BusinessMagazin

Tag: studiu

  • Utilizatorii de smartphone vor să îşi rezolve singuri problemele şi apelează la self-service, în detrimentul call-center-ului

    Furnizorii de servicii de telecomunicaţii se pot diferenţia pe viitor oferindu-le consumatorilor instrumente inovative de self-service, potrivit Alcatel-Lucent. Un studiu amănunţit realizat în rândul utilizatorilor de smartphone în Europa, Asia, America de Nord şi America Latină a concluzionat că mare parte dintre aceştia evită serviciile de asistenţă tehnică şi apelează, în schimb, la diverse aplicaţii cu ajutorul cărora să îşi rezolve singuri problemele.

    Conform studiului, peste un sfert dintre consumatorii japonezi, britanici şi americani preferă să nu sune în centrele de asistenţă tehnică, în vreme ce aproape jumătate dintre brazilieni preferă să ignore o problemă, decât să sune în centrele de asistenţă tehnică.

    Cu toate că centrele de asistenţă tehnică reprezintă în continuare principalul instrument de suport în rezolvarea unor probleme, există o tendinţă în creştere pentru self-service, consumatorii japonezi fiind cei mai deschişi să adopte acest trend şi să folosească aplicaţiile mobile, pentru a-şi rezolva singuri problemele.

    Studiul a fost realizat în rândul a 5.500 de utilizatori de smartphone informaţi, în colaborare cu firma de cercetare de piaţă Penn Shoen Berland. Analiza a avut în vedere tendinţele în comunicaţii mobile în rândul consumatorilor, inclusiv modul în care utilizatorii de smartphone interacţionează cu marile companii, utilizarea Voice over LTE (VoLTE) şi Voice over Wi-Fi, device-urile portabile, autovehicule conectate la reţelele de comunicare şi customer experience management.

  • De ce suntem lenţi într-o lume rapidă?

    Capacitatea de adaptare este esenţială din punctul meu de vedere, pentru că ne confruntăm cu o schimbare îngrozitor de rapidă la nivelul mediului economic, mediul geo-politic, în comportamente, în ceea ce ţine de schimbarea pilonilor în lume. Există o confruntare directă pe pieţe, a apărut şi războiul hibrid, deci capacitatea de adaptare este esenţială“, spune analistul politic Mircea Coşea. Tot el adaugă că acest lucru înseamnă capacitatea iniţială de a înţelege fenomenul, adaptabilitatea la modul de interpretare a efectelor şi în principal capacitatea de interpretare a efectelor asupra propriei ţări sau asupra propriilor interese, pe care o naţiune le are la un moment dat.

    Indicele de Adaptabilitate la Schimbare (Change Readiness Index – CRI) este un studiu la nivel global, ce poate fi utilizat atât în sectorul public, cât şi în cel privat, ca o bază pentru decizii politice sau pentru investitori. Deşi ocupă un loc slab în clasament, România şi-a îmbunătăţit punctajul faţă de sondajul efectuat în 2013, luând în considerare cei trei piloni de referinţă: mediul de afaceri, sectorul guvernamental şi societatea civilă. Potrivit studiului, venitul este un factor direct proporţional cu adaptabilitatea la schimbare a unei ţări, însă nu este o regulă. Spre exemplu, România se încadrează în categoria ţărilor cu venituri medii-superioare. Totuşi, ea este depăşită în acest clasament de 13 ţări cu venituri medii-inferioare şi de cinci ţări cu venituri inferioare din Africa.

    „O tendinţă relevantă care reiese din studiul de anul acesta este că ţările care au obţinut un punctaj mai mare pentru economii favorabile incluziunii tind să aibă un indice de adaptabilitate mai bun, în timp ce dimpotrivă, inegalitatea de venituri tinde să fie asociată cu un nivel redus de adaptabilitate la schimbare“, observă Şerban Toader, senior partner, KPMG România. „De fapt cele nouă ţări cu cel mai mare punctaj pentru o economie favorabilă incluziunii ocupă primele 15 locuri ale indicelui de adaptabilitate la schimbare. Mesajul este foarte clar, şi anume că politicile care promovează creşterea favorabilă incluziunii pot ajuta ţările să fie mai bine pregătite pentru a gestiona schimbările inevitabile“, adaugă Toader.

