BusinessMagazin

Tag: refuz

  • Accizele ar putea fi calculate în funcţie de rata inflaţiei şi nu de cursul BCE

     Accizele ar putea fi calculate în funcţie de rata inflaţiei, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse guvernamentale.

    Ministrul Bugetului, Liviu Voinea, a declarat marţi la GÂNDUL LIVE că Guvernul intenţionează să renunţe anul viitor la stabilirea accizelor în funcţie de cursul de schimb valutar din data de 1 octombrie, fără să precizeze însă care va fi noua modalitate de calcul.

    “Vom vedea. Dumneavoastră găsiţi o motivaţie logică pentru care avem determinarea la 1 octombrie? A existat o motivaţie câtă vreme era clar că se depreciază permanent cursul de schimb. Şi atunci aveai cumva o certitudine că prin raportarea unui curs mai mare vei avea încasări. Dar cursul e foarte stabil, raportarea la cursul de schimb nu se justifică”, a spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ambasador ucrainean: AGRI este un proiect splendid, dar fără Turkmenistan nu are nicio şansă

     “Când am auzit prima oară de proiectul AGRI l-am considerat splendid. În continuare cred că este un proiect foarte bun, dar fără includerea Turkmenistanului nu are cum să funcţioneze. Azerbaijanul are rezerve limitate de gaze”, a afirmat Korsunsky într-o conferinţă pe tema resurselor energetice din zona Mării Negre, organizată la Bucureşti.

    Proiectul AGRI (Azerbaijan-Georgia-România Interconnector) presupune livrarea gazului natural prin conducte din Azerbaidjan în Georgia şi lichefierea într-un terminal care ar urma să fie construit pe ţărmul georgian al Mării Negre, de unde să fie transportat pe mare în România. În terminalul din România ar avea loc regazeificarea şi transferul în sistemul naţional de transport prin conducte fie pentru tranzit, fie pentru consumul intern.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta ACUZĂ Curtea Constituţională că sprijină evaziunea fiscală: Mesajul către firmele şmechere a fost “Faceţi evaziune fiscală că noi vă protejăm!”

    “Legea pe care am adoptat-o combătea evaziunea fiscală la nivel naţional a acelor firme din toate domeniile care, pentru a nu plăti taxe şi impozite, intrau în mod voit în insolvenţă. Decizia de ieri a Curţii Constituţionale este un sprijin pentru evazioniştii fiscali şi o lovitură importantă nu doar pentru guvernul actual, ci pentru toate guvernele de acum încolo care vor încerca să aibă venituri mai mari la buget şi să prezinte companiilor corecte faptul că nu sunt dezavantajate.

    Când văd companii care au sute de milioane datorii la bugetul de stat şi, iată, prin decizia de ieri a Curţii Constituţionale sunt în continuare protejate să nu plătească taxe şi impozite, nu pot decât să constat o decizie care afectează grav dezvoltarea României în continuare. Împărţirea României între firme corecte, care plătesc taxe, şi şmecheri care nu plătesc taxe şi sunt protejaţi de Curtea Constituţională cred că este extrem de nocivă pentru societatea românească”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta ACUZĂ Curtea Constituţională că sprijină evaziunea fiscală

     Prezent, miercuri, la Fabrica Coca-Cola din Ploieşti, la inaugurarea unei noi linii de producţie, premierul Victor Ponta a afirmat, într-o declaraţie dată presei, că apreciază companiile “serioase” cum este Coca-Cola, care plătesc taxe la bugetul de stat, compensând astfel evaziunea fiscală pe care o fac alte firme.

    În acest context, premierul a acuzat Curtea Constituţională că sprijină evaziunea fiscală şi nu lasă Guvernul să combată acest fenomen.

    “Când văd companii serioase cum este Coca-Cola că plătesc taxe cu care compensăm faptul că alte firme nu plătesc taxe şi se ocupă cu evaziunea fiscală, evaziune care văd că acum e sprijinită şi de Curtea Constituţională, care nu ne lasă să combatem evaziunea fisclă, cu atât mai mult apreciez companiile serioase care plătesc taxe”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ambasada SUA, despre Summitul de la Vilnius: Nicio ţară nu poate determina orientarea unui stat

     “Toate ţările au dreptul să-şi aleagă propria cale a integrării şi dezvoltării economice, conform interesului naţional. Nicio ţară nu are dreptul să determine orientarea politică şi economică a unei alte ţări sau să decidă ce alianţe sau acorduri comerciale poate încheia o altă ţară”, se arată în răspunsul Ambasadei SUA.

