BusinessMagazin

Tag: internet

  • Silicon Valley se afunda in nisip

    In urma cu mai bine de trei ani, Timothy Draper era invidiat de multi oameni de afaceri pentru decizia desteapta de a investi in motorul de cautare chinezesc Baidu si in serviciul de telefonie prin internet Skype, doua investitii care ar fi insemnat, la momentul exitului, profituri de ordinul milioanelor de dolari. In total, Draper Fisher Jurvetson, fondul de investitii condus de Draper, a cheltuit din 2000 pana in prezent aproximativ 3 miliarde de dolari (2,2 de miliarde de euro) pentru companii din domeniul IT&C.

    In randul beneficiarilor s-au numarat nu doar companii din Silicon Valley, renumitul cartier general al celor mai mari firme din domeniul IT&C din lume, dar si din piete precum Brazilia sau India. Cu toate acestea, majoritatea investitorilor din spatele Draper Fisher Jurvetson inca asteapta sa-si recupereze investitiile, inclusiv de pe urma Baidu si Skype. Multe dintre plasamente s-au dovedit a fi neprofitabile pe termen mediu, finantatorii recuperand pana in prezent doar 115 milioane de dolari (85,8 de milioane de euro).

    Iar acum, fondul de investitii al lui Draper trece printr-o perioada si mai dificila in contextul situatiei economice mondiale, investitorul fiind nevoit sa regandeasca strategia pentru a mai potoli din nemultumirile partenerilor. In situatia Draper Fisher Jurvetson se afl a acum multe fonduri de investitii, in special din randul celor care au investit in ultimii ani in companii din domeniul tehnologiei. Acesti investitori au varsat sume enorme in companii afl ate in cautarea unei finantari, valoarea totala a investitiilor realizate de fonduri fiind in prezent de 257 de miliarde de dolari (aproape 192 de miliarde de euro), insa ultima data cand au castigat mai multi bani decat au investit a fost in 1997, cand investitiile din portofoliile fondurilor americane erau de 64 de miliarde de dolari (47,8 de miliarde de euro), potrivit National Venture Capital Association.

    “Sunt mult prea multi investitori implicati in afaceri”, observa Kenneth Goldman, directorul financiar al companiei de securitate pe internet Fortinet, care are in actionariat si fonduri de investitii. “Era de asteptat ca dupa ani de investitii si de cresteri sa urmeze o perioada mai dificila”, explica Goldman. Fondurile mai au de asteptat pana vor vedea castigurile estimate, apreciaza un investitor foarte cunoscut in Silicon Valley, iar, in conditiile actuale, aceasta asteptare va incetini foarte mult