Tag: ucraina

  • Petro Poroşenko salută o “reală” încetare a focului în Ucraina, după 24 de ore fără incidente

    “Am informaţii pozitive. Astăzi, marcăm primele 24 de ore din ultimele şapte luni (…) pe parcursul cărora avem o reală încetare a focului în Ucraina”, a declarat preşedintele ucrainean, aflat într-o vizită oficială în Australia.

    “Nici nu vă puteţi imagina cât de important este pentru mine. Este pentru prima oară când nu se mai anunţă că un militar ucrainean a fost ucis sau rănit în timpul nopţii”, a adăugat el.

    Armistiţiul decretat marţi în estul Ucrainei – al patrulea în opt luni – părea ameninţat după două zile, armata anunţând joi că trei militari au fost ucişi şi opt răniţi în ultimele 24 de ore.

    Potrivit preşedintelui ucrainean, nu mai există morţi şi răniţi. “Totul rămâne atât de fragil”, a recunoscut el.

  • Peste 360 de persoane rănite în revoluţia din Ucraina au fost tratate în străinătate, 11 în România

    În total, 363 de persoane rănite în cursul protestelor desfăşurate la începutul anului în Piaţa Independenţei din Kiev au beneficiat de tratament în străinătate.

    Unsprezece persoane au fost spitalizate în România, 144 în Polonia, 58 în Slovacia, 38 în Cehia, 25 în Germania, 24 în Italia, 22 în Lituania, 11 în Austria, 10 în Israel, opt în Letonia, şase în Estonia, trei în Franţa, doi în Spania şi una în Suedia.

    Treizeci şi şase de militari ucraineni răniţi în conflictul separatist din estul ţării au primit îngrijiri medicale în Lituania, Polonia, Estonia şi Germania.

    Revoluţia Euromaidan a avut ca rezultat înlăturarea de la putere a regimului prorus condus de preşedintele Viktor Ianukovici. Conflictul separatist care a urmat s-a soldat cu peste 4.300 de morţi.

  • Peste 360 de persoane rănite în revoluţia din Ucraina au fost tratate în străinătate, 11 în România

    În total, 363 de persoane rănite în cursul protestelor desfăşurate la începutul anului în Piaţa Independenţei din Kiev au beneficiat de tratament în străinătate.

    Unsprezece persoane au fost spitalizate în România, 144 în Polonia, 58 în Slovacia, 38 în Cehia, 25 în Germania, 24 în Italia, 22 în Lituania, 11 în Austria, 10 în Israel, opt în Letonia, şase în Estonia, trei în Franţa, doi în Spania şi una în Suedia.

    Treizeci şi şase de militari ucraineni răniţi în conflictul separatist din estul ţării au primit îngrijiri medicale în Lituania, Polonia, Estonia şi Germania.

    Revoluţia Euromaidan a avut ca rezultat înlăturarea de la putere a regimului prorus condus de preşedintele Viktor Ianukovici. Conflictul separatist care a urmat s-a soldat cu peste 4.300 de morţi.

  • Petro Poroşenko îndeamnă Rusia să-şi retragă trupele din estul Ucrainei

    “Vă rog, încetaţi focul. Vă rog, eliberaţi ostaticii. Vă rog, retrageţi-vă trupele din teritoriul meu”, a îndemnat Petro Poroşenko în cursul unei conferinţe de presă, la Sydney, alături de premierul australian Tony Abbott, un susţinător al Ucrainei în acest conflict.

    “Vă rog, închideţi graniţa şi vă promit că în termen de o săptămână, două sau trei vom avea pace şi stabilitate în Ucraina. Este foarte simplu”, a adăugat el.

    Ucraina şi Occidentul acuză Rusia de implicare în conflictul din estul fostei republici sovietice, soldat cu peste 4.300 de morţi în opt luni, potrivit ONU. Moscova neagă însă că ar fi implicată în acest conflict.

    Un armistiţiu era în vigoare miercuri, pentru a retrage armele grele de pe front şi a crea o zonă-tampon.

    Negocierile de pace prevăzute pentru marţi la Minsk nu au mai avut loc şi nu s-a stabilit o nouă dată pentru ele.

    Aceste discuţii sunt urgente pentru a asigura, în special, eliberarea celor 684 de ostatici ţinuţi captivi în prezent de rebelii proruşi, potrivit Kievului.