    Totodată, Statele Unite ale Americii susţin “acordurile comerciale internaţionale care promovează oportunităţi de schimb libere şi independente pentru ţările partenere”. “Acordul de Asociere include un Acord de Liber Schimb, oferind Moldovei oportunităţi economice semnificative printr-un mai mare acces la una dintre cele mai mari pieţe ale lumii, aducând beneficii întregii regiuni. Continuăm să lucrăm cu partenerii noştri europeni şi cu guvernul şi poporul moldovean pentru a susţine obiectivul de integrare europeană al Moldovei”, mai precizează misiunea diplomatică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Director BCR: Nu sunt indicii privind vinovăţia unui angajat al băncii în cazul dispariţiei unor bani

     “Ceea ce vă pot spune este că procedurile noastre acordă maximă importanţă siguranţei clienţilor. În acest moment, colaborăm cu Poliţia şi le-am pus la dispoziţie toate probele materiale şi înregistrările video, însă din indiciile şi din semnele momentane nu există implicare a angajaţilor băncii. Ceea ce vă putem spune, de asemenea, este că, din punct de vedere contractual, nu există obligaţia legală de a despăgubi clienţii, însă în acelaşi timp vom evalua orice obligaţie morală pe care o avem în sensul despăgubirii, cu ajutorul organelor acreditate.(…) Nu există niciun semn în ceea priveşte complicitatea unui angajat al băncii, momentan nu există indicii în acest sens. Poliţia face investigaţii preluând probele materiale de la faţa locului şi înregistrările video”, a declarat Ionuţ Stanimir, citat de corespondentul MEDIAFAX.

    Stanimir a descris jurnaliştilor sistemul de securitate al băncii din zona de Tezaur şi procedura deschiderii unei casete de valori, cu “trei bariere de securitate”, precizând că în niciun moment “un angajat al băncii nu vede, nu observă, nu are idee ceea ce se află în interiorul acesteia”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marcel Bărbuţ nu a fost niciodată mai furios: “Listarea a fost o obsesie veche de-a mea”

    “A FOST O OBSESIE VECHE DE-A MEA, DE CÂND AM PUS BAZELE FIRMEI. AM VĂZUT FIRME AUSTRIECE LISTATE LA BURSĂ ŞI AM SPUS CĂ ACOLO TREBUIE SĂ AJUNGEM”, argumentează Marcel Bărbuţ tentativa de listare a AdePlast la bursă. Pe lângă asta, are nevoie de capital pentru investiţii, iar cuvântul pe care antreprenorul pune accentul în interviu este „investiţii„. „Niciodată AdePlast nu a cerut o amânare la plată la vreun furnizor, la stat sau la bancă. Suntem ca un ceas elveţian şi avem un renume„, spune antreprenorul.

    El respinge informaţiile vehiculate, cum că banii pe care ar fi urmat să-i adune listarea AdePlast ar fi avut drept destinaţie plata creditelor. Banii investitorilor de la bursă erau necesari pentru construirea unei noi fabrici de vată bazaltică, pentru că în România nu se produce aşa ceva, consumul fiind acoperit de importuri. Iar Bărbuţ mizează pe o explozie a consumului de vată bazaltică, pentru că Uniunea Europeană are reglementări clare în privinţa termoizolaţiilor şi folosirii respectivului material, care va trebui respectate la un moment dat. Proiectul celei de-a zecea fabrici pe care vrea s-o ridice este finalizat. Patru dintre cele nouă fabrici care funcţionează pe trei platforme diferite – la Oradea, Ploieşti şi Roman – au fost deschise anul acesta.

    În cadrul ofertei, AdePlast a scos la vânzare 16,5 milioane de acţiuni, reprezentând o treime din capitalul social, propunându-şi să atragă între 58 şi 67 de milioane de lei (13-15 mililoane de euro). Subscrierile nu au atins pragul de 70% din numărul total de acţiuni necesar pentru închiderea tranzacţiei. Micii investitori au subscris în proporţie de 104% la tranşa alocată, de 15% din acţiuni, dar interesul investitorilor instituţionali a fost redus: subscrierile au fost mai mici de 7 milioane de euro, minimul necesar pentru închiderea cu succes a ofertei.

