BusinessMagazin

Tag: vanzari

  • Ce vânzări în comerţul cu amănuntul au fost mai bune şi mai proaste faţă de cele din România?

    Anul trecut, s-a observat, de asemenea, o tendinţă în creştere – manifestată încă din 2009 – în comportamentul consumatorilor de a-şi face cumpărăturile de Crăciun din magazinele online sau prin email. Astfel, vânzările online au crescut şi anul trecut, cu aproximativ 8% faţă de 2010.

    Au existat însă diferenţe majore între ţările din Uniunea Europeană. România s-a aflat într-o poziţie favorabilă, cu o creştere a volumului vânzărilor în comerţul cu amănuntul, în perioada octombrie-decembrie 2011, de aproximativ 3,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2010. Pe de altă parte, Bulgaria este singura ţară din Europa Centrală şi de Est care înregistrat o scădere a vânzărilor, de până la 2,5% comparativ cu anul anterior.

    “În urmă cu cinci ani, Crăciunul a început pentru retaileri în noiembrie, atunci când vânzările au înregistrat creşteri considerabile comparativ cu lunile anterioare. Însă în 2011 luna decembrie a fost de departe cea mai bună perioadă din întregul an din punctul de vedere al vânzărilor, mai ales pentru produsele din gama echipamentelor electrice şi electrocasnice, dar şi pentru alcool, jucării şi produse alimentare, cu atât mai mult dacă acestea au fost subiectul unor oferte speciale. Retailerii au înregistrat, de asemenea, majorări ale cifrelor de afaceri în ultimul trimestru din 2011, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2010, în contextul creşterii consumului cu aproximativ 2-3%, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice”, declară Luiza Moraru, head of retail department CBRE România.

    Dacă vânzările în statele membre ale UE situate în sudul continentului au înregistrat scăderi şi de până la minus 10% (în Italia) comparativ cu 2010, ţările din Europa Centrală şi de Est s-au bucurat chiar de un mini-boom. Astfel, Polonia s-a aflat în vârful clasamentului cu o creştere a volumului vânzărilor în comerţul cu amănuntul, în perioada octombrie-decembrie 2011, de până la aproximativ 8,6% faţă de 2010, evidenţiază raportul CBRE.

    Ţările scandinave şi Marea Britanie au înregistrat, de asemenea, creşteri considerabile la vânzările în comerţul cu amănuntul, peste aşteptările pieţei, în vreme ce volumul de vânzări în Germania şi Franţa în perioada Crăciunului din 2011 a fost în scădere (minus 0,9% şi, respectiv, minus 2,4%) comparativ cu anul anterior.

  • La 22 de ani devine cea mai vândută cântăreaţă din SUA (VIDEO)

    Taylor Swift a avut anul trecut peste 1,8 milioane de discuri vândute, 7,8 milioane de piese descărcate legal de pe internet şi 89 de spectacole, care au generat venituri totale de 88,5 milioane de dolari numai în SUA şi un profit de 29,8 milioane de dolari. Topul contabilizează şi încasările din drepturi de autor pentru folosirea sub licenţă a înregistrărilor, dar nu şi pe cele din sponsorizări sau vânzări de obiecte promoţionale.

    Cei de la U2 se situează pe locul al doilea, cu câştiguri de 32 de milioane de dolari, graţie în special turneului lor mondial 360°, care a generat încasări de 91,5 milioane în 2011. Pe locul al treilea este muzicianul de country Kenny Chesney, cu 29,8 milioane, urmat de Lady Gaga, cu 35,3 milioane. Cântăreaţa britanică Adele s-a situată doar pe locul 10, în ciuda faptului că albumul ei “21” a realizat performanţa record de a rămâne timp de 23 de săptămâni pe locul 1 în topul Billboard 200, iar solista a cucerit şase premii Grammy.

    În top 40 figurează şi Lil Wayne, Kanye West, Katy Perry, Rihanna sau Britney Spears, precum şi trupe ca The Beatles, Motley Crue, Rush sau Backstreet Boys.

  • Profitul net al BMW a crescut cu 51% anul trecut, la 4,9 miliarde de euro

    Vânzările record au urcat cifra de afaceri a BMW cu 13,8%, la 68,8 miliarde de euro, în timp ce profitul înainte de deducerea dobânzilor şi taxelor a avansat cu 56,9%, la 8 miliarde de euro. În baza acestor rezultate, BMW anticipează că numărul de vehicule comercializate va continua să crească în acest an. “Divizia producătoare de automobile, care reuneşte mărcile BMW, Mini şi Rolls-Royse, a profitat în special de creşterea vânzărilor şi de optimizarea costurilor”, se arată într-un comunicat al grupului.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Vânzări şi profit record pentru Henkel în 2011 pe plan mondial

    Vânzările Henkel au crescut în anul fiscal 2011 cu 3.4% până la 15.605 milioane euro, comparativ cu perioada anterioară. Organic, vânzările au crescut cu 5,9 procente. Toate diviziile companiei au contribuit la aceasta performanţă, raportând îmbunătăţiri ale poziţiilor pe pieţe. Divizia Adezivi Tehnologii a raportat o creştere organică a vânzărilor de 8,3% până la o nouă valoare-record de 7.746 milioane euro. Divizia Produse Cosmetice/ de toaletă a păstrat trendul ascendent din ultimii ani, raportând o creştere organică a vânzărilor de 5,4 procente, în contextul scăderii pieţei. Divizia Detergenţi & Produse pentru îngrijirea locuinţei a raportat o creştere organică a vânzărilor de 2,9 procente, în condiţiile scăderii pieţei.

    Profitul operaţional ajustat a crescut cu 9 procente, de la 1.862 milioane euro la 2.029 milioane euro, datorită contribuţiei tuturor celor trei divizii. Profitul operaţional (EBIT) a totalizat 1.857 milioane euro, cu 7,8 procente peste valoarea perioadei anterioare.Divizia Detergenţi & Produse pentru îngrijirea locuinţei raportează o creştere organică a vânzărilor de 2,9 procente, în condiţiile declinului uşor al celor mai importante pieţe. Nominal, vânzările au scăzut uşor cu 0,3 procente până la 4.304 milioane euro. Profitul operational ajustat a crescut cu 1,4 procente până la 570 milioane euro. Indicatorul Return on sales ajustat a crescut cu 0,2 puncte procentuale până la 13,2 procente.

    Divizia Produse Cosmetice/ de toaletă a avut o creştere organică de 5,4 procente, mult peste nivelul pieţelor relevante. Nominal, vânzările au crescut cu 4 procente, până la 3.399 milioane euro. Profitul operaţional ajustat a crescut semnificativ faţă de nivelul anului trecut, cu 10,5 procente până la 482 milioane euro.
    În Europa de Vest, într-un mediu extrem de competitiv vânzările au crescut cu 2,8% până la 5,624 milioane euro. Creşterea organică a vânzărilor a atins 2,3%, generată de rezultatele bune din Germania şi Franţa. Vânzările din Europa de Est au crescut cu 6,2 procente până la 2.813 milioane euro. Creşterea organică a vânzărilor a fost impresionantă, 10,3%, generată în principal de performanţele din Turcia şi Rusia (Adezivi).

  • Cum faci jumătate de miliard din Hannah Montana, Superman, Cars şi Spiderman

    “Pentru jucătorii multinaţionali, România reprezintă una dintre cele mai mari pieţe din Europa unde trebuie să fie prezenţi”, spun reprezentanţii companiei de cercetare de piaţă Euromonitor. Piaţa de jucării din România ar putea să aibă o creştere anuală de 14% în perioada 2010-2015, fiind astfel statul din Europa Centrală şi de Est cu cea mai rapidă creştere, potrivit unui studiu al Euromonitor. Acest potenţial a fost simţit de mulţi oameni de afaceri, care au mizat pe nevoia de jucării şi jocuri a copiilor pentru a-şi deschide magazine de profil. Unul dintre aceştia este Lorand Szarvadi, fondatorul, directorul executiv şi acţionarul Domo Retail, al doilea jucător din piaţa de electronice, electrocasnice şi produse IT. El mizează şi în acest an pe expansiunea retailerului de jucării Toyplex, care a ajuns la 19 unităţi la nivel naţional. Ultimul magazin al companiei Toy Concept, care operează reţeaua Toyplex, a fost deschis în acest an în Botoşani Shopping Center. Reţeaua, în cadrul căreia Szarvadi este acţionar minoritar, mai deţine magazine în Bucureşti (5) şi în mai multe oraşe din ţară, precum Constanţa, Piteşti, Ploieşti sau Oradea.

