Prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, a emis un ordin prin care a dispus suspendarea exercitării drepturilor de vot ale acţionarilor care fac parte din grupul de persoane “Cojocaru-Lupu”, care a acţionat concertat pentru cumpărarea unei deţineri calificate în capitalul social al Băncii Carpatica, respectiv Carabulea Oprea Nicolae, Tănase Daniela, Cojocaru Dana şi Lupu Nicolae”, se arată într-un comunicat transmis de bancă Bursei de Valori.
Cititi mai multe pe www.meidafax.ro
Lukoil, cea mai mare companie energetică privată din Rusia, deţine licenţa de explorare petrolieră pentru uriaşa formaţiune de şist Bajenov, ale cărei resurse nu au fost încă dovedite. Bajenov este considerat cel mai mare zăcământ de şist din Rusia, care deţine cele mai mari rezerve petroliere de şist din lume, potrivit estimărilor Departamentului Energiei din SUA.
Surse apropiate situaţiei au declarat pentru FT că Lukoil şi grupul francez Total discută formarea unei companii mixte (joint venture) pentru a dezvolta proiecte din Rusia, dificile din punct de vedere tehnic, categorie în care sunt incluze zăcămintele petroliere de şist.
Sursele citate au subliniat că nu există nicio garanţie că în urma discuţiilor se va ajunge la un acord. Contactaţi de FT, reprezentanţii Total şi Lukoil au refuzat să comenteze informaţiile.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Compania Tiffany a invadat Rusia în urmă cu zece luni, în iunie 2013, afişând mii de produse într-un magazin de 1400 de metri pătraţi. Acum compania se vede prinsă în mijlocul unui conflict economic care afectează tot mai mult rubla, relatează BusinessWeek. Tiffany este doar una din companiile care au pariat, recent, pe Rusia, considerând că vor găsi un consum puternic şi o piaţă stabilă. Anul trecut, companiile din S&P 500 au menţionat rezultatele financiare din Rusia de peste 350 de ori în timpul teleconferinţelor, conform unui studiu al Bloomberg. Cererea, conform analizei, a crescut pentru produse precum Iphone, burgeri de la McDonald’s sau truse de machiaj de la Estee Lauder.
Compania BorderFree, care coordonează vânzările online ale unor nume precum Macy’s sau J. Crew, notează Rusia ca fiind una dintre primele cinci pieţe de desfacere din lume. Nike, un alt gigant american, afirmă că afacerile din Rusia sunt în continuare prospere: “Suntem în continuare marca de haine sport cea mai căutată în Rusia şi Europa de Est”, a declarat în decembrie Trevor Edwards, preşedintele brandului.
Momentan, sancţiunile administrate Rusiei de către puterile occidentale se rezumă la un grup de persoane apropiate preşedintelui Putin şi nu stau în calea iPad-urilor, pantofilor sport sau ai whisky-ului triplu distilat din Kentucky. Dar lucrurile încep să se complice: Visa şi Mastercard au anunţat că suspendă procesarea unor tranzacţii pentru a se alinia sancţiunilor impuse. În aceeaşi măsură, rubla se zbate pe măsură ce investitorii se tem că situaţia din Ucraina va avea consecinţe neaşteptate. De când Putin a oferit Ucrainei un stimul financiar de 15 miliarde în decembrie, valoarea rublei faţă de dolar a scăzut cu 25%.
Specialiştii consideră că puterea de cumpărare a ruşilor nu s-a schimbat, dar o parte dintre aceştia sunt indecişi dacă să mai încurajeze sau nu industria de peste ocean. Mark Parker, CEO Nike, speră ca situaţia să se rezolve cât mai curând: “Sperăm la o rezolvare paşnică a situaţiei. Între timp, ne vom concentra pe lucrurile care ţin de noi, cum ar fi clienţii.”
“Transformarea magazinului Real în Auchan a durat 10 zile şi a constat în modificări tehnice şi comerciale (…) Pe o suprafaţă netă de vânzare de peste 7.300 metri pătraţi, noul hipermarket Auchan Deva oferă locuitorilor o gamă de peste 50.000 de produse”, se arată într-un comunicat al companiei.
