Tag: refuz

  • Preţul intrării mulţimii la guvernare

    Nu o să mă lansez în analize ştiinţifice sau altele de soiul acesta, dar trebuie să spun că îmi place, la modul fundamental, dezgheţul societăţii şi modul în care au ales să se manifeste cele mai antagoniste două categorii – hipsterii bucureşteni şi nevoiaşii vasluieni. Sunt un om al istorioarelor, aşa că o să povestesc una, înainte de orice. Este vorba de explozia navetei spaţiale Challenger din ianuarie 1986. Lansată puţin înainte de prânz, naveta a explodat la 74 de secunde de la decolare, iar primele veşti au ajuns la bursă la numai 8 minute de la explozie (amintiţi-vă, nu exista internet, Google sau reţele sociale, televizorul era rege!). Bursa s-a regăsit destul de repede după surpriza accidentului, a ţinut un moment de reculegere şi apoi a început nebunia: investitorii s-au repezit să vândă acţiunile celor patru mari companii implicate în construcţia vehiculului spaţial – Rockwell (naveta în sine), Lockheed (asistenţa la sol), Martin Marietta (rezervorul extern) şi Morton Thiokol (propulsoarele adiţionale).

    Acţiunile primelor trei companii au scăzut în 20 de minute cu trei până la şase procente, în timp ce titlurile Thiokol s-au prăbuşit atât de rău, iar numărul vânzătorilor a fost atât de mare, încât bursa a suspendat pentru o oră tranzacţionarea acţiunilor. La finalul zilei, primii trei înregistrau căderi de doar trei procente, în timp de acţiunile Morton Thiokol valorau cu 12% mai puţin. Ce s-a întâmplat? Mulţimea jucătorilor la bursă, fără vreun ajutor extern şi fără informaţii precise, a identificat în doar câteva minute vinovatul pentru prăbuşirea navetei; oficial, au trebuit şase luni pentru ca o comisie special formată să ajungă la aceeaşi concluzie – inelele de etanşare ale propulsoarelor suplimentare s-au fisurat şi au făcut posibilă explozia. Acesta este unul din multele mistere care ţin de inteligenţa mulţimilor. Ce v-am spus, vor observa unii, contrastează cu psihologia mulţimilor aşa cum a descris-o Gustav Le Bon. Le dau dreptate, dar cred că astăzi, sau, mă rog, în epoca modernă, avem de-a face cu mulţimi diferite de nemulţumiţii revoluţiei franceze, cei studiaţi de Le Bon. Graţie noilor tehnologii, graţie circulaţiei mult mai facile, a cărţilor şi a răspândirii facile a ideilor, mulţimile pot fi mult mai înţelepte decât credem.

    Aşa că guvernanţii şi nu numai ei vor trebui, de acum înainte, să ia în calcul ceva ce au ignorat ani şi ani de-a rândul – reacţia mulţimii şi modul instinctiv cum aceasta poate, dacă este bine condusă, să identifice problema şi, eventual, să o rezolve. Fundamental, este un lucru de care societatea românească are mare nevoie: rolul sporit al comunităţii locale şi reducerea dependenţei de Bucureşti. Localnicii pot decide dacă un proiect sau altul este în interesul lor; localnicii, precizez, şi nu consilieri sau oficiali de la judeţ, prefectură sau primărie, coruptibili cu toţii. Şi nu trebuie să uităm niciodată că Le Bon are, totuşi, porţia lui de dreptate.

    O paranteză de final: o să mă fac, totuşi, că n-am văzut pancartele sătenilor, frumos imprimate la tipografie specializată, cu fonturi şi culori multiple, care contrastau oarecum cu foile A3, scrise de mână, ale bucureştenilor.

