BusinessMagazin

Tag: servicii

  • Cati bani vrea sa salveze statul facand cumparaturi pe internet

    Anul acesta toate institutiile publice din Romania sunt obligate
    sa foloseasca platforma electronica de licitatii publice pentru 40%
    din totalul bunurilor achizitionate, dupa cum a declarat Gabriel
    Sandu, ministrul Comunicatiilor, citat de Mediafax. In 2009
    plafonul a fost de 20%.

    Ministrul a precizat ca decizia a fost luata in sedinta de
    Guvern de miercuri si ca spera ca numarul autoritatilor publice
    care folosesc acest sistem sa creasca anul acesta de la 12.500 la
    25.000 de unitati.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Am ajuns “lideri ai spionajului mondial”. Tara tuturor serviciilor: cati agenti secreti are Romania

    “Romania – liderul spionajului mondial. Nici Ceausescu nu avea
    atatia agenti 007” titreaza cotidianul italian La Repubblica, care
    avanseaza cifra de 12.000 de angajati ai SRI, preluata din presa
    romaneasca, unde este citat Catalin Harnagea, fost director al
    Serviciului de Informatii Externe (SIE).

    Claudiu Saftoiu, care a condus si el SIE timp de 5 luni, afirma,
    pentru Gandul , ca nu s-a discutat structura SRI in Consiliul
    Suprem de Aparare a Tarii, in decursul directoratului sau, dar ca a
    ajuns la urechile sale informatia ca, de fapt, cifra avansata de
    Harnagea ar fi mai mica decat cea reala. Iar in privinta
    angajatilor SIE, Saftoiu spune ca erau 3000-3500.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Avocatii de la Nestor au avut venituri de 16 mil. euro

    La nivelul anului 2008, NNDKP inregistrase venituri de 14,8
    milioane de euro doar prin firma de avocatura, al carei profit s-a
    ridicat la 6,6 milioane de euro. In 2009 firma de avocatura a
    inregistrat un nivel apropiat al veniturilor.

    Mai multe amanunte pe
    www.zf.ro

  • Cum va arata o farmacie in 2015

    “Presiunile competitive exercitate in industria farmaceutica
    (controlul strict al preturilor, controlul adaosurilor, competitia
    generica, dezvoltarea retelelor de retail) va determina expansiunea
    fireasca a paletei de servicii si/sau produse care vor fi accesate
    de pacienti la nivelul farmaciei.

    Cititi mai multe pe
    www.zf.ro

  • Uniqa Asigurari vrea sa atraga noi clienti cu avertizari meteo

    Serviciul a fost lansat in parteneriat cu Ubimet, companie care
    furnizeaza servicii meteorologice in Europa Centrala si De Est.
    MeteoAlert vine la momentul potrivit pentru Uniqa, in conditiile in
    care compania are de recuperat, dupa ce a pierdut o parte din
    portofoliu, intrucat a avut licenta suspendata de catre Comisia de
    Supraveghere a Asigurarilor (CSA), pentru cateva luni. “Speram ca
    in prima faza, campania sa ne aduca 150.000 – 160.000 de clienti
    noi”, spune Alfred Vlcek, vicepresedintele directoratului Uniqa
    Asigurari.

    Pentru a primi avertizarea meteo, clientii trebuie sa puna la
    dispozitia asiguratorului date precum numarul de telefon mobil
    si/sau adresa de email, precum si codul postal al adresei de
    domiciliu.

    Alerta va informa clientii in cazul producerii unor fenomene
    meteo extreme, precum ploi torentiale, furtuna, vijelie sau
    ninsoare abundenta.

    Compania a incheiat un parteneriat de exclusivitate cu Ubimet,
    ceea ce inseamna ca, deocamdata, va fi singura din piata care va
    furniza aceste servicii. Uniqa a mai implementat avertizarile meteo
    in Austria, Ungaria si Cehia, Vlcek spunand ca urmeaza si celelate
    tari. In momentul de fata, grupul Uniqa este prezent in 21 de
    tari.