    Marii investitori au fost rezervaţi în privinţa prognozelor de creştere pe care compania le-a făcut pentru următorii ani, atât pentru businessul propriu, cât şi pentru evoluţia pieţei de construcţii în ansamblu. O altă cauză a fost gradul ridicat de îndatorare; în plus, unii investitori s-au temut că banii din ofertă nu vor merge pentru a finanţa deschiderea unei fabrici de vată bazaltică, ci vor fi folosiţi pentru a rambursa creditele la bănci, bazându-se pe faptul că listarea la bursă a fost una din cele două condiţii pentru intrarea în vigoare a nouă acte adiţionale la contracte de împrumut încheiate de companie cu UniCredit Ţiriac Bank, valoarea creditelor totalizând

    37,5 milioane de euro. Aici, în zona dintre abordarea antreprenorială a lui Marcel Bărbuţ şi prudenţa cu care investitorii au privit afacerea AdePlast, este deficitul de comunicare despre care vorbeam mai sus. Marcel Bărbuţ este un antreprenor obişnuit să îşi ţină afacerea din scurt. El afirmă că firma de brokeraj SSIF Broker „le-a spus oamenilor să nu cumpere acţiuni, în condiţiile în care ei din asta trăiesc, din vânzarea de acţiuni. SSIF nu s-a uitat la nicio informaţie referitoare la scrisorile de garanţie, de confort„. Dar, completează antreprenorul, firma de brokeraj este în portofoliul SIF Muntenia, care deţine trei companii concurente cu AdePlast.

  • Lucian Croitoru (BNR): În România cash-ul nu poate fi eliminat peste noapte, oamenii acceptă greu ideea

     “Este greu de crezut că în România am putea să implementăm ideea de eliminare a monedei fizice. Lumea ar accepta cu greu această situaţie, nu cred că este un proces care ar putea fi implementat în România peste noapte”, a afirmat Croitoru, la o conferinţă pe tema inovaţiei bancare, întrebat dacă România ar putea adopta această măsură, precum şi-a anunţat recent intenţia Israelul.

    El a arătat că nu pot exista comparaţii între România şi Israel din punct de vedere al dezvoltării, România fiind o ţară emergentă unde oamenii vor să vadă şi să simtă banii.

    “Nu cred că va dispărea aşa uşor (moneda fizică – n.r.) în ţările emergente. În Israel şi în alte ţări din Asia unde tehnologia este la vârf e posibil, în Hong Kong e uşor de acceptat că nu mai e nevoie de cash”, a spus Croitoru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dosarul de mită privind vânzarea de energie – Avocaţi: În dosarul lui Brădean sunt complici arestaţi, dar nu şi mituitorul principal acuzat

     Avocatul lui Eugen Brădean, director de trading la Hidroelectrica, a spus în faţa magistraţilor de la Curtea de Apel Bucureşti care judecă recursul la decizia de arestare că Tribunalul Bucureşti a preluat “abuziv” motivele pentru care DNA a cerut arestarea preventivă a clientul său, în dosarul de mită privind vânzarea de energie în valoare de aproape 263 milioane euro.

    Acesta a arătat că până în prezent cazul prezintă o situaţie juridică “paradoxală”, în sensul că există complici la fapta de instigare de mită arestaţi, dar DNA nu a lămurit cine este mituitorul principal şi de unde proveneau banii de mită.

    Astfel, avocatul le-a cerut judecătorilor să caseze decizia Tribunalului Bucureşti şi să dispună cercetarea în libertate a lui Eugen Brădean, chiar şi cu una dintre cele două măsuri de interdicţie care ar putea fi luate faţă de acesta.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Manolescu: Introducerea unei cote diferenţiate nu este o soluţie pentru 2014. Tehnic nu este timp

     “Să facem un sistem de taxare diferenţiată în două luni este imposibil. Nu convingem pe nimeni că am putea aduce la buget mai mulţi bani în felul ăsta. Prin 2000, când s-a introdus impozitul pe venitul global, sistemul a fost construit cam în doi ani. Trecerea de la sistemul progresiv la cota unică este simplă, dar invers nu e la fel de uşor”, a explicat Manolescu pentru MEDIAFAX, după o conferinţă organizată de Ziarul Financiar.

    El a arătat că în următoarele zile se va decide ce nevoie de venituri suplimentare va rezulta pentru bugetul pe 2014, iar concomitent se vor discuta opţiunile fiscale.

    Manolescu a precizat că în bugetul pe 2014 nu va fi inclusă pentru moment nicio reducere de TVA la alimente, întrucât este nevoie de o perioadă de şase luni pentru a vedea dacă diminuarea TVA la pâine va aduce venituri mai mici la buget. Oficialul MFP susţine că astfel de decizii nu se vor adopta dacă este nevoie de măsuri fiscale compensatorii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro