BusinessMagazin

Tag: turism

  • Pe meleaguri piemonteze

    ALBA: Oras medieval, este una dintre capitalele gastronomice ale Italiei, renumit pentru trufe albe si vinuri. Una dintre principalele atractii culturale este catedrala de caramida rosie San Lorenzo, ce dateaza din secolul al XII-lea. Pentru amatorii de specific culinar local se recomanda Bar Pettiti, cu delicioasele sale prajituri si produse de patiserie, sau unul din restaurantele de moda veche.
     
    CANELLI: Localitate inconjurata de viile de unde se recolteaza strugurii Moscato, din care se produce vinul spumant Asti. In zona se gaseste castelul familiei Gancia, pioniera in domeniul vinului spumant in Italia, care produce in ziua de azi 20 de milioane de sticle de spumant pe an. Cele mai frumoase locuri de cazare din Canelli se afla de fapt mai sus de oras, ascunse printre vii, cum ar fi La Casa in Collina, transformata dintr-o ferma veche intr-o pensiune cu privelisti superbe.
     
    GOVONE: Situat in zona Roero, gazduieste unul dintre cele mai frumoase castele din partea locului, care aduce cu un Versailles la scara mai mica, decorat cu fresce, statui de marmura, tapiserii chinezesti si candelabre de cristal. Se recomanda sederea la pensiunea Sogni e Tulipani (“Visuri si lalele”), un vechi conac renovat cu grija de proprietarii sai actuali.

  • La capatul drumului

     

    VERNAZZA: Locul unde se opreste drumul, soferii neavand voie sa intre cu masina in acest sat de sase sute de oameni, cu exceptia catorva autoturisme si camioane care vin pentru piata din fiecare marti. Cum localitatea are singurul port natural din Cinque Terre, majoritatea localnicilor au mai degraba barci decat masini.
     
    RELAXARE: Vernazza dispune de o plaja mica, unde turistii stau la soare pe pietre, iar localnicii se odihnesc pe bancute. Vara, plaja devine teren de fotbal, unde echipe formate din personalul de la barurile si restaurantele din zona incing cate o partida seara.
     
    VIN: Dincolo de satul impartit in doua parti, cea umbrita si cea luminoasa, cu tot cu ruinele unui castel de unde se tineau candva sub observatie miscarile piratilor, se intind viile terasate ale localnicilor. Chiar daca productia de vin a scazut pentru ca tinerii nu prea mai sunt dispusi sa trudeasca la vie, inca se mai pot gasi vinurile casei, oferite cu mandrie de cei din partea locului. 

     

  • CBRE Hotels: Nivelul de ocupare a hotelurilor din Bucuresti, – 26,4% in T1

    "Cel mai drastic declin al ratei medii de ocupare, in trimestrul I 2009, a fost inregistrat in Varsovia si Bucuresti (-21.6% si respectiv -23.6% in comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut). In ambele cazuri moneda locala a cunoscut o depreciere semnificativa fata de dolarul American si de Euro. Bucurestiul a inregistrat cea mai mare scadere a nivelului de ocupare din regiune, respective o scadere de 26.4% in comparatie cu T1 2008", se spune in studiul amintit.

     

    Performantele hoteliere de-a lungul capitalelor din Europa Centrala si de Est (CEE) au suferit presiuni majore inca din vara anului 2008. "Nivelurile de ocupare a hotelurilor din Viena pentru T1 2009 sunt cu aproximativ 12.6% mai mici decat in T1 2008. Un factor decisiv in acest sens este scaderea numarului de calatori ce sosesc pe aeroportul din Viena, respectiv cu un procent de 14.8% in T1 2009, in comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut."

     

    Studiul CBRE Hotels mai noteaza scaderi in Bratislava, Budapesta si Praga, orase unde nivelul de ocupare inregistrat in primele trei luni din acest an a scazut cu peste 20% in comparatie cu primul trimestru din 2008 (Bratislava -25.8%, Budapesta -24.1% si Praga -22.9%). "Hotelurile se confrunta cu un numar redus de vizitatori. Acesti vizitatori, oameni de afaceri sau turisti, sunt mult mai sensibili la prêt. In plus, oferta din aceste orase continua sa creasca si de aceea scaderea RMO nu constituie o surpriza", a declarat Adrian Flueck, Analist la CBRE Hotels.