  • Greseala d-lui Murdoch

    Conform canoanelor jurnalistice romanesti, acest text despre new media, continut platit pe internet si viitorul presei tiparite, ar trebui deschis cu un scurt text, de vreo 300 de semne, care sa ii lamureasca pe cititori despre continut, dar care sa ii trezeasca si curiozitatea. Trebuia sa continue cu experienta unei persoane reale si cu opiniile acesteia, apoi sa extrapoleze experienta prezentata si sa o aseze intr-un context, sa analizeze diferentele intre media clasica si cea electronica, sa prezinte cat mai multe opinii ale “jucatorilor” implicati in noul si vechiul jurnalism si, eventual, sa traga si o concluzie.

    Cum trasul concluziilor implica si o doza de gandire, ziaristii lenesi sau grabiti folosesc un artificiu, de genul “ramane de vazut daca bla, bla, bla…” Tot ce am insirat pana aici trebuie sa va fi plictisit ingrozitor daca sunteti un tip atras de rapiditatea si laconismul Twitter. Daca, insa, credeti ca informatia sau mesajul poate veni in mult mai multe moduri decat stilul direct, frust, lipsit de floricele de stil, atunci puteti trece la prezentarea faptelor. Aparentul conflict intre old si new media, adica dintre presa tiparita, platita la chiosc sau abonament si cea electronica – publicatii electronice, agregatori de stiri sau bloguri, nu mai este o stire; dar atunci cand 500 de publicatii americane si europene adera la un proiect al companiei americane Journalism Online, o platforma cu plata care va permite abonatilor sa acceseze continutul site-urilor, avem o noutate suficient de puternica cat sa iste discutii in lumea larga, editoriale, analize si o sumedenie de postari.

    Pentru o presa marcata de reducerea incasarilor din publicitate anuntul celor de la Journalism Online vine in siajul celui facut recent de Rupert Murdoch, CEO al News Corp., privind extinderea sistemului de micro-plati practicat acum de site-ul Wall Street Journal la toate publicatiile din portofoliu, ziare din Marea Britanie, Statele Unite si Australia. O dimensiune a situatiei o ofera valoarea pierderilor inregistate de News Corp. in anul fiscal incheiat in iunie, de 3,4 miliarde de dolari. News Corp., care inseamna printre multe altele canalele TV Fox si Sky, tabloidele Sun si News of the World, Wall Street Journal sau revista Vogue, inregistra la finele anului fiscal 2008 un rezultat net de 5,3 mld. dolari. Demersul celor 500 si al publicatiilor mogulului Murdoch se bazeaza intr-o masura importanta pe experienta Financial Times, care isi taxeaza utilizatorii online din 2002.

    “Eram considerati niste ciudati. Am fost destul de singuri in lumea continuturilor online platite. Dar a devenit destul de clar ca doar veniturile din publicitate nu pot sustine modelul de business online. Jurnalismul de calitate trebuie platit”, spune John Ridding, CEO al Financial Times. Mediafax noteaza ca “ft.com” are 117.000 de abonati la nivel mondial, o audienta nu impresionanta, dar care mentine profitabilitatea platformei, pentru ca pretul abonamentelor este destul de ridicat, intre 300 de dolari si 700 de euro pe an, pentru editia tiparita si acces total online, in functie de regiune. Publicatia intentioneaza sa adopte si un sistem de micro-plati pentru articole, ca o alternativa la abonamente.

    “Tras” spre Romania, asa cum ne invata susinvocatele canoane jurnalistice, subiectul presa online contra cost este valabil, dar, sa fim realisti, numai la nivel teoretic. Aceasta pentru ca nici dimensiunea pietei, nici nivelul de trai si nici interesul sau calitatea publicului nu par a sustine o astfel de initiativa. Pe de alta parte, la mai multe si dureroase rasuciri ale cutitului in rana – este vorba de mentinerea crizei economice, de scaderea in continuare a veniturilor din publicitate si de reducerea vanzarilor pentru editiile tiparite ale publicatiilor, dar si odata cu multiplicarea initiativelor asemanatoare pe plan international demersul s-ar putea concretiza, totusi, si pe piata romaneasca, dispusa in general sa imite modelele straine si mai putin dispusa la initiative originale. Iar cele mai importante sunt nuantele. Continutul. Unii ii spun content. Este greu de creat, daca vrei sa lucrezi cum trebuie, daca iti respecti clientii si daca vrei sa le fie util.

  • Gratis sau cu bani? Mai ganditi-va!

    Se ia o mana de studenti carora li se prezinta doua categorii de bomboane de ciocolata –Hershey’s, probabil cea mai cunoscuta din SUA, la un pret de un cent si trufe Lindt la 15 centi. Trei sferturi din studenti aleg trufele, indiscutabil mai bune la gust. Se reia experimentul cu preturi reduse cu un cent in ambele cazuri, ceea ce face bomboanele Hershey’s gratuite. Dintr-o data, ordinea preferintelor se schimba fundamental si 69% din subiecti prefera Hershey’s.

    Acest experiment, derulat de profesorul Dan Ariely de la MIT, este unul dintre argumentele de baza ale lui Chris Anderson pentru ultima sa carte “Free: The Future of a Radical Price”. Anderson, care este editorul-sef al revistei Wired, ofera si alte exemple in favoarea produselor gratis. Pretul unui tranzistor a ajuns de la zece dolari in 1961 la 0,000015 centi, adica ceea ce Anderson numeste “prea ieftin sa mai fie masurat”. Formatii de muzica celebre precum Radiohead si-au lansat gratuit pe internet unele dintre albume, iar alte nume mai putin cunoscute tinerilor, precum grupul britanic Monty Python au cunoscut o a doua tinerete (si o crestere a vanzarilor de dvd-uri platite) dupa ce au decis sa se foloseasca de un bastion al serviciilor gratis, YouTube, unde si-au pus la dispozitie (tot gratis) intreaga arhiva. Cu alte cuvinte, Anderson trece de la un caz particular, al tehnologiilor digitale si incearca sa extrapoleze la orice altceva.

    Cel mai la indemana exemplu este cel al media, in legatura cu care Anderson spune ca “informatia vrea sa e libera, asa cum apa curge intotdeauna la vale”. Si are dreptate. La fel cum au dreptate (cu anumite limite) si cei peste 90% dintre cei care au votat saptamana trecuta pe site-ul nostru ca nu ar fi acord sa plateasca pentru informatie. Limitele de care vorbesc pleaca de la faptul ca informatia in general trebuie sa e gratis, dar nu orice informatie. Momentul cand si modul cum iti este prezentata aceasta informatie trebuie sa aiba un pret. Gasiti insa un articol pe larg despre aceasta tema in sectiunea de media a revistei din aceasta saptamana, o discutie legata de anuntul mogulului Rupert Murdoch, care va introduce accesul cu plata la toate siteurile sale, dupa modelul wsj.com. Revin insa la ideea de baza, cea a pretului zero. Imi dau seama ca exact in acest moment scriu intr-un editor online gratis – Google Documents -, prin intermediul unei conexiuni la internet Wi-Fi gratis.

    Chiar si asa, nu sunt deloc de acord cand vine vorba de extrapolarea ideei in alte domenii, precum electricitate (costul producerii energiei electrice poate ajunge zero, dar cine plateste investitiile in distributie?) sau industrie farmaceutica (producerea medicamentelor ajunge la un cost neglijabil, dar cine plateste studiile clinice de zeci si sute de milioane de euro?). Este, dupa cum spune un alt scriitor la moda – Malcom Gladwell, intr-un review al cartii lui Anderson, una dintre greselile pe care le fac in general utopistii in general – ei cred ca prin schimbarea mecanismului se schimba intregul sistem. Iar semnele de intrebare pot merge mai departe; si adeptii teoriilor conspiratiei sunt sigur ca ma vor sustine. Google imi ofera gratuit un motor de cautare, e-mail, imi permite sa editez documente online si o groaza de alte servicii fara a-mi cere bani. In schimb, reclamele sale contextualizate inseamna ca este citit ecare mail sau document al meu fara sa ma intrebe.