    “Să fie clar: Ucraina poartă război nu numai pentru propria independenţă, pentru integritatea sa teritorială, Ucraina mai poartă război pentru libertate, democraţie şi pace”, şi “Rusia este izolată”, a subliniat preşedintele ucrainean.

  • Primul război mondial al conductelor s-a încheiat: Putin renunţă la South Stream

    Decizia anunţată de Putin pe 1 decembrie, în timpul unei vizite în Turcia, a fost forţată de impactul sancţiunilor occidentale impuse în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Grandiosul proiect South Stream, al cărui cost estimat ajungea la 40 de miliarde de dolari, avea rolul să marcheze dominaţia Rusiei în sud-estul Europei, dar a căzut în schimb victimă relaţiei tot mai toxice a Moscovei cu Occidentul.

    Este o rară înfrângere diplomatică pentru Putin, care a spus că Rusia va redirecţiona conducta către Turcia. El susţine că eşecul proiectului este o pierdere pentru Europa şi acuză autorităţile de la Bruxelles pentru intransigenţa de care au dat dovadă în aplicarea legislaţiei comunitare.

    Decizia pare şi o victorie rară pentru Uniunea Europeană şi administraţia preşedintelui american Barack Obama, care a părut neputincioasă în acest an, când Putin a anexat Crimeea şi a provocat revolta proruşilor din estul Ucrainei.

    Rusia a prezentat de mult timp proiectul South Stream ca pe o decizie de afaceri solidă. Washingtonul şi Bruxelles-ul l-au considerat în schimb o încercare disimulată a Rusiei de a-şi întări poziţia ca furnizor dominant de gaze în Europa, ocolind în acelaşi timp Ucraina, unde disputele cu Moscova referitoare la preţul gazelor au dus în ultimii ani la întreruperea livrărilor în mai multe rânduri.

    Conflictul din Ucraina a sporit presiunile din partea Europei împotriva proiectului, iar construcţia a fost sistată de către Bulgaria în luna iunie. În condiţiile în care presiunile diplomatice şi economice au crescut, Putin a decis personal să anuleze proiectul, a declarat ministerul rus al energiei, Alexandr Novak.

    Un câştigător al acestei dispute este Turcia, care, împreună cu China şi alte ţări emergente mari consumatoare de energie, a profitat de ruptura dintre est şi vest pentru a obţine hidrocarburi la preţuri avantajoase.

    Putin, care supraveghează personal strategia energetică a Rusiei, a anunţat cu ocazia vizitei la Ankara că Rusia va reduce de anul viitor cu 6% preţul gazelor naturale vândute Turciei şi va majora livrările către această ţară. Ankara ţinteşte un discount de 15% pentru gazele ruseşti. Toate statele pe care Rusia le-a avut ca partenere în proiectul South Stream, Bulgaria, Serbia şi Ungaria, au obţinut preţuri mai mici pentru gazele ruseşti.

    În locul South Stream, Gazprom şi compania turcă Boru Hatlari Ile Petrol Tasima intenţionează să construiască o conductă cu o capacitate de transport de 63 de miliarde de metri cubi pe an. Aproape 20% din gaze ar urma să fie cumpărare de Turcia, restul urmând să fie transportate prin reţeaua turcă de conducte în statele balcanice.

    ”Primul şi ultimul lucru care trebuie ştiut despre relaţia Turciei cu Rusia este că 60% din importurile de gaze naturale ale Turciei vin din Rusia. Turcia nu-şi poate permite să se alăture eforturilor SUA şi ale UE de a presa Rusia reducând comerţul, mai ales având în vedere instabilitatea de la propriile graniţe şi lipsa de alternative„, a afirmat pentru Bloomberg Jonathan Friedman, specialist pe Orientul Mijlociu la firma de consultanţă Stroz Friedberg.

    Conflictul din Ucraina şi relaţiile proaste pe care le-a generat între Kiev şi Moscova au umbrit perspectivele întregului sector energetic european. Cea mai mare parte a gazelor ruseşti sunt livrate Europei prin Ucraina, acesta fiind singurul instrument politic la îndemână.

    Pe măsură ce criza din Ucraina s-a agravat, evoluând într-un blocaj de tipul Războiului Rece, puterile occidentale au devenit mai hotărâte să reziste politicilor agresive ale lui Putin. Unul dintre aceste eforturi a fost faţă de proiectul South Stream.

    Conflictul din Ucraina a contribuit şi la îndepărtarea lui Putin faţă de Occident. El a semnat un acord major, amânat de mult timp, pentru furnizarea de gaze Ucrainei, şi a început să caute şi alte pieţe, în afara Europei. Toate aceste evoluţii au făcut ca South Stream să fie mai puţin indispensabil.