    O serie de ţări cu venituri mai mici au înregistrat performanţe bune în CRI, demonstrând că beneficiile unor politici şi investiţii eficiente pot compensa nivelurile reduse de prosperitate. „Ne aflăm într-un context complex de tendinţe globale în accelerare, concurenţă maximă pe pieţele internaţionale, riscuri regionale agravate şi de criză identitară prelungită a României“, spune Daniela Nemoianu, executive partner în cadrul KPMG România. „Cultura imediatului, corupţia, lipsa de viziune sistemică integrată, decalajele acumulate şi restrângerea capacităţii administrative indică necesitatea stringentă a conturării şi calibrării unui Proiect de Ţară, a unei direcţii şi a unor priorităţi strategice care să ţină cont de valorile naţionale şi de interesele ţării“, mai spune Nemoianu.

    Raportat la capacităţile antreprenoriale, România a obţinut cel mai slab punctaj la subdiviziile inovaţie şi cercetare & dezvoltare (locul 109), care sunt motive de îngrijorare din cauza finanţării slabe şi a cooperării deficitare între institutele de cercetare şi mediul de afaceri. Mediul de afaceri este, de asemenea, o problemă în cadrul acestui pilon analizat. Din cauza dificultăţilor întâmpinate în deschiderea unei firme, precum nivelul de reglementare, legislaţia privind drepturile de proprietate, fiscalitatea şi protecţia investitorilor, România s-a clasat pe un loc nesatisfăcător (locul 95). Un punctaj apropiat a obţinut şi la sectorul financiar (locul 93), unde se ia în considerare eficienţa finanţării companiilor şi interprinzătorilor. Per total, România a ocupat locul 79 la analiza capacităţilor antreprenoriale în cadrul acestui studiu. Cercetarea a fost realizată de KPMG, o reţea globală de firme de servicii profesionale care furnizează servicii de audit, consultanţă fiscală şi în domeniul afacerilor şi care îşi desfăşoară activitatea în 155 de ţări.

    „E explicabil de ce România se află pe un loc codaş“, spune Mircea Coşea. „Până în prezent nu am avut iniţiative în ceea ce priveşte determinarea unor politici economice. La politica bugetară, România are interese care nu coincid cu ţările dezvoltate.“

  • Studiu îngrijorător: O nouă perioadă glaciară se apropie

    Concluziile noului studiu au fost prezentate săptămâna aceasta de Valentina Zharkova, profesor de astronomie şi matematică la Universitatea Northumbria din Marea Britanie.

    Valentina Zharkova şi colegii săi au demonstrat că, prin luarea în considerare a unui al doilea efect de dinam produs în apropiere de suprafaţa Soarelui, previziunile pot ajunge la o acurateţe de 97%.

    VEZI AICI CONCLUZIILE ACESTUI STUDIU INGRIJORĂTOR

  • Programatori la păscut caprele

    Lucrul ciudat de care vorbesc este următorul: un copil din România are drumul în viaţă stabilit nu numai de părinţi, preferinţe, talente sau abilităţi, ci şi de liceul pe care îl urmează. Concret, studiile efectuate de o organizaţie nonguvernamentală care lucrează în fiecare an cu mii de adolescenţi arată că elevii din liceele tehnice sunt, cumva, marcaţi şi au un cu totul alt sistem de valori şi alte aşteptări de la viaţă, în comparaţie cu colegii lor din liceele umaniste.

    „Studiile noastre comparative vorbesc de două universuri paralele, cei tehnici şi cei umanişti. Dacă la 16 ani eşti într-un liceu teoretic sau un liceu tehnologic, în mare parte traiectoria vieţii este definită, nu prea mai ai cum să schimbi lucrurile. Totul începând de la modul cum îşi fac prieteni cei din liceul tehnologic şi cei din liceul teoretic. La teoretic găseai criterii de genul admiraţie, disciplină, performanţe, o tipologie de valori. La zona tehnologică criteriile erau altele – cei care îmi oferă respect, un pic de afectivitate. Cumva discutăm de o realitate cu carenţe destul de mari, din familie, lucruri de bază, respect, iar în partea cealaltă erau elemente aspiraţionale, de tip disciplină, muncă, performanţă, pasiune. Legat de joburi aspiraţionale, cei din liceele tehnologice spun că nici nu-şi pun problema absolvirii bacalaureatului, îşi pun problema de elemente de subzistenţă, de tipul «poate reuşesc să mă angajez» sau «poate reuşesc  să am un loc de muncă». Din păcate mi-ar fi greu să recomand părinţilor să îşi îndrume copilul spre un liceu tehnologic”, mi-a spus interlocutorul meu într-o discuţie pentru materialul de copertă al acestui număr al revistei.