    Szarvadi anunţa la jumătatea anului trecut că va miza pe expansiunea reţelei de jucării pentru că avea încredere în potenţialul pieţei. Omul de afaceri care a fondat retailerul de electronice si electrocasnice Domo a investit în businessul cu jucării în 2008, ultimul an de boom economic. Deşi consumul a scăzut în fiecare din următorii trei ani, omul de afaceri a continuat să investească în Toyplex, conceput ca un supermarket de jucării, targetul principal fiind copiii din segmentul de vârstă de 3-7 ani.

    Iar retailerii încearcă să se uite mai departe de păpuşile Barbie sau maşinuţele cu telecomandă, către produse care să atragă în magazine şi pe părinţii interesaţi de educaţia copiilor. “Pe piaţa locală am observat un trend crescător al vânzărilor în cazul jucăriilor educative, creative. De asemenea, tot mai mulţi cumpără licenţe, respectiv jucării Disney, Cars sau chiar Spiderman, în condiţiile în care filmul urmează să iasă în acest an”, spune Flaviu Pastor, directorul de marketing şi relaţii publice al lanţului Diverta, controlat de omul de afaceri Octavian Radu. Lanţul de librării, care numără mai multe zeci de unităţi, a intrat în insolvenţă în 2010, pe fondul scăderii consumului şi a contextului economic dificil. Reprezentantul Diverta mai spune că vânzările de jucării în cadrul lanţului vor creşte în acest an cu 3-6%, în ritm cu piaţa. “Vrem să aducem în magazine produsele în tendinţe, pentru că românii nu se uită doar la preţ, ci caută produsele potrivite pentru copiii lor, care să fie şi de calitate. În această industrie cea mai importantă este siguranţa copilului. Preţul nu este definitoriu”, crede Flaviu Pastor.

    Mircea Bivolaru, directorul general al companiei de distribuţie jucării Smart Toys, spune la rândul său că achiziţia unei jucării este de fapt o investiţie în propriul copil. “Jucăriile au rol educativ, nu sunt doar o metodă pentru divertismentul copilului timp de câteva ore.” El spune că românii ar trebui să adopte această mentalitate şi să meargă pe urmele unor ţări occidentale precum Anglia, care se află pe primul loc în topul nivelului de educaţie.

    Mircea Bivolaru mai spune că, cel mai des, când vine vorba de achiziţia de jucării, românii merg în hipermarketuri. “Când merg la cumpărături românii preferă să cumpere din magazinele cu ofertă bogată. Vor să cumpere toate produsele de care au nevoie din acelaşi loc. Mai mult, magazinele specializate nu sunt prea multe pe piaţa locală.”

  • Vânzările ArcelorMittal România au crescut puternic în ultimii doi ani şi se apropie de un miliard de dolari

    Astfel, vânzările companiilor deţinute de grup în România au urcat de la 632 milioane de dolari în 2009 la 837 milioane de dolari în 2010, respectiv 931 milioane de dolari anul trecut. Cifrele reprezintă vânzările pe piaţa internă şi la export ale companiilor grupului ArcelorMittal înregistrate în România. ArcelorMittal a avut în 2011 vânzări de 93,9 miliarde de dolari la nivel mondial, în creştere cu 20% de la nivelul de 78 miliarde de dolari raportat în 2010.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Profitul Renault a stagnat în 2011, din cauza scăderii vânzărilor în Europa şi creşterii concurenţei

    Profitul înainte de dobânzi, taxe şi elemente excepţionale a stagnat la aproximativ 1,1 miliarde euro, potrivit unui comunicat transmis joi de Renault, informează Bloomberg.

    Profitul net al grupului a scăzut de la 3,5 miliarde euro la 2,1 miliarde euro, însă rezultatul de anul trecut a fost sprijinit de un câştig de capital de 2 miliarde euro după vânzarea unor acţiuni la Volvo, se spune în comunicat.

    Veniturile Renault au crescut cu 9,5%, de la 38,9 miliarde euro la 42,6 miliarde euro, iar profitul operaţional s-a dublat, de la 635 miliarde euro la 1,24 miliarde euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Flanco şi-a crescut vânzările cu 37,5% în 2011

    Potrivit reprezentanţilor Flanco, în ultimul trimestru din 2011 s-au înregistrat cele mai bune rezultate, compania raportând pentru perioada octombrie-decembrie 2011 vânzări de 48,1 milioane euro şi o cotă de piaţă medie de 13,5%.

    “Evoluţia se explică atât prin câştigarea de cotă de piaţă, cât şi prin generarea de business nou, ca urmare a implementării unor campanii de marketing extrem de atractive. De asemenea, extinderea suprafeţei de vânzare şi plasarea noilor magazine în centre comerciale cu trafic mare au contribuit la dezvoltarea businessului Flanco în 2011”, a declarat Adrian Olteanu, CEO al Flanco.

    Flanco a continuat în 2011 să se focuseze pe eficientizarea activităţii de retail, vânzarea medie pe metru pătrat atingând valoarea de 3.000 de euro, în comparaţie cu 2.500 euro în 2010. Suprafaţa de vânzare medie a retailerului în 2011 a fost de 36.600 mp, în creştere cu 15% faţă de 2010.Compania a încheiat anul 2011 cu o suprafaţă de vânzare de 41.500 mp şi un număr de 77 de magazine, dintre care 83% în galerii comerciale şi 17% în locaţii stradale. În ceea ce priveşte valoarea bonului de casă în magazinele Flanco în 2011, acesta a crescut cu 16% faţă de 2010, ajungând la valoarea de 115 euro (inclusiv TVA). De asemenea, în 2011, echipa Flanco s-a extins de la 600 de angajaţi în ianuarie până la 870 de angajaţi în decembrie.

  • Pentru comercianţi, Crăciunul a venit şi în februarie

    odurile meteo de varii culori par a avea un efect miraculos asupra vânzărilor din magazine, care cresc la fel ca şi Făt-Frumos. “Am avut vânzări mai mari chiar decât de Crăciun”, spunea o vânzătoare dintr-un hipermarket bucureştean la începu-tul weekend-ului trecut, când aşteptata înrăutăţire a vremii a mânat cumpărătorii din întreaga ţară să se aprovizioneze. Ca urmare, de când iarna şi-a intrat cu adevărat în drepturi, “traficul cumpărătorilor a crescut în magazinele real”, spune Adriana Piţa, director de comunicare în cadrul reţelei. Un rol special în această ecuaţie l-au jucat chiar anunţurile “foarte alarmiste făcute de autorităţi, aşa încât populaţia din Bucureşti, în primul rând, s-a speriat”, argumentează Ana Maria Florea, managerul de comunicare a reţelei de hipermarketuri Cora. Tot ea completează că afluxul mare de clienţi s-a datorat faptului că “lumea a venit să-şi facă provizii de teamă că vor rămâne blocaţi în case sau că magazinele nu vor mai avea mâncare pe rafturi”. Prin urmare, au fost zile când traficul a crescut cu 20%, iar în unele magazine numărul de clienţi a fost chiar dublu sau mai mare, cu până la 140% faţă de aceleaşi zile ale săptămânii anterioare venirii ninsorilor abundente şi viscolului, spune reprezentanta Cora. Cumpărătorii au pus în coşuri mai cu seamă alimente de bază, cum sunt carnea, lactatele, ouăle, cartofii sau pâinea. Situaţia s-a regăsit şi în alte magazine, iar în capul listei de cumpărături s-au plasat şi articolele auto de iarnă, lopeţile, hainele groase, aparatele de încălzit locuinţa, precizează Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour România.