    Preşedintele rus coordonează direct strategia Rusiei în domeniul energiei şi conductelor, aceasta fiind poate principalul instrument de putere pe care îl deţine în arena internaţională. Ani de zile Putin şi Occidentul au jonglat cu rutele conductelor, în marele joc al controlului livrărilor de energie către Europa.

    Rusia a marcat o victorie majoră cu gazoductul Nord Stream către Germania, inaugurat în 2011, dar pieţele energetice s-au schimbat în ultimii ani cu noi surse de gaze, în special în America de Nord, care devin disponibile şi pentru Europa.

    În acelaşi timp, scăderea puternică a preţurilor petrolului presează finanţele Kremlinului, excluzând poate o investiţie de ordinul miliardelor de dolari într-o conductă care ar putea să nu aducă beneficii materiale, în pofida avantajelor politice.

  • Şeful Citi în România vorbeşte despre motivele de îngrijorare din Europa Centrală şi de Est

    Marc Luet, director regional pentru Europa Centrală şi de Est al Citi şi director general al Citi Rusia, este obişnuit cu ziariştii. Stă degajat în faţa aparatului de fotografiat şi are, pe parcursul a două zile petrecute la Bucureşti, o oră alocată pentru interviul cu Business Magazin.

    A venit pentru prima oară în România în urmă cu câţiva ani şi spune că schimbările nu i se par foarte vizibile, dar că unele zone ale oraşului sunt renovate, iar mediul economic i se pare o idee mai stabil decât în trecut. „România a fost o ţară bună pentru noi, sunt 18 ani de când avem activităţi pe această piaţă. 2014 a fost un an excelent nu numai din prisma rezultatelor financiare, ci şi a tipurilor de tranzacţii derulate. A fost un an bun şi în celelalte ţări“, spune Luet.

    Tot el adaugă că din grupul celor opt ţări ale căror activităţi le coordonează, „România este probabil a doua în topul celor mai profitabile“. Comparativ cu ce se întâmpla în urmă cu 4-5 ani, executivul consideră că există, pe plan local, un grad de încredere mai ridicat din partea investitorilor „şi este suficient să vedem cât de bine primite au fost emisiunile de bonduri, care au fost suprasubscrise la un preţ excelent“. În prima jumătate a acestui an, Ministerul Finanţelor a lansat obligaţiuni în valoare de circa 3 miliarde de euro.

    În România, Citibank ocupă poziţia a 14-a în topul băncilor, având în 2013 o cotă de piaţă de 1,8%. Sucursala locală a grupului financiar american Citibank a înregistrat anul trecut un profit net record, de 195 de milioane de lei, în creştere cu 67% faţă de rezultatul din 2012. Cu acest câştig, Citi se plasează pe poziţia a patra în topul celor mai profitabile bănci de pe piaţă, după Raiffeisen, Banca Transilvania şi BCR. Profitul record al Citi a fost înregistrat în anul în care instituţia a renunţat la portofoliul de retail de pe piaţa locală, prin vânzarea acestuia către Raiffeisen.

    În urmă cu aproape doi ani, Raiffeisen a semnat acordul de preluare a portofoliului de retail al Citibank România; iniţial a fost anunţat transferul a peste 100.000 de clienţi, iar datele Raiffeisen au arătat că a fost vorba despre circa 84.000; implicit a fost mai mică valoarea activelor şi a pasivelor preluate: credite de peste 80 milioane de euro (faţă de peste 90 milioane de euro în anunţul ini-ţial) şi depozite de 136 milioane de euro (faţă de o valoare anunţată de 175 milioane de euro). Mutarea unui portofoliu de retail de dimensiuni semnificative a reprezentat o tranzacţie în premieră pe piaţă, replicată la scurt timp prin aranjamentul similar dintre RBS şi UniCredit.

    Privind însă evoluţiile prezente, din regiune, şi cum în aria de responsabilitate a lui Marc Luet se află şi filialele locale din Ucraina şi alte ţări vecine, el spune că „nu este clar care este impactul conflictului asupra afacerilor; există cu siguranţă un efect în Rusia şi mai cu seamă în Ucraina, unde PIB-ul se contractă, la fel şi producţia industrială“.