    M-am referit la Google, pentru ca este, probabil, cel mai bun exponent al oportunitatii de afaceri reprezentata de produsele oferite gratis, care odata lansate pe piata atrag o cerere importanta si le permit companiilor sa faca o gramada de bani “pe langa” aceste produse oferite gratis. Observati ca nu am pomenit nimic de ideea de gratis ca artifi ciu (mincinos) de marketing, cum este cazul celor care ofera internet nelimitat* (asteriscul inseamna ca “nelimitatul” este totusi limitat la un consum “rezonabil” de X gigabiti pe luna). Imi vine insa in minte un alt exemplu, ca tot este sezonul concediilor – serviciile all-inclusive. Este, daca vreti, cea mai buna dovada a pericolului reprezentat de faptul ca ideea de produse gratis (in fine, platite in avans, dar percepute ca produse gratis pana la urma) se transforma intr-un consum excesiv. Oare nu tocmai ieftinirea generalizata (reala sau doar perceputa) a produselor a determinat cele mai mari probleme ale zilelor noastre – smogul, incalzirea globala sau obezitatea?

  • Stoicoviciu, PricewaterhouseCoopers: Multi jucatori vor disparea de pe piata

    Acesta a mai precizat ca Romania a primit cu perplexitate criza, fiind din nou surpinsa nepregatita de conjunctura internationala. Stoicoviciu spune ca romanii au abilitatea de a se adapta la orice schimbare, dar nu o fructifica la maximum.

    "Un al doilea element e diversitatea. Ar fi gresit sa ne uitam la criza ca un tot unitar. Sunt sectoare care sunt foarte afectate si altele care nu au o evolutie ciclica si au fost afectate mai putin. Exista servicii care au o cerere mai redusa si altele care au cerere mai mare. Cei care vor trece peste criza vor fi cei care se vor adapta cel mai repede la conditiile existente din piata si vor tine cont si de elementul diversitate.”

    Aflati mai multe despre problemele cu care se va confrunta Romania in perioada urmatoare aici.

     

  • Preturile cresc, desi se cumpara din ce in ce mai putin. Campioana scumpirii e benzina

    Desi romanii cheltuiesc din ce în ce mai putini bani, fie pentru ca au salarii mai mici, fie pentru ca incearca sa economisească din putinul pe care il au, preturile continua sa creasca.

     

    In iunie inflatia a crescut cu 0,2% fata de luna precedenta, in principal din cauza scumpirii marfurilor nealimentare si a serviciilor, conform datelor Institutului National de Statistica (INS). Singurele produse care s-au ieftinit au fost cele alimentare.

     

    Rata anuala a inflatiei a scazut de la 5,95% la 5,86%.

     

    Aflati mai multe pe www.gandul.info.
     

  • Romprest Service, in scadere

    Romprest Service, unul din cei mai importanti jucatori de pe piata de servicii integrate, se asteapta la o scadere a cifrei de afaceri, de la 386 milioane RON in 2008, la aproximativ 320 milioane RON in 2009, in contextul aparitiei crizei la nivel mondial.

    Profitul net pentru anul 2008 a fost de 16 milioane RON, iar pentru anul 2009 se doreste un profit de aproximativ 4,1% din cifra de afaceri, adica aproximativ 13 milioane RON.

    Vicepresedintele companiei, Florin Bolchis spune ca pentru anul 2009 Romprest Service se axeaza pe trei activitati de baza salubritate, servicii integrate de tip facility management si spatii verzi. Un alt domeniu de activitate al companiei, divizia de drumuri, a fost externalizata la sfarsitul anului 2008, numindu-se in prezent Tehcon Edilitare.

    Principala activitate de salubrizare a companiei este in Sectorul 1 Bucuresti, unde s-au investit 30 milioane de euro, dintre care 16 milioane pentru utilaje si 2,5 milioane de euro pentru pubele si containere.

    Din cei 6000 de angajati ai firmei, 1600 sunt doar in sectorul 1.
    Principala problema ramane, potrivit lui Florin Bolchis, depozitarea ilegala a deseurilor pe anumite terenuri.