Într-o perioadă când majoritatea companiilor de pe piaţa locală s-au concentrat aproape exclusiv pe reducerea de costuri şi pe optimizarea businessului – în condiţiile în care vânzările de maşini, apartamente, dar şi credite bancare sau poliţe de asigurări sunt în scădere – grupul Ţiriac a reluat planul de investiţii. Primul pas a fost demarat încă de anul trecut şi a vizat cea mai importantă divizie a holdingului – cea de retail auto.
“Din punctul de vedere al costurilor poate nu a fost optim să demarăm acest proiect într-un an de criză, când fiecare ban trebuie socotit, dar trebuia făcut. Mai mult, având în vedere că vrem să fim activi pe această piaţă încă mulţi ani şi dacă luăm în calcul faptul că am înregistrat un profit anul trecut pe divizia auto, această schimbare a fost binevenită acum şi ne va ajuta în anii următori”, a spus Ion Alexandru Ţiriac, fiul fostului tenismen şi reprezentantul acestuia în consiliile de administraţie unde Ion Ţiriac deţine un pachet minoritar sau majoritar de acţiuni. Campania de rebranding a dealerilor a fost reprezentată în media şi de două reclame TV pentru Ţiriac Auto, reclame unde ultimul cuvânt, la propriu în acest caz, îl are Ion Ţiriac. “Vocea din reclame a fost făcută ca să dăm un ‘twist’ mai puternic. A fost ideea lui Enoiu (Bogdan Enoiu, preşedintele McCann Erikson – n.r.) care s-a ocupat de această campanie şi a fost foarte binevenită. Având un blazon de familie care reprezintă şi un grup de afaceri, era şi firesc ca şi ‘Patriarhul’ să aibă un cuvânt de spus”, a spus Ion Alexandru Ţiriac.
Pentru a dezvolta şi în anii următori divizia Ţiriac Auto, care include peste 60 de centre auto care comercializează şapte mărci, printre care Ford, Mitsubishi, Mercedes-Benz, Hyundai, Land Rover, Range Rover şi Jaguar, Ţiriac ia în calcul intrarea într-un parteneriat cu o companie din afara României, aşa cum s-a procedat şi în cazul băncii sau al companiei de asigurări.
Ion Alexandru Ţiriac vrea să extindă activitatea Ţiriac Holdings pe noi domenii care înregistrează creşteri puternice precum sectorul agricol. Acest domeniu a avansat cu 30% anul trecut, la 19 miliarde de euro, conform diviziei de cercetare a Raiffeisen Bank. În plus, compania va demara în acest an construcţia unei noi clădiri de birouri în apropierea Pieţei Victoriei, în care se vor investi aproximativ 30 milioane de euro. Ţiriac Holdings a rulat anul trecut afaceri cuprinse între 400 şi 600 milioane de euro, conform calculelor BUSINESS Magazin, cel mai important business fiind cel din auto, urmat de imobiliare, cel aviatic şi cel financiar.
“În acest moment dispunem de cash şi sunt câteva direcţii pe care aş dori să ne dezvoltăm: IT-ul, energia alternativă şi în primul rând agricultura. Acestea sunt cele trei segmente care cred că ce vor dezvolta cel mai mult în următorii 20 de ani. Noi deţinem terenuri agricole şi în momentul de faţă suntem în discuţii pentru a achiziţiona încă două-trei mii de hectare”, a spus Ion Alexandru Ţiriac, care deţine funcţia de reprezentant al acţionarului în consiliile de administraţie în companiile în care Ţiriac Holdings deţine un pachet majoritar sau minoritar de acţiuni. El a subliniat că pentru demararea noului proiect holdingul doreşte şi realizarea unui parteneriat cu o companie care activează în acest domeniu.
Cel mai mare proiect care va fi demarat în acest an de către Ţiriac Holdings este construcţia unei noi clădiri de birouri pe strada Buzeşti, în apropierea Pieţei Victoriei, care face parte din viitorul bulevard Uranus aflat în construcţie. “Am început deja să mergem spre clienţi şi să vedem cât de viabil este proiectul, având în vedere că discutăm despre o clădire de birouri amplasată ultracentral, cu un standard triplu A adevărat. În momentul când avem un grad de ocupare ‘securizat’ vom începe imediat construcţia.
Cel mai probabil, în primăvara sau vara acestui an vom demara proiectul”, a spus omul de afaceri. În ceea ce priveşte pachetele de acţiuni deţinute la Metro Cash & Carry, UniCredit Ţiriac Bank sau la compania de asigurări Allianz Ţiriac, acestea nu sunt de vânzare şi nu se doreşte ieşirea din acţionariat decât în anumite situaţii excepţionale precum “un preţ foarte bun sau apariţia unor noi potenţiale investiţii mai profitabile”.