Cu un program al deschiderilor de trei magazine Auchan pe lună, compania urmează să finalizeze programul rebrandingului hipermarketurilor real la sfârşitul lunii aprilie. Magazinele rămase de remodelat sunt situate în Bacău, Bucureşti – AFI Cotroceni, Galaţi şi Timişoara Nord.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Construcţia termocentralei Rovinari, cu un nou grup energetic de 500 MW, a fost inclusă în vara anului trecut în Planul naţional de investiţii al Guvernului, fiind prezentat atunci că grupul China Huadian Engineering ar urma să asigure o investiţie de circa un miliard dolari.
În luna noiembrie, conducerea Complexului Energetic Oltenia a încheiat cu preşedintele companiei China Huadian Corporation un acord de intenţie de cooperare pentru realizarea proiectului termoelectric de la Rovinari.
Marţi, Dragnea a reluat faptul că autorităţile române intenţionează să construiască la Rovinari o nouă termocentrală, de 500 MW, cu randament dublu.
“Cu aceeaşi cantitate de cărbune, obţii o cantitate dublă de energie şi, foarte important, se respectă normele de mediu”, a spus Dragnea.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
A FOST SHELL, A FOST SLOVNAFT ŞI ACUM ESTE GAZPROM. Au fost dezvoltări, achiziţii şi procese de integrare. În peste 20 de ani de carieră, Ileana Sorina Bălţatu le-a văzut cam pe toate. A intrat în industria petrolului în 1993, în cadrul Shell România – primul grup internaţional care a încercat dezvoltarea unei reţele de benzinării în România -, iar după un an în companie a devenit director de operaţiuni.
„Am fost responsabilă de deschiderea primei benzinării Shell în România, la 1 aprilie 1995, iar ulterior am participat la toate deschiderile reţelei până la momentul când am plecat să fac un stagiu la headquarter şi m-am întors pe poziţia de director general al companiei. Au urmat proiecte foarte interesante, am extins reţeaua şi am deschis terminalul de la Otopeni„, comprimă Ileana Sorina Bălţatu cei aproape opt ani de carieră în cadrul Shell, timp în care s-a ocupat de cea mai mare parte din bugetul de investiţii de peste 230 de milioane de dolari al grupului britanic în România.
FĂRĂ A AVEA ÎNSĂ O RAFINĂRIE ÎN PROXIMITATE, REŢEAUA REZISTA FOARTE GREU, ADMITE MANAGERUl: „Am reuşit să rămânem profitabili, dar era dificil şi astfel compania a devenit de vânzare„. Decizia Shell de a ieşi treptat din România a venit atât din cauza difficultăţilor pe care grupul le avea la nivel internaţional, cât şi din cauza slabelor performanţe ale Shell România SRL, după cum scria ZF la momentul tranzacţiei. În 1999, compania a avut pierderi de 13,2 milioane dolari, în 2000 – 2,8 milioane dolari, iar în 2001 – 3,8 mil. milioane dolari.
Deşi compania începuse să recupereze teren, iar creşterea nivelului de trai se vedea în vânzări, Shell a decis vânzarea reţelei din România. Grupul Mol a fost interesat de achiziţia benzinăriilor Shell pentru că dorea un salt rapid al reţelei de distribuţie şi a cumpărat Shell în 2005, în urma a două tranzacţii: prima tranşă de 23 de staţii a fost vândută pentru 20-25 milioane de dolari, iar a doua vânzare, care a coincis cu ieşirea Shell din România, de 58 de staţii, a fost estimată la 70 milioane dolari.
În primul an după tranzacţie, Ileana Sorina Bălţatu s-a ocupat de integrarea Shell în Mol, apoi a acceptat oferta de a se muta la Slovnaft, pentru a coordona reţeaua pe care Mol o deţinea în Slovacia. „Acolo am găsit o situaţie şi mai dificilă„, povesteşte managerul: „Slovnaft fusese cumpărat de Mol cu câţiva ani în urmă, iar în 2005, în urma unor controale ale autorităţilor, primiseră nişte amenzi foarte mari (33 de milioane de euro, pentru abuz de poziţie dominantă – n.r.). Mol dorea să atingă nişte parametri de profitabilitate la Slovnaft şi m-am ocupat şi de acest aspect, pe lângă reţeaua de downstream. Am rezolvat ce se putea, iar din 2007 am preluat şi reţeaua din Cehia„. În Slovacia, reţeaua era de 210 staţii, iar în Cehia de 30.