    Astfel, pentru unele articole de pe rafturi, vremea rea a avut un rol cât se poate de pozitiv; pe de altă parte, şi mărfurile de sezon au avut o evoluţie bună. În magazinele real şi în prima parte a iernii, pe ansamblu, vânzările de sezon au crescut faţă de perioada similară din anul anterior. Lucru care se datorează, explică Adriana Piţa, atât “acţiunilor comerciale şi de marketing susţinute”, cum a fost un discount suplimentar de 20% la toate articolele de încălzire în luna noiembrie, dar şi diversificării ofertei sau lichidărilor de stoc. În plus, pe parcursul ultimelor săptămâni, “gerul puternic a creat în unele gospodării necesitatea existenţei unor surse suplimentare de încălzire”, completează reprezentanta real.

    E drept însă că unele magazine au întâmpinat dificultăţi de aprovizionare, mai cu seamă în zonele mai afectate de condiţiile meteo nefavorabile. Andreea Mihai dă ca exemple situaţii ale unor spaţii din Brăila, Focşani şi Buzău. Pe de altă parte însă, reprezentanta Cora spune că “nu avem probleme deosebite de aprovizionare şi nici nu cred că lumea trebuie speriată că va rămâne fără mâncare”. Şi totuşi, orice situaţie are cazuri de excepţie. Dacă drumurile sunt blocate mai mult de câteva zile, alimentarea rafturilor cu mărfuri ar putea deveni dificilă. Adriana Piţa afirmă că în ce priveşte aprovizionarea “ne-am pregătit, am suplimentat stocurile şi am luat toate măsurile pentru a nu avea întreruperi în lanţul de aprovizionare”. Astfel încât magazinele pot funcţiona fără probleme cel puţin două-trei zile.

    Una peste alta, dincolo de disconfortul clienţilor, care s-au îngrămădit în magazine, şi al comercianţilor, care au fost nevoiţi să răspundă unei cereri mai mari, neaşteptate, un lucru este clar: profiturile retailerilor s-au rotunjit considerabil graţie vremii neprielnice. Cu toate acestea, atenţionează Ana Maria Florea, “în niciun caz nu trebuie confundată această situaţie, de panică, cu o reluare a consumului, iar autorităţile ar trebui să fie mai responsabile în privinţa anunţurilor aşa încât lumea să nu se streseze fără motiv”. Cumpărăturile făcute în ultimele săptămâni nu dau tonul unei tendinţe. Clienţii şi-au umplut cămările, iar cei mai mulţi dintre ei nu vor mai băga prea adânc mâna în buzunar până la epuizarea proviziilor, mai cu seamă că temperarea de care au dat dovadă chiar şi în decembrie este cea mai bună dovadă de chiverniseală.

  • Cocor Media Channel, vânzări de 1,4 milioane de euro în 2011

    “Rezultatele obţinute în 2011 arată interesul crescut al clienţilor pentru outdoor-ul digital spectaculos. În plus, poziţionarea Cocor Media Channel la kilometrul zero al Capitalei şi faptul că este singurul vehicul outdoor dotat cu contorizator al traficului asigură brand-urilor atât maximul de vizibilitate, cât şi datele necesare pentru evaluarea campaniilor”, a declarat Carmen Andrei, director Cocor Media Channel.

    În urma datelor oferite de Brigada Rutieră a Poliţiei Capitalei, faţada media a magazinului Cocor a înregistrat în 2011 un trafic mediu de aproape trei milioane de maşini pe lună pe şase din cele opt benzi de circulaţie ale bulevardului I.C.Bratianu.

    Pe langa datele oficiale de trafic, Cocor a realizat studii proprii care arată că timpul de staţionare prin faţa ecranelor este între 45 de secunde şi patru minute, în funcţie de trafic. În acelaşi timp, expunerea participanţilor din trafic la mesajele afişate pe faţada media este între două şi şapte ori pe săptămână. Pe langa spoturile clasice difuzate si contentul necomercial, mediafatada ofera si transmisii live, proiecte digitale integrate mobil-online-outdoor.