    În opinia sa, Ucraina a fost cea mai afectată, iar în Rusia se simte o influenţă, „dar cred că impactul nu este foarte mare în acest moment; cred că se insinuează în economie, iar acest lucru se simte în inflaţie, care creşte“. Bancherul spune însă că este vorba de o combinaţie de factori macroeconomici şi geopolitici şi este greu de evaluat care dintre ei cântăreşte mai mult. Luet nu se aşteaptă ca situaţia din Ucraina să-şi facă simţite efectele şi în România, de vreme ce Rusia şi Ucraina nu au fost parteneri importanţi de schimburi comerciale, aşa cum este, de pildă, cazul Uniunii Europene.

    „Transmiterea indirectă a acestei situaţii de criză se face prin modificarea preţurilor la energie sau prin sancţiuni şi contrasancţiuni în privinţa importurilor şi exporturilor Rusiei. Acest lucru ar putea avea un impact însemnat asupra altor ţări, ca România sau Ungaria.“ Iar prelungirea crizei ar putea duce la scăderea încrederii şi, implicit, la reducerea investiţiilor. „Criza din Ucraina nu are un impact imediat, dar creează un sentiment de îngrijorare la nivelul pieţei“, spune executivul, care se aşteaptă ca în prima parte a anului viitor sancţiunile împotriva Rusiei să fie menţinute.

    Cu toate frământările din regiune, pe străzile Moscovei nu se simte însă nicio diferenţă faţă de perioada care a precedat conflictul din Ucraina: „Lucrez, trăiesc în Moscova, merg la cumpărături ca orice alt locuitor al oraşului şi nu am sesizat nicio schimbare. Ar fi mare păcat dacă ar fi altfel“.

    În esenţă, Citi nu a schimbat nimic pe partea de strategie din pricina condiţiilor geopolitice, nici la nivel de regiune, nici la nivel de ţară. Activitatea Citibank este structurată pe trei divizii, în funcţie de tipul clienţilor: divizia companiilor mici şi mijlocii (cu cifre de afaceri până în 300 de milioane de euro), companiile locale mari şi cele de stat (peste 300 milioane de euro) şi apoi divizia care se ocupă de relaţia cu sucursalele locale ale clienţilor globali.

    Schimbarea se vede însă în serviciile digitale pe care banca le are în portofoliu; de pildă un CFO poate lucra pe tabletă sau poate vedea pe smartphone conturile companiei în care lucrează, din întreaga lume, oriunde lucrează cu Citibank. Iar un trezorier din sediul central al multinaţionalei poate face schimburi valutare în numele tuturor sucursalelor din întreaga lume şi monitorizează în timp real care este expunerea pe care o are. Softurile Citibank sunt dezvoltate de un departament dedicat din cadrul băncii, iar „investiţiile în digitalizare sunt din ce în ce mai mari“, spune Luet, care însă nu dă niciun detaliu.

    Şi în privinţa predicţiilor pentru anul viitor Luet este rezervat, spunând că se aşteaptă să fie un alt an bun (“Fireşte că sunt optimist“) şi că sunt zone unde Citi poate profita de „grămada“ de oportunităţi din diferite pieţe. Menţionează că unele dintre „pieţele-cheie“, ca Franţa sau Germania, nu au o evoluţie atât de bună cum era de aşteptat. În plus, „băncile nu-şi mai permit să mai experimenteze judecăţi incorecte care au adus nori aupra industriei bancare pe parcursul ultimilor ani. Problemele cu care se confruntă băncile acum se datorează greşelilor din trecut“.

    Recenta vizită la Bucureşti a lui Luet a fost scurtă, după cum a caracterizat-o el însuşi, de numai două zile, după o deplasare în Bulgaria şi înaintea alteia în Cehia. Dar în alte săptămâni executivul călătoreşte mult în Rusia, ţară în care conduce operaţiunile băncii, iar în altele are călătorii şi mai lungi, spre Londra, unde se află şi familia sa. „Acesta este blestemul corporaţiilor mari, care se află peste tot, dar nu mă plâng. M-am obişnuit şi îmi place să călătoresc foarte mult.“

  • Rusia a reluat livrările de gaze către Ucraina

    “Ucraina a început să primească gaz din Rusia. Volumul importurilor este de aproximativ 43,5 milioane de metri cubi pe zi”, a declarat Maxim Beliavski, purtător de cuvânt al companiei de stat ucrainene Ukrtransgaz, care operează transportul şi înmagazinarea de gaze naturale în Ucraina.