    Şi mai adaug un tablou de Claude Monet cu hamali descărcând cărbune; nu e vorba aici numai de bla-bla-ul cu diviziunea muncii sau cea socială, ci şi de îngustimea metaforică a punţilor suspendate pe care păşesc oamenii şi de alura lor obosită. Un soi de portativ unde oamenii sunt notele unui cântec trist, tocmai pentru că stau atât de departe unii de ceilalţi.

  • Ponta: Am decis prelungirea cu 30 de zile a mandatului Comisiei pentru Roşia Montană

     “Am decis că săptămâna viitoare să mai prelungim mandatul Comisiei ca să poată finaliza audieri, să citească materiale. Decizia Comisiei este suverană asupra Guvernului. Eu nu am chestiuni de orgoliu, dacă în Parlament găsesc soluţii mai bune, nu pentru Roşia Montană în mod special. (…) Nu e nicio supărare dacă în Comisie se schimbă tot, în parte, un titlul. Ce decide Parlamentul asta va respecta şi aplica Guvernul”, a spus Ponta.

    Întrebat dacă Guvernul va da o Hotărâre în care va stabili condiţiile contractuale cu RMGC, în situaţia în care Comisia a scos Acordul dintre Guvern şi RMGC din proiectul de lege, Ponta a precizat că nu nu ştie ce va decide Parlamentul în final.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta îi răspunde lui Băsescu pe tema CFR Marfă: Minte cu o mentalitate securistă de care nu va scăpa

     “Nu cred că preşedintele a minţit la CSAT, pentru că este o instituţie publică. Practic, a minţit astăzi. Este o mentalitate securistă de care nu va scăpa toată viaţa, aceea de a băga tot felul… Mentalitatea securistă, când o dobândeşti după atâţia ani, stau cu ea până la moarte”, a spus Ponta.

    Întrebat de jurnalişti dacă există o relaţie de prietenie între el şi Gruia Stoica, proprietarul Grup Feroviar Român, declarat câştigător la privatizarea CFR Marfă, Ponta a răspuns: “Cum sunt prieten şi cu domnul Băsescu”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Gazprom are tot interesul ca România să nu-şi exploateze resursele

    “Indiscutabil, Gazprom are tot interesul ca România să nu exploateze nici gazele din Marea Neagră, nuici gazele de şist, pentru că poate deveni exportator şi poate suplini o parte din piaţa Gazprom”, a afirmat Traian Băsescu, într-o emisiune difuzată de B1 Tv şi evz.ro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: La CFR Marfă, Ponta a vrut să îşi ajute un prieten şi a ieşit prost

     “Nu spun că sunt lipsit de date, ci sunt mai intime, de familie. A vrut să îşi ajute un prieten, un amic în orice caz, şi a ieşit prost”, a spus Traian Băsescu, într-o emisiune difuzată de B1 TV şi evz.ro.

    Preşedintele a mai spus că “miza era prelungirea termenului de plată, în speranţa că GFR-ul va găsi sursa de finanţare”, inclusiv la “Eximbank-ul românesc, care este controlat de PSD în acest moment”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu, despre incidentul în care a fost implicat ministrul Daniel Barbu: Nu trebuie tolerat

     “Blocarea maşinii oricărui cetăţean este împotriva legii, deci şi ministrul se încadrează tot aici, nu pentru că-i ministru nu trebuie -i spargi luneta sau să-i blochezi maşina”, a spus şeful statului, într-o emisiune difuzată de B1 TV.

    Nouă persoane au fost identificate în urma incidentului de joi seară, din Centrul Istoric, în care opozanţi ai proiectului minier de la Roşia Montană au spart luneta maşinii ministrului Daniel Barbu, două dintre acestea au fost audiate, iar celelalte şapte vor fi citate să dea declaraţii.