     

    CB Richard Ellis Hotels este un grup de consultanta imobiliara dedicat exclusiv industriei hoteliere. In 2008, valoarea combinata a activelor vandute si evaluate de CBRE Hotels in intreaga lume a deposit suma de 23.5 de miliarde de euro.

     

    In 2008, valoarea activelor tranzactionate de CBRE Hotels EMEA (Europa, Orientul Mijlociu si Africa) a depasit cinci miliarde de euro. Aceasta cifra reprezinta o cota din piata EMEA de 35%. In 2008, CBRE Hotels a vandut si a evaluat peste 300 de active in Europa, Orientul Mijlociu si Africa.
     

  • Primul esec dupa declansarea crizei in turism

    Pe 29 aprilie 2009 mai erau trei angajati in sediul FlyNova din bulevardul Primaverii din Capitala. Dintre acestia, unul singur parea mai ocupat: termina de reziliat ultimele contracte din cele aproape 400 incheiate de turoperatorul lituanian cu agentiile revanzatoare din Romania. Lansata pe piata in martie 2008, fiind prima companie de turism straina intrata in Romania, FlyNova anunta in luna februarie a acestui an planuri ambitioase: o cifra de afaceri de 6 milioane de euro in 2009, de 2,4 ori mai mare decat cea inregistrata anul precedent, si a unei cote de piata de 6% (fata de 2-3% in 2008). Pe 13 aprilie insa, dupa doar doua luni, compania a declarat ca isi suspenda activitatile.

    Aflat pe picior de plecare inapoi in tara sa de origine, Raimondas Useckas, directorul lituanian care a condus operatiunile turoperatorului in primul si singurul sau an de activitate in Romania, a povestit pentru BUSINESS Magazin ce a determinat schimbarea brusca de strategie: “Piata de turism se confrunta cu o scadere drastica a cererii, care ne-ar fi impiedicat sa ducem la indeplinire obiectivele impuse de actionarii Novatours”. Useckas nu vrea sa comenteze asupra asteptarilor actionarilor sau despre motivele luarii acestei decizii (“a fost luata de board-ul din Lituania, eu sunt doar binoclul prin care grupul privea piata”).

    In prima parte a acestui an, Flynova a operat doar doua zboruri charter catre Egipt, desi planul initial viza si doua curse saptamanale catre Turcia. “A scazut foarte mult cererea”, explica Useckas renuntarea la celelalte curse. Declinul s-a resimtit de altfel inca de la finele anului trecut, inclusiv in interiorul FlyNova (care a reusit, dupa cateva reevaluari in jos ale planurilor de business, sa atinga o cifra de afaceri de 2,5 milioane de euro fata de cele 10 milioane planificate initial). Cu toate acestea, oficialii nu si-au schimbat planul de a intra in acest an in topul celor mai mari zece touroperatori din tara si planificasera sapte zboruri saptamanale catre trei destinatii, Turcia, Grecia si Rhodos, iar numarul total de pasageri transportati ar fi trebuit sa ajunga la 12.000 in 2009, fata de 5.000 in 2008.

    In februarie, Useckas miza in acest scop pe derularea activitatii pe parcursul intregului an 2009 (fata de cele 8 luni din 2008) si pe falimentul sau reorientarea altor jucatori, care ar mai fi eliberat cateva procente din piata. Cele doua luni care au trecut de atunci (intre timp a avut loc si Targul de Turism al Romaniei, unde agentiile primesc primele semnale din piata) nu s-au ridicat insa la inaltimea asteptarilor sale. “Rezervarile incepusera deja la jumatatea lunii februarie, dar primele semne negative au venit odata cu Targul de Turism: “A existat un interes foarte mare, dar nicio rezervare concreta”. Aici Useckas s-a simtit prima data prins intre cererea mica si pretentiile partenerilor de a li se asigura un numar constant de turisti pe parcursul intregului sezon. “Eu spuneam ca voi face, voi avea atatia turisti, dar mi se cerea sa arat ce aveam atunci. Or, luna iunie era bine acoperita, aveam foarte multe rezervari, dar aveam nevoie ca si lunile dinainte, mai si aprilie, sa fie la fel.” Ceea ce nu s-a intamplat, iar FlyNova a fost primul turoperator din Romania nevoit sa isi incheie activitatea pe fondul crizei, cu doar 1,7 mil. euro incasati, din cei 6 milioane planificati.