    Săptămâna trecută, compania de stat Naftogaz din Ucraina a anunţat că a plătit gigantului rus Gazprom 378 de milioane de dolari în avans pentru livrarea a aproape un miliard de metri cubi de gaze naturale ruseşti.

    În luna iunie, Rusia a întrerupt livrările de gaze naturale către Ucraina, care refuza o creştere de preţ decisă de Gazprom. Compania rusă a introdus un sistem de plată în avans a gazelor furnizate Ucrainei, din cauza datoriilor de 5,3 miliarde de dolari ale acesteia.

    Ulterior, în urma mai multor runde de negocieri, Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană au ajuns la un acord asupra reluării livrărilor de gaze ruseşti pentru această iarnă, în luna octombrie.

    Ucraina a plătit Rusiei o parte a datoriei – în valoare de 3,1 miliarde de dolari – la începutul lui noiembrie, achitând o tranşă în valoare de 1,45 miliarde de dolari. A doua tranşă, în valoare de 1,65 de miliarde de dolari, urmează să fie achitată până la sfârşitului anului.

  • Rusia propune o reuniune a Grupului de contact privind Ucraina săptămâna aceasta

    “Am confirmat că suntem pregătiţi pentru întâlnire şi vom face tot posibilul pentru organizarea unei reuniuni a Grupului de contact, la Minsk, săptămâna aceasta”, a declarat oficialul rus, citat de Sputnik.com.

    În momentul de faţă, Moscova nu are în vedere organizarea unei noi reuniuni pe tema Ucrainei în formatul liderilor din Rusia, Germania, Franţa şi Ucraina.

    La reuniunea de la Minsk ar urma să fie prezenţi inclusiv liderii rebelilor proruşi din regiunile Doneţk şi Lugansk.

    Conflictul separatist din Ucraina, care durează de zece luni, s-a soldat cu cel puţin 4.300 de morţi, conform estimărilor Naţiunilor Unite.

  • Kievul a ignorat avertizarea de a-şi închide spaţiul aerian, înainte de prăbuşirea zborului MH17

    Surse din cadrul Eurocontrol, organizaţia care administrează traficul aerian din Europa, au declarat că experţii au discutat în privat cu omologii lor ucraineni despre o potenţială ameninţare după ce peste 20 de avioane militare ucrainene au fost distruse de rebelii susţinuţi de Rusia, afirmă publicaţia britanică.

    Cu toate acestea, ucrainenii au continuat să lase avioanele să survoleze zona afectată. Sursele citate au declarat că Eurocontrol nu are competenţa de a interveni în deciziile ţărilor, precizează Sunday Times.

    Potrivit Russia Today, care citează cotidianul britanic, Ucraina a fost de acord doar să crească înălţimea minimă la care puteau zbura avioanele civile în regiune de la opt la 9,7 kilometri.

    “Învinovăţesc autorităţile ucrainene pentru că nu au închis spaţiul aerian şi Malaysia Airlines pentru că nu a luat decizia de a evita ţara”, a declarat Robby Oehlers, al cărui văr a decedat în accident, pentru Sunday Times.

    Pasagerii avionului malaysian au murit din considerente financiare şi politice, a declarat Elmar Giemulla, avocatul familiilor a patru victime de origine germană.

    “Probabil că autorităţile ucrainene au vrut să evite pierderea veniturilor din taxele de tranzit – de până la un miliard de dolari pe an – şi din motive politice, având în vedere că închiderea spaţiului aerian înseamnă recunoaşterea pierderii controlului şi a suveranităţii”, a declarat Giemulla.

  • Parlamentul ucrainean dezbate luni o lege privind ieşirea Ucrainei din Comunitatea Statelor Independente

    “Ieşirea Ucrainei din CSI va fi dezbătută luni într-o reuniune a Consiliului de coordonare a Verhovna Rada”, a declarat Vitali Kovalciuk pentru agenţia ucraineană UNN, citată de site-ul rusesc Sputnik.

    Parlamentul ucrainean a iniţiat în noiembrie un proiect de lege în acest sens.

    După anexarea Crimeei de către Rusia, în martie, Kievul a anunţat că ar putea să reanalizeze statutul ţării în CSI. Între timp, Ucraina a renunţat la preşedinţia, prin rotaţie, a CSI anul acesta.

    CSI a fost formată în 1991 şi are, în prezent, nouă membri, şi anume Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan, Republica Moldova, Rusia, Tadjikistan şi Uzbekistan, dar şi două state “participante”, Turkmenistan şi Ucraina.