    La doar câteva zile după întâlnirea cu Ştefan Pălărie, au venit rezultatele de la bacalaureat, iar liceele tehnice par a conduce în nefericitul top al celor care au căzut la examen; unele cu 100% nepromovabilitate. Din cei 63 de copii care au terminat cu 10 examenul de bacalaureat, doar trei sunt din licee tehnice. Specializarea Matematică – Informatică este campioana absolvenţilor cu 10, un alt fapt cât se poate de relevant. Însuşi numărul celor de nota 10, adică 63 de elevi din sutele de mii care au dat examenul, mi se pare a fi măcar îngrijorător. 

    Mă întreb dacă ministerul de resort a făcut vreodată o evaluare a ceea ce se întâmplă cu acele licee tehnice şi dacă a remarcat cineva aceste discrepanţe; n-aş vrea să incriminez la grămadă, dar dacă studiile indică o atare situaţie, şi şansele unor tineri de a reuşi în viaţă sunt reduse sau eliminate doar pentru că au mers la o anume şcoală, poate că ar fi lucruri de îndreptat. Există consultanţi în carieră care, sunt sigur, ar accepta bucuroşi să facă ceva muncă voluntară pentru a le reda copiilor încrederea de care au nevoie şi mentalitatea de învingători – iar astea nu sunt vorbe goale, ci lucruri de care elevii chiar au nevoie. Pentru că bănuiesc că ei sunt acolo victimele unui sistem care aplică şanse în funcţie de valori străine şcolii, de exemplu cea a conturilor bancare, şi sunt maculaţi de mediul în care trăiesc.

    Este minunat că avem programatori buni şi că aceştia devin o emblemă naţională, dar pentru fiecare programator bun avem zeci de elevi care dintr-un motiv sau altul, motive care nu le sunt imputabile, sunt excluşi din sistem şi societate. Trebuie să facem planuri concrete pentru eliminarea multiplelor segregări sociale. Egalitatea şanselor ar trebui să devină mai mult decât o vorbă, pentru că altfel cine ştie dacă nu cumva un potenţial Bill Gates paşte chiar acum caprele pe cine ştie ce maidan.

    „Tinerii spartani” ai lui Degas ilustrează, cred, bine, povestea.

  • La 28 de ani conduce cea mai mare platformă de comenzi online de mâncare din România

    După finalizarea studiilor, a rămas în Federaţia Rusă, unde a pus pe picioare biroul local al uneia dintre cele mai importante companii de brokeraj din Sankt Petersburg.

    „La 23-24 de ani încerci să găseşti nişa care îţi poate oferi cea mai bună şansă de a te realiza din punct de vedere profesional. Am crezut atunci că, pentru mine, experienţa studiilor în Federaţia Rusă va fi una benefică, şi am avut dreptate. Din toate punctele de vedere a fost ca un «curs intensiv» de maturizare. Am învăţat să gătesc, să rezist frigului,  întunericului, să mă adaptez unei mentalităţi foarte diferite şi am învăţat să fiu independent“, spune Bălăceanu despre experienţa rusească.

    S-a reîntors în România în august 2014, preluând imediat conducerea foodpanda, prezentă astăzi în 13 oraşe importante din ţară, cu peste 450 de restaurante partenere listate pe platformă.

    „foodpanda înseamnă Rocket Internet, cel mai puternic incubator de businessuri online din lume. Sunt o echipă de vizionari care cunosc mediul de business online şi consumatorul digital mai bine ca oricine. Când am intrat în contact cu ei, obiectivul foodpanda în România mi-a fost explicat foarte clar: ne propunem să fim un eBay al comenzilor de mâncare“, adaugă Radu Bălăceanu.