    Purtătorul de cuvânt al Poliţiei Capitalei, Emilia Mihai, a declarat vineri, pentru MEDIAFAX, că bărbatul care a spart luneta maşinii în care se afla ministrul Culturii şi o altă persoană au fost audiaţi la Secţia 10 Poliţie încă de joi seară, aceştia fiind găsiţi de poliţişti în zona în care s-a produs incidentul. De asemenea, joi seară a fost audiat şi şoferul ministrului Culturii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vâlcov: Proiectul de lege privind Roşia Montană, schimbat total. Acordul, scos din proiect

     Vâlcov a spus că Acordul dintre Guvern şi RMGC a fost scos din proiectul de lege trimis de Guvern.

    “S-au adopt opt amendamente, de la titlul legii, care a fost modificat, şi primele opt articole, care au schimbat total legea. În primul rând Acordul a fost scos. La articolul 1 din proiectul de lege se pomenea de un Acord. Acordul a fost respins”, a spus Vâlcov.

    El a arătat că niciunul dintre amendamentele adoptate nu face referire la proiectul Roşia Montană.

    “Inclusiv legea s-a schimbat, deci nu vorbim de proiectul Roşia Montană, vorbim de o lege privind unele măsuri pentru stimularea exploatării minereurilor auro-argintifere din cadrul unor proiecte miniere de interes public deosebit”, a spus Vâlcov.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iohannis, despre privatizarea CFR Marfă: Găsesc că e păcat că nu s-a realizat procesul

     Prim-vicepreşedintele PNL, Klaus Iohannis, a fost întrebat, joi, într-o conferinţă de presă, ce părere are despre eşecul privatizării CFR Marfă, el apreciind că “e păcat” că nu s-a realizat.

    “Cred că este vina celor care nu au reuşit să păstreze CFR Marfă într-o stare rezonabilă. Nu m-am implicat şi nu mă intersează foarte tare procedura. Găsesc că e păcat că nu s-a realizat procesul. Se va relua”, a declarat Iohannis.

    Potrivit acestuia, această situaţie este “neplăcută”, dar nu cântăreşte foarte mult pentru actuala guvernare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sky News: Românii merg la muncă în străinătate din cauza salariilor mici

     “Când ne-am deplasat la Bucureşti, am gândit că problema ar fi şomajul, că principala atracţie o reprezintă perspectiva diversificării oportunităţilor profesionale sau accesul la sistemul britanic de indemnizaţii sociale. Dar exodul nu este generat de lipsa locurilor de muncă în România – rata şomajului este mai mică decât în Marea Britanie. Problema este nivelul salariilor, care sunt de cel puţin patru ori mai mici decât pentru locurile de muncă echivalente din Marea Britanie”, explică Sky News.

    Deşi în Marea Britanie există preocupări privind efectele venirii a mii de imigranţi necalificaţi, Guvernul României are o altă preocupare – plecarea oamenilor talentaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antonescu nu a fost invitat la Cotroceni la depunerea jurământului de către Gerea

     Potrivit unor surse parlamentare, Antonescu nu a primit, aşa cum este obiceiul, invitaţie oficială din partea Preşedinţiei, la ceremonia de depunere a jurământului.

    În plus, potrivit surselor, Preşedinţia nu a acceptat la ceremonie prezenţa unui număr extins de invitaţi.

    Pe de altă parte, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat, miercuri, că va fi prezent la depunerea jurământului lui Andrei Gerea propus pentru funcţia de ministru al Economiei.

    “Nu e un favor pe care i-l fac cuiva. Eu am să vă spun un lucru şi e important pentru toţi cei care sunt politicieni: noi ne putem certa, putem să spunem ce cuvinte vrem noi când jucăm în campionatul intern, dar toţi ne vedem la echipa naţională. Iar când suntem la echipa naţională avem nevoie de o atitudine şi un comportament pentru că facem parte din echipa naţională şi eu şi Victor Ponta şi Crin Antonescu şi preşedintele Băsescu, toţi cei care avem demnităţi în statul român. Acolo suntem obligaţi să respectăm regulile pentru că am fost selectaţi în echipa naţională”, a precizat Zgonea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro