variaţii de una, maximum două poziţii.”

    Din punctul de vedere al firmelor cu cifre de afaceri de peste un milion de euro, raportul arată că 167 de firme au intrat în insolvenţă în primul trimestru, comparativ cu 192 înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Studiul mai notează că Bucureşti şi zonele de sud şi centru ale ţării concentrează jumătate din firmele intrate în insolvenţă anul acesta.

  • Oltchim a raportat afaceri cu 64,7% mai mari în primele trei luni, de 136,2 milioane lei

     Compania de stat a raportat pentru ianuarie-martie pierderi de 56,2 milioane lei (12,5 milioane euro), în scădere cu 34,6% faţă de rezultatul negativ de 86 milioane lei din perioada silimară a anului trecut.

    Aproape 67% din cifra de afaceri a Oltchim, respectiv 91,1 milioane lei, este generată de activitatea de petrochimie.

    “Reducerea pierderilor s-a reuşit printr-o mai bună utilizare a resurselor financiare, eliminarea tuturor cheltuielilor care nu erau strâns legate de activitatea de producţie (s-au redus la minim cheltuielile cu terţii, contractele de prestări servicii, s-au anulat toate contractele de consultanţă), cât şi prin reducerea personalului prin disponibilizările care au avut loc în iunie 2013”, potrivit raportului trimestrial al compoaniei transmis miercuri Bursei de Valori Bucureşti.

    În iunie 2013 au fost disponibilizaţi 918 angajaţi ai Oltchim.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pe Wall Street nu se mai fac bani. Brokerii încep să îşi caute alte joburi

    Cei cinci mari, JPMorgan Chase, Goldman Sachs, Bank of America, Citigroup şi Morgan Stanley, îşi pregătesc ieşirea din zona speculativă, înregistrând deja o scădere a veniturilor de 10% faţă de primul trimestru din 2013 şi de 41% faţă de vârful atins în 2009.

    Pe scurt, tradingul tradiţional, definit de acronimul FICC, devine o parte din ce în mai mică în volumul de business al marilor bănci. Care segmente au fost lovite cel mai puternic? FICC – titluri cu venit fix, obligaţiuni, tranzacţii valutare şi tranzacţiile cu materii prime -, zona care era la un moment dat unul din principalele generatoare de profit pentru Morgan Stanley sau Goldman Sachs, este în cădere liberă.

    Noi reguli – precum legea Volcker (înaintată de economistul american Paul Volcker, care limitează accesul băncilor la tranzacţii speculative) – au forţat băncile să reducă sumele vehiculate. Alte norme recente au limitat accesul la bani împrumutaţi pentru a creşte sumele întoarse la investitori şi riscurile asumate de aceştia. Nu este însă un fenomen local, el se manifestă în toată lumea, iar ca dovadă stau cifrele înregistrate de giganţi precum Barclays sau Deutsche Bank în ultimii patru ani.

    „Evoluţia tehnologică a tradingului înseamnă reducerea costurilor, dar asta înseamnă şi că băncile fac mai puţini bani din trading„, a spus Jeffrey Harte, analist al Sandler O’Neill. Cu alte cuvinte, avantajele aduse de tehnologie, şi mai ales tradingul electronic, transformă slujba tradiţională de broker într-una mult mai puţin profitabilă, cel puţin din punctul de vedere al clienţilor. Obligaţiunile, tranzacţiile valutare şi tranzacţiile cu materii prime au generat, în 2009, 144 de miliarde de dolari pentru principalele zece bănci din lume.

    În 2013, suma a fost de doar 80 de miliarde de dolari, adică a înregistrat o scădere de 44%, conform unei analize a Credit Suisse. Raportul se centrează pe activitatea FICC în cadrul a zece bănci, inclusiv JPMorgan Chase, Citigroup, Bank of America, Deutsche Bank şi Goldman Sachs. O parte a declinului FICC este atribuită unei scăderi neaşteptate a tranzacţiilor cu obligaţiuni de stat precum şi secretizării datoriilor aduse de împrumuturile comerciale şi cele imobiliare.

    Iar când încasările din trading dispar, şi traderii dispar. În ultimii patru ani, numărul traderilor ca procent din totalul personalului a scăzut de la 39% la 36%, iar pentru anul în curs reducerea se anunţă a fi una spectaculoasă.
    Noile reguli cântăresc greu în tranzacţiile cu materii prime, acestea înregistrând o scădere, în cazul marilor bănci, de 18% într-un singur an, din 2012 până în 2013, conform unui studiu publicat de Coalitions. Ca segment al încasărilor provenite din FICC, ponderea materiilor prime a scăzut de la 30% în 2008 până la 6% în 2013. Motivul este similar, respectiv normele impuse pentru a limita politicile riscante ale băncilor fac aceste tranzacţii mai puţin profitabile.