    Din august 2014, momentul venirii lui Bălăceanu la conducerea foodpanda, platforma a crescut de la 200 de restaurante partenere la peste 450, plata online cu cardul a crescut de la o rată de utilizare de 8% în 2014 la 15% în 2015, comanda medie a crescut la 15 euro, branduri importante, precum La Mama sau Subway, au fost atrase pe platformă, iar alte două proiecte ale lui Bălăceanu au fost lansate şi funcţionează deja: serviciul propriu de livrare al platformei şi intrarea pe segmentul comenzilor corporate – meniuri reduse cu până la 50% pentru angajaţii companiilor din Bucureşti. 

  • A studiat în Norvegia şi Marea Britanie, iar acum conduce unul dintre cei mai mari operatori de servicii medicale private

    Andreea Minuţă are o carieră în banking, precedată de studii de licenţă în Norvegia şi o bursă Erasmus în cadrul Şcolii de Business a Universităţii din Reading, Marea Britanie.

    De la venirea sa în companie, Andreea Minuţă a consolidat şi restructurat departamentul Corporate, organizându-l pe linii de business şi dublându-i dimensiunea. În prezent, coordonează o echipă de 25 de reprezentanţi de vânzări şi agenţi customer care, fiind responsabilă de dezvoltarea şi implementarea strategiei de vânzări a companiei.

    Ea gestionează atât portofoliul de clienţi corporate, cât şi portofoliul de retail, coordonând totodată implementarea contractelor regionale, cu impact direct în creşterea cifrei de afaceri a companiei.

    Regina Maria a înregistrat anual creşteri de 20% ale veniturilor pe segmentul corporate şi a ajuns, la finalul anului 2014, la un portofoliu de peste 275.000 de abonamente corporate. Minuţă a lucrat anterior în sectorul bancar, la Banca Transilvania, unde a deţinut mai multe funcţii, ultima fiind de director adjunct corporate.  

  • Românii sunt optimişti cu privire la creşterea economică

    Cercetarea a fost efectuată anul acesta în perioada martie-aprilie, fiind chestionaţi în jur de 8.000 de oameni, clienţi Provident, din opt ţări europene, printre care şi România. În proporţie de 44%, participanţii români s-au declarat mulţumiţi de nivelul de trai actual şi consideră că în următorele 12 luni situaţia se va îmbunătăţi din punct de vedere financiar. Motivele pe care se bazează optimismul românilor sunt schimbarea circumstanţelor familiale, schimbarea locului de muncă sau creşterea veniturilor salariale.

    Principala grijă a românilor în viitorului apropiat rămâne, totuşi, costul traiului. Aceştia sunt îngrijoraţi cu privire la pierderea actualului loc de muncă, dar şi în legătură cu lipsa veniturilor sau a cheltuielilor ridicate cu serviciile medicale.

    91% dintre subiecţii din România iau în calcul un împrumut potrivit necesităţilor lor financiare, care poate fi rambursat cu uşurinţă, iar 43% tratează cu mai mult calm cheltuielile zilnice comparativ cu anul 2014. Împrumuturile sunt de cele mai multe ori solicitate pentru cheltuieli neaşteptate precum îmbunătăţiri în locuinţă, cheltuieli medicale sau educaţia copiilor. Când accesesază un credit, clienţii iau în considerare capacitatea de a plăti în mod confortabil ratele lunare, suma totală pe care trebuie să o ramburseze şi perioada împrumutului.

    Un număr mic de respondenţi (3 din 10) îşi fac economii cu regularitate şi doar jumătate dintre aceştia se gândesc la posibilitatea unei pensii private, care să le asigure un trai liniştit la bătrâneţe şi să le amortizeze impactul scăderii veniturilor lunare după pensionare.

    În restul ţărilor unde s-a efectuat cercetarea, doar  23% dintre respondenţi, în medie, se aşteaptă la o creştere a nivelului de trai în ţările lor. Studiul a avut ca scop identificarea percepţiei consumatorilor privitor la contextul socio-economic şi la modalităţile de creditare şi economisire ale acestora. Celelalte ţări unde a fost efectuată cercetarea sunt Bulgaria, Cehia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, dar şi Mexic, în rândul clienţilor grupului britanic IPF.

  • Omul care aduce conceptul de preţ fix în cafenelele din România. Orice cafea costă cinci lei

    Radu Savopol a deschis în urmă cu 15 ani un pub în Sinaia, iar, de atunci, lista proiectelor sale a tot crescut. Antreprenorul ţinteşte în următorii doi ani venituri de un milion de euro din noul său proiect, lanţul de cafenele 5 to go.