    “Au avut intentii bune”, spune Ciprian Enea, consultant la besttourism.ro. “Au intrat insa prea taziu in piata. Probabil ca daca intrau cu cativa ani mai devreme ar fi avut timp sa isi consolideze investitia in plan local”, spune Enea, care considera ca printre cauzele insuccesului FlyNova se numara intrarea prea brusca in piata, cu foarte putin timp inainte de Targul de Turism de anul trecut, “fapt ce i-a defavorizat din start, deoarece cartile erau deja facute”. In plus, au intrat cu destinatia Turcia, unde concurenta era foarte puternica (sunt cel putin sase agentii de calibru). Apoi, o a doua destinatie pe care mizau era Tunisia, o piata cu un volum mic si pentru care mai lupta trei competitori. Printre problemele pe care le sesizeaza Enea (cu care FlyNova a avut si un mic contract de publicitate pe internet) se numara si strategia de promovare: “FlyNova e un turoperator important in Europa, iar produsul trebuia mai bine expus”. Cert este insa, spune Enea, ca Romania a fost pentru Novatours un business neprofitabil.

    Raimondas Useckas: “Ne-am suspendat activitatea din cauza conditiilor dificile din piata. Am suficienti bani in cont pentru a-mi plati toti furnizorii."

  • Unii dorm in gara

    DENT: Cladirea garii din Dent, o constructie clasica zugravita in alb si castaniu, a fost transformata intr-un refugiu de vacanta select, gratie unui intreprinzator care a cumparat-o si a restaurat-o in 2006. S-au pastrat elemente care amintesc de destinatia initiala a cladirii, cum ar fi ceasurile incastrate in pereti, chipiul sefului de gara sau placutele ce indicau sala de asteptare pentru clasa intai si a doua pentru doamne.
     
    PLIMBARE: Inainte de culcare se poate face o plimbare inspre micutul catun Cowgill, apoi de-a lungul albiei raului Dee pana la Sportsman’s Inn, fara a intalni aproape niciun om pe drum. Pe timpul zilei se poate face o excursie si pana la fabrica de bere sau se poate urca pe Whernside sau Ingleborough.
     
    RELAXARE: Semnalul TV nu e prea bun, iar telefoanele mobile nu au acoperire in zona; cei care au nevoie sa comunice au la dispozitie un telefon fix, iar ca inlocuitor de televizor, CD si DVD playere. Farmecul locului consta insa tocmai din faptul ca te poti refugia ca sa scapi de oras. Cladirea garii este prevazuta si cu o biblioteca cu carti si brosuri, dintre care multe trateaza subiecte feroviare. De la ferestrele garii se pot admira casutele din zona cu norisorii lor subtiri de fum. 

  • Turismul de afaceri, un pariu pierdut?

    Primul an in portofoliul fondului de investitii GED a fost complicat pentru Happy Tour. Agentia a fost cat pe ce sa piarda pozitia de lider al pietei de turism, si-a schimbat managementul si organizarea, iar peste toate acestea a venit si reducerea bugetelor de calatorii. Reducere care a reusit din primele luni ale anului sa injumatateasca piata.

    De fapt, s-au indeplinit destul de putine din asteptarile lui Gabriel Ionescu, directorul general al Happy Tour recrutat de GED Eastern Fund II pentru a conduce un viitor grup de agentii de turism lider absolut pe piata. Planurile GED din momentul recrutarii lui Gabriel Ionescu se faceau imediat dupa preluarea liderului agentiilor de turism, Happy Tour (in decembrie 2007, intr-o tranzactie estimata la 10 milioane de euro), care ar fi trebuit sa¬ fie urmata de alte achizitii de pe piata de turism de business. Intre timp, planurile GED s-au schimbat, iar fondul de investitii a declarat pentru BUSINESS Magazin ca “in momentul de fata nu avem in vedere (sa achizitionam – n.r.) nicio companie de turism romaneasca” si ca “in sase luni ne asteptam sa finalizam una sau doua tranzactii noi, niciuna legata de industria turismului”.

    Planurile spaniolilor de la GED la achizitia Happy erau de a creste in urmatorii 3-5 ani mai repede decat piata (care avea la momentul tranzactiei cresteri de 20% pe an) si de a consolida pozitia de lider prin achizitia altor agentii si integrarea lor in structura Happy, avand pregatit in acest scop un buget de 15 milioane de euro. “Ei (GED – n.r.) nu si-au modificat planurile initiale de achizitii, iar cand asta se va intampla, va avea loc o consolidare a businessurilor, o fuziune cu compania noupreluata”, spune Gabriel Ionescu.