DATORITĂ EXPERIENŢEI ÎN M&A, CÂŞTIGATĂ PRIN IMPLICAREA ÎN TRANZACŢIA SHELL-MOL, ILEANA SORINA BĂLŢATU A FOST SOLICITATĂ SĂ SE IMPLICE ÎN ACHIZIŢIILE ULTERIOARE ALE MOL ÎN REGIUNE: Tifon, în Croaţia (tranzacţie prin care Mol a urmărit consolidarea poziţiei în Croaţia; cele 36 de staţii şi 20 de proiecte în construcţie au fost achiziţionate în 2007 pentru o sumă estimată la 150 milioane de euro), IES, în Italia (IES deţinea rafinăria Mantova şi o reţea de 165 de staţii de alimentare, pe care Mol le-a achiziţionat în 2007), şi Pap Oil, în Cehia (cea mai mare reţea de benzinării din Cehia, cu 125 de staţii, a fost cumpărată de Mol în 2012).
„Afacerile cu petrol mi-au plăcut şi îmi plac, mă motivează să mă trezesc dimineaţa să vin la lucru„, explică Ileana Sorina Bălţatu de ce a acceptat să preia o nouă poziţie de downstream director şi de a construi o nouă reţea de staţii, cea a companiei sârbe NIS, controlate de Gazprom, înapoi în România.
“Sunt suficiente dovezi de extindere a structurii grupului care acţionează concertat pentru ca BNR să decidă includerea celor doi noi acţionari. Există, de asemenea, suspiciuni de manipulare a pieţei de capital pentru care, la finalizarea actului de constatare, va fi sesizat DIICOT”, a declarat pentru MEDIAFAX şeful Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, întrebat cum va reacţiona banca centrală după ce Corneliu Tănase a vândut un pachet ede aproape 10% din titlurile Băncii Comerciale Carpatica.
Potrivit unor surse din piaţa de capital, două persoane fizice au cumpărat pachetul de acţiuni vândut de Corneliu Tănase, reprezentând 9,95% din acţiunile Băncii Comerciale Carpatica (BCC).
Omul de afaceri a cedat vineri 9,95% din capitalul instituţiei de credit, prin două tranzacţii deal egale, cu câte 4,97% din titlurile BCC, în valoare cumulată de 19,58 milioane lei (4,34 milioane euro).
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Dealerii Stihl sunt societăţi distincte, care operează sub franciza brandului german, atât magazine cât şi service-uri. Suprafeţele pe care se desfăşoară activitatea unui dealer Stihl diferă, de la un minim de spaţiu de 40 mp, până la 2.000 mp.
“În general, dezvoltarea unui astfel de business se produce în jurul unei persoane cu abilităţi tehnice, care poate opera şi un service. Pe lângă cunoştinţele tehnice, un partener Stihl trebuie să dovedească şi o înclinaţie antreprenorială, pe care să se bazeze atunci când pleacă la drum alături de noi”, spune Ioan Mezei, directorul general al Stihl România.
”Această forumulă nu a dat greş şi iată că în cadrul reţelei s-au putut dezvolta afaceri consistente, unele dintre ele atingând o cifră de afaceri şi de 2-3 milioane de euro pe an.” completează Ioan Mezei.
Stihl este o afacere de familie originară din Germania, fondată în 1926 ale cărui venituri au ajuns în 2012 la 2,7 miliarde de euro.Compania are peste 12.000 angajati, deţine şase fabrici, 34 de centre naţionale de vânzare, fiind în contact cu 120 de importatori şi având o prezenţă în 160 de ţări. Stihl România este o companie înfiinţată în 1997 şi deţinută 100% de firma mamă.