    Noul pariu al antreprenorului, lanţul de cafenele 5 to go, se concentrează tot în Bucureşti. „Ne axăm pe Bucureşti la început pentru că trebuie să facem câte un studiu pentru fiecare alt oraş, puterea de cumpărare în provincie este mult mai scăzută decât aici şi am putea constata că 5 lei este poate prea mult pentru un oraş cu 100.000 de locuitori“, explică Savopol. Potrivit antreprenorului, ideea conceptului 5 to go a venit în urmă cu un an de zile, ca rezultat al unui studiu efectuat împreună cu un importator de cafea. Rezultatul acestuia arăta că tendinţele de pe piaţa de cafea de tip take away sunt în creştere.

    Pentru a aduce ceva în plus faţă de restul jucătorilor prezenţi pe piaţa locală, a adăugat componenta de preţ fix. „Piaţa locală s-a stabilizat, iar oamenii ştiu în general ce tip de cafea îşi doresc. După ce am pus pe hârtie şi am făcut un calcul pentru 25 de produse, am ajuns la preţul fix de 5 lei“, spune el, adăugând că se adresează tipului de client dispus să aloce un buget mediu pentru o cafea. Deşi asigură 70% din vânzări, preţul de 5 lei nu se aplică exclusiv produselor din cafea, ci şi celor de patiserie sau altor băuturi. În doi ani, Savopol şi-a propus să deschidă între 15 şi 20 de cafenele, dintre care şapte anul acesta.

    Fiecare nou 5 to go este gândit să funcţioneze cu trei angajaţi: unul dintre ei este trainer barista şi petrece câte o lună în fiecare cafenea pentru a-i pregăti pe ceilalţi doi, apoi se mută la următoarea cafenea inaugurată.

  • Care sunt argumentele care determină consumatorii să scoată mai mulţi bani din buzunar

    De câţiva ani, industria alimentară înregistrează o cerere în creştere pentru produse cu proprietăţi nutriţionale şi convenabile, impulsionată de noua generaţie de consumatori care sunt preocupaţi de sănătate şi au o viaţă din ce în ce mai activă. Consumatorii consideră laptele „hrănitor”, „sănătos”, „o sursă bună de calciu” şi „gustos”, însă pentru a menţine relevanţa acestui produs într-o lume modernă, producătorii trebuie să inoveze şi să dezvolte băuturi adaptate stilului de viaţă în continuă schimbare.

    Dennis Jönsson, preşedinte şi CEO al Tetra Pak Group, a declarat: „Factorul cheie pentru revitalizarea produselor lactate în toate pieţele este de a-i face pe consumatori să fie entuziasmaţi de beneficiile laptelui; de asemenea, este important să creăm noi produse şi să dezvoltăm campanii de comunicare pentru a arăta că laptele oferă beneficii, este savuros, chiar un răsfăţ şi important pentru noi toţi.”

     Ce factori influenţează alegerile consumatorilor? Ce produse sunt mai interesante pentru aceştia? 

    În urma analizei realizate de Tetra Pak cu privire la obiceiurile de consum, au ieşit în evidenţă doi factori principali care influenţează alegerile consumatorilor în materie de alimente şi băuturi: 1. Dorinţa de a avea o sănătate optimă şi o stare de bine şi 2. Stilul de viaţă din ce în ce mai alert şi mai complex. Cu siguranţă că aceşti factori nu sunt recenţi, ci au influenţă pe termen lung, creând noi oportunităţi la nivelul pieţei odată cu creşterea aşteptărilor consumatorilor.

    Conform unui studiu privind obiceiurile consumatorilor realizat de Tetra Pak în 2013, se observă o creştere a numărului de consumatori care citesc etichetele produselor alimentare şi băuturilor înainte de a le cumpăra. 63% dintre aceştia au declarat că doresc să afle informaţii despre ingrediente, iar 55% doresc să vadă dacă produsele „au nutrienţii necesari pentru menţinerea sănătăţii”. De asemenea, mulţi consumatori sunt „foarte dispuşi” să plătească mai mult pentru produse alimentare care oferă beneficii pentru sănătate: aproximativ 40% pentru alimente „100% naturale”, peste 30% pentru alimente „cu conţinut ridicat de fibre” şi „fără OMG”  şi peste 25% pentru fiecare din următoarele caracteristici: „conţinut ridicat de proteine”, „cu plus de vitamine şi minerale”, „conţinut scăzut de zahăr sau zero zahăr” şi „conţinut scăzut de grăsimi sau zero grăsimi”. Consumatorii mai tineri şi cei din ţările emergente sunt cei mai dispuşi să plătească un preţ mai mare pentru beneficiile de sănătate, însă acesta este un segment de piaţă important peste tot în lume.