    Primul sau obiectiv la Happy a fost reorganizarea companiei dupa modelul corporatist, Happy Tour fiind anterior o afacere de familie fondata in 1996 de Nicolae si Carmen Demetriade. “A fost intai o tranzitie a actionariatului, apoi a managementului si acum a stilului de lucru, a modelului organizational. Inainte era ticketing, turism extern, turism intern. Acum avem corporate travel, MICE (meetings, incentives & corporate events – activitati dedicate companiilor – n.red.) si leisure”, explica Ionescu, care a restructurat intai departamentul financiar, apoi a creat o echipa comerciala, specializata in servicii cu clientii. Directorul general spune ca vor urma introducerea unui sistem de management al informatiei, apoi se vor cheltui cateva sute de mii de euro pentru marketing si apoi se va trece la restructurarea portofoliului de clienti (“daca din 100 de clienti, cu trei ai o relatie contractuala care nu e in favoarea ta, de ce ai mai continua-o?”).

    La inceputul acestui an, Gabriel Ionescu estima ca afacerile Happy vor creste in acest an cu 5%, bazandu-se pe faptul ca agentia are servicii noi, ca au fost reinnoite contracte care erau pe punctul de a se finaliza in urmatoarele luni, dar si pe faptul ca au fost semnate contracte noi. Gabriel Ionescu admite ca au fost si companii care au renuntat la serviciile Happy Tour, dar ca, per total, numarul de contracte noi a fost mai mare decat cele la care s-a renuntat. Numarul de clienti-companii este acum in jur de o mie, potrivit lui Ionescu, dintre care peste 300 au avut un buget de calatorii de minim 50.000 de euro in 2008. Este drept, admite directorul general, contractul nu iti aduce garantia ca sumele prevazute se vor si consuma. Industriile in care activeaza clientii mari ai agentiei sunt farma, IT, FMCG (bunuri de larg consum), energie, constructii, agricultura, auto. Printre clienti se numara si Medicover, compania din domeniul serviciilor medicale pe care Ionescu a condus-o, vreme de trei ani si jumatate, inainte de a veni la Happy Tour.

    Nici asteptarile pe care le avea fata de cifra de afaceri nu i s-au indeplinit lui Gabriel Ionescu. La Happy, ca de altfel la mai toate agentiile de profil, criza s-a simtit in incasari inca de anul trecut: Happy Tour a avut afaceri de 51 de milioane de euro, crescand cu aproape 5%, sub estimarile de 54 de milioane de euro de la inceputul anului. Profitul a fost insa in crestere fata de 2007 (cand cifra de afaceri a fost de peste 49 de milioane de euro, la un profit de circa 1,8 mil euro). Ionescu spera sa atinga pragul de 54 milioane de euro in acest an, dar cert este ca nu se mai poate vorbi de crestere la nivelul acestui an, iar majorarea de 5% a afacerilor Happy Tour, estimata de Ionescu la inceputul anului 2009, s-a transformat acum in scadere. “In luna martie a mai rasarit putin soarele, dar fata de martie 2008, rezultatul e inca mic. Piata de travel a tot scazut, incepand cu luna octombrie, pana inclusiv in februarie. Mi-e greu sa cred ca a doua jumatate a anului va putea compensa scaderea inregistrata in prima parte”, spune Ionescu, care estimeaza ca in primele trei luni ale anului piata de business travel a scazut cu 35-50%, si cam la acelasi nivel se situeaza si evolutia afacerilor Happy Tour.

    Ion Antonescu, Marshal Turism: Cam toate firmele taie din cheltuielile cu deplasarea, unele pana la zero

  • Jungla urbana la inaltime

     

    istoriC: Linia de tren care se intinde de-a lungul Cartierului de Vest din Manhattan pana aproape de fluviul Hudson, construita pentru trenuri de marfa in anii ‘30, a fost dezafectata in anii ‘80 si propusa spre demolare de catre primarul Rudolph Giuliani in 1999. A fost salvata de un grup de initiativa, Friends of the High Line, ai carui fondatori constatasera ca locul s-a transformat intr-o veritabila jungla urbana.
     
    PARC: La vara urmeaza sa fie inaugurata, in urma unei investitii de 170 de milioane de dolari, High Line Park, o pasarela la inaltime amenajata de arhitectul peisagist olandez Piet Oudolf si de firma newyorkeza de arhitectura Diller Scofidio Renfro. Vizitatorii vor putea ajunge in noul parc prin niste intrari de sticla, de unde vor fi transportati cu lifturi.
     
    TERASA: Intre strazile 14 si 15, pasarela va face loc unei terase pe doua niveluri, prevazuta cu banci, ce va oferi o priveliste superba la fluviul Hudson, iar sectiunea dintre strazile 15 si 16 va deveni un spatiu dedicat artei. 

     

  • De ce nu-si mai fac concediul romanii in Turcia

    Cel mai pesimist scenariu al lui Aleksey Hinkov, directorul agentiei Tez Tour, este cel de scadere in volum a pietei de chartere in acest an cu pana la 15%. Estimarea lui Hinkov nu este data doar din “mirosirea” pietei, ci din modul in care a inceput anul. Interesul pentru vacante a scazut din ianuarie, imediat dupa Revelion, cand, pe fondul crizei economice internationale, au fost anulate toate charterele: “In perioada 17 ianuarie- 14 martie am fost nevoiti sa intrerupem zborurile, pentru ca nu aveam clienti. De fapt, in aceasta perioada, in Romania nu s-a facut niciun charter, situatie fara precedent”, spune Hinkov. In anii trecuti, in perioada de dupa sarbatori, erau aproximativ 10-15 zboruri pe saptamana, in special catre Egipt si Tunisia. Din 14 martie, mai spune Hinkov, “zborurile sunt pline, dar sunt pline cu oferte speciale”.

    Uimiti de reactia inceputului de an, agentii au venit pesimisti la Targul de Turism al Romaniei, care a avut loc la Bucuresti la sfarsitul lunii martie. Pesimismul lor s-a intalnit insa acolo cu destinatii noi de vacanta, pe langa cele existente deja de anul trecut, cu ofertele pe alocuri mai scumpe si cu agitatia mare de la standuri, care le-a mai adus rosul in obraji, desi nu se stie pentru cat timp. “Exista o scadere reala pe piata”, spune si Dan Goicea, directorul agentiei de turism Cocktail Holidays, care asteapta o reducere cu minim 20% a charterelor in 2009. “Speram sa nu fie mai mare de atat. Totusi, exista foarte multe firme care au momente de curaj si atunci incep sa arunce cu charterele pe piata. Dupa care, evident, neavand suportul pietei, incep sa renunte la ele. Linia se va trage insa dupa targ, cand se va afla si raspunsul consumatorilor.”

    Goicea are si el doua destinatii noi pentru acest an – insulele Gran Canaria si Kos – si spera la o cifra de afaceri cu 10% mai mare fata de 2008, cand a avut incasari de 12 milioane de euro. Cand face aceste estimari, se bazeaza pe experienta anilor trecuti, spunand ca nu a retras pana acum niciun charter dintre cele pe care si le-a propus. Cu tot cu destinatiile noi, Cocktail Holidays va opera in aceasta vara noua zboruri, in aceeasi formula de parteneriat cu agentia Prestige Tours, condusa de Mircea Vladu. Goicea, care a avut 15.000 de turisti pe cele sapte destinatii operate in sezonul estival 2008, mizeaza pe un volum usor mai mare in 2009 si are asteptari mari de la clientii fideli.

    Managerul nu exclude insa varianta neindeplinirii obiectivelor sau “un reglaj” al ofertei cu cererea mai mica decat asteptarile: “Per total va exista o scadere, sa vedem unde se va regasi aceasta. Poate pe parcurs vom mai reduce si noi activitatea, vom face reglajele cand vine si raspunsul de la client; noi nu am redus numarul de curse, dar am pregatit si pachete mai ieftine”. Tot scadere vede si Aleksey Hinkov – care a avut 35.000 de turisti in 2008, dintre care 29.500 au mers in Turcia, iar restul in Egipt. Hinkov nu exclude posibilitatea ca cererea in scadere sa afecteze vanzarile companiei si recunoaste ca cerererile pentru early-booking (rezervari facute din timp) din acest an au scazut cu 10-15% fata de aceeasi perioada din 2008: “Lumea asteapta acum ofertele last-minute, e mai greu decat anul trecut, cand rezervarile au decurs foarte bine”.

    Asteptarile sunt in continuare mari pentru perioada de early-booking, care anul trecut a adus un sfert din incasarile companiei, si pe sistemul propriu de rezervari online, care in 2008 depasea 300 de inregistrari pe zi. Desi pe o piata imprevizibila, oficialul Tez Tour isi propune crestere pentru 2009: atingerea unei cote de piata de peste 30% pe Turcia (fata de 20% cat a inregistrat anul trecut), iar asta in conditiile in care spune ca numarul total de turisti care vor calatori in acest an din Romania in Turcia prin intermediul charterelor va ramane la acelasi nivel din 2008, adica putin peste 100.000. “Noi nu mizam pe turisti noi catre Turcia, ci pe cotele de piata ale celorlalte agentii care opereaza chartere”, spune Hinkov.

    J’Info Tours: “Charterul e produsul ideal in criza, pentru ca e convenabil si flexibil (poti oferi servicii de la 2 la 5 stele)”

  • Vacanta in paradis (fiscal)

    Initiativa, care apartine guvernului condus de Printul Albert de Monaco, se adreseaza numai celor cu averi de cel putin 30 de milioane de dolari. Potentialul client al vacantei exclusiviste nu trebuie sa fie numai ultrabogat, asa cum explica autoritatile, ci si influent, pentru a putea promova imaginea principatului in lume.
     
    Cei selectati vor fi primi o invitatie din partea personalului diplomatic al principatului, insotita de un card special care le va deschide usile pretutindeni in Monaco. De pilda, daca posesorul acestui card intra intr-un magazin de lux apartinand unei firme precum Cartier sau Prada, personalul magazinului se va ocupa in exclusivitate de el, fara a mai servi si alti clienti.
     
    VIP-urile invitate sa-si petreaca vacanta in Monaco vor avea la dispozitie un elicopter pentru transportul la St. Tropez sau in Alpi, precum si un iaht in caz ca doresc o excursie pe mare. In pachetul turistic intra si posibilitatea de a vedea cum traiesc oamenii obisnuiti din principat. Se va putea vizita si Palatul Regal, dar apartamentele particulare ale Printului Albert nu vor fi deschise nici macar acestui public select. Invitatii vor beneficia de tratament special si la cazinou sau la restaurantul Louis XV, condus de celebrul maestru bucatar francez Alain Ducasse, unde o masa poate costa si peste 1.000 de euro de persoana. Tot la acest restaurant vor putea vizita crama cu 600.000 de sticle de vin.
     
    Autoritatile din Monaco vor cauta potentiali clienti bogati si in Rusia si China, in incercarea de a crea o retea de formatori de opinie care se bucura de influenta in lume. Aceasta i-ar permite principatului sa atraga in continuare un numar mare de oameni instariti si celebritati, mai ales ca statutul sau de paradis fiscal se cam clatina, ca urmare a crizei economice. 

  • Top BM: Care sunt cele mai mari afaceri cu hoteluri (galerie foto)

    “Nu putem discuta despre aceeasi categorie de hotel – ca amplasare sau clasificare -, pentru ca nu prea sunt hoteluri similare in Romania, deci e posibil sa comparam mere cu pere”, spune Tinu Sebesanu, analist in cadrul companiei de consultanta Trend Hospitality. Sebesanu spune totusi ca, luand ca reper RevPAR (revenue per room – venit pe camera), pe primul loc in piata este hotelul JW Marriott, urmat de Howard Johnson si Hilton.

    Tocmai de aceea demersul BUSINESS Magazin a luat in calcul nu cele mai mari afaceri ale unor hoteluri, ci cele mai mari afaceri atrase de portofoliile unor hotelieri. Piata de profil din Romania este, ca si organizare, perfecta pentru un astfel de top, fiind impartita intre foarte multi proprietari care detin cate unul sau maxim doua hoteluri si o serie de oameni de afaceri (respectiv companii) care au investit predominant in acest domeniu si detin portofolii de sute sau chiar mii de camere. Dimensiunea retelei nu este insa intotdeauna si cel mai bun indicator al profitabilitatii sau macar al banilor pe care ii atrag hotelurile respective. Astfel, cine sunt hotelierii ale caror investitii le aduc si cele mai mari venituri, eventual profituri?