    Al doilea factor major, stilul de viaţă din ce în ce mai alert şi mai complex, reflectă influenţa unor factori precum conectivitatea permanentă, programul de lucru prelungit şi mai flexibil; distanţele mai lungi de parcurs până la serviciu; mai multe activităţi pentru timp liber; familii în care ambii părinţi lucrează şi aşa mai departe. Drept urmare, mesele tradiţionale şi modelele de consum tradiţionale sunt supuse presiunii. La nivel global, 73% dintre consumatori iau gustări între mese , uneori chiar înlocuind mesele propriu-zise cu gustări, ceea ce creează oportunităţi pentru dezvoltarea de produse noi, care să fie uşor de utilizat şi echilibrate din punct de vedere nutriţional. Înlocuirea micului dejun cu alte alternative reprezintă o oportunitate foarte relevantă, având în vedere că este masa la care se renunţă  cel mai des. Însă, nutriţioniştii şi consumatorii deopotrivă recunosc micul dejun ca fiind cea mai importantă masă a zilei, iar renunţarea la ea este asociată cu apariţia unor probleme de sănătate (precum excesul ponderal şi obezitate).

    Pentru aceşti consumatori, laptele este alegerea care împacă nevoile alimentaţiei sănătoase cu cele ale stilului de viaţă, fiind o băutură-aliment uşor de consumat.

    Potrivit Euromonitor, consumul de lapte simplu ambalat comercializat este de numai 36 de ml/ persoană/ zi, un nivel redus comparativ cu aportul zilnic recomandat. România continuă să fie pe penultimul loc din Uniunea Europeană, cu un consum de 4,4 ori mai mic decât consumul mediu în Europa de Vest şi de 2,4 ori faţă de cel din Europa de Est. Pe primele locuri ale clasamentului rămân Irlanda (356 ml/ persoană/ zi), Finlanda (338 ml/ persoană/ zi), Spania (242 ml/ persoană/ zi), Danemarca (223 ml/ persoană/ zi), şi Suedia (227 ml/ persoană/ zi)

    Nutriţioniştii recomandă 2-3 porţii pe zi de lapte şi produse lactate, cel puţin o porţie de lapte de 250 ml/zi.

    Tetra Pak este liderul mondial în soluţii de procesare, ambalare şi distribuire a produselor alimentare lichide.

  • STUDIU: Muzica heavy metal îi face pe oameni optimişti şi inspiraţi

    Psihologii australieni au concluzionat că ritmurile muzicii rock extreme determină o creştere a nivelului de optimism, ascultătorii devenind mai calmi şi simţindu-se inspiraţi, lucru care contrazice rezultatele unor studii anterioare, potrivit cărora acest stil muzical este asociat agresivităţii şi delincvenţei.

    “Am descoperit că muzica aceasta creşte nivelul de emoţii pozitive“, spune Leah Sharman, unul dintre autorii studiului.

    “Când sunt nervoşi, fanii muzicii extreme preferă să o asculte pentru că se potriveşte stării lor, muzica ajutându-i să exploreze întreaga gamă a emoţiilor pe care le trăiesc şi, în cele din urmă, îi face să se simtă mai activi şi mai inspiraţi“, adaugă Sharman.

    La studiu, care a fost publicat în Frontiers in Human Neuroscience, au participat 39 de persoane, cu vârste între 18 şi 34 de ani, care ascultau în mod regulat acest gen de muzică, de mai mulţi ani.

    Rezultatele studiului arată că nivelurile ostilităţii, irascibilităţii şi stresului au scăzut după audiţia unor formaţii ale genului, precum Judas Priest şi Slipknot, iar cea mai importantă schimbare a fost raportată la creşterea nivelului de inspiraţie.