    Puse fata in fata, topul celor mai mari hotelieri dupa numarul de camere cu topul portofoliilor care au atras cele mai mari venituri arata ca numarul mare de camere nu garanteaza si afaceri la fel de mari. Astfel, cel mai mare hotelier dupa acest criteriu (Josef Goschy, proprietarul lantului hotelier Unita, cu 3.500 de camere) este pe locul al optulea in clasamentul veniturilor.

    Principala explicatie vine din faptul ca toate hotelurile Unita se afla in provincie si sunt clasificate la doua sau trei stele – fiind defavorizate atat de faptul ca traficul de business din orasele de provincie este destul de mic, dar si de numarul de stele, care nu permite tarife mari. In plus, portofoliul omului de afaceri timisorean cuprinde si achizitia (de la sfarsitul anului 2007) a complexului Amfiteatru- Panoramic-Belvedere din statiunea Olimp, care nu a fost decat partial operational anul trecut. La polul opus se afla Bau Holding Strabag, compania austriaca ce detine controlul asupra hotelului JW Marriott din capitala. Bau Holding Strabag se afla pe ultimul loc al clasamentului in ceea ce priveste numarul de camere pe piata romaneasca (402), dar se afla pe primul loc in ceea ce priveste veniturile – 40 de milioane de euro. Urmatorul clasat, George Copos, a atras venituri de 37 de milioane de euro cu doua hoteluri de cinci stele in capitala (Hilton si Crowne Plaza, care au avut afaceri de 33 de milioane de euro anul trecut) si alte patru hoteluri in provincie (Europa si Astoria in Eforie Nord, Sport, Bradul si Poiana din Poiana Brasov).

    Tinu Sebesanu confirma pozitia de lider a Marriott nu doar prin venitul atras pe camera (conform unei estimari BUSINESS Magazin, care tine cont de faptul ca 50% din veniturile JW Marriott vin din activitati food & beverages si de un grad de ocupare de 85%, venitul mediu pe camera a fost in 2008 de 45.000 de euro). “Noi evaluam proprietatile la GOP (profit operational brut). Dar, pentru a putea compara hoteluri de dimensiuni diferite, folosim fair market share (cota de piata a hotelurilor, corelata cu numarul de camere ale fiecarui hotel), aici pe primul loc fiind tot Marriott, urmat de Howard Johnson, Hilton si Intercontinental”, explica Tinu Sebesanu.

    Hotelurile enumerate de analistul Trend Hospitality au in comun faptul ca sunt clasificate la cinci stele (celor patru li se alatura pe acest segment Radisson SAS si Crowne Plaza), ca sunt de mari dimensiuni (peste 200 de camere), ca sunt in Bucuresti si ca sunt afiliate unor lanturi internationale. Aceste criterii au facut ca proprietarii lor sa intre pe primele locuri din topul hotelierilor cu cele mai mari afaceri. Hotelierii vorbesc despre profitul obtinut anul trecut, dar nu uita sa mentioneze ca marjele de la inceputul lui 2008 nu au putut fi sustinute pana in decembrie, deoarece din octombrie gradul de ocupare a inceput sa se reduca. Iar 2009 este cu atat mai putin momentul potrivit pentru un top al celor mai profitabile hoteluri, deoarece acum hotelierii vor besc mai mult de pierderi, nu de profit.

    “Gradele de ocupare au scazut la jumatate in primele luni ale anului, ceea ce inseam na ca si veniturile vor scadea drastic anul acesta. Castigatoare vor fi hotelurile cu pierderea cea mai mica”, spune Tinu Sebesanu. Analistul are in administrare portofoliul de hoteluri al omului de afaceri Gabriel Popoviciu, care a atras anul trecut afaceri de peste 28 de milioane de euro. In 2007, veniturile din divizia de hoteluri a omului de afaceri au atras 23 de milioane de euro; diferenta de venituri vine nu numai din cresterea pietei cat din deschiderea in martie anul trecut a hotelului Ramada Plaza (fostul hotel Turist) din nordul capitalei. In cursul anului trecut, si hotelul Parc a fost rebranduit in Ramada, cele doua hoteluri impreuna cu un centru de conferinte comun devenind Ramada Convention Center, care are 600 de camere si asteapta venituri de 12 milioane de euro in acest an.

    Rin Grand Hotel: “Cel mai bine aici merg conferintele, care includ atat inchirierea salilor, dar si catering si alte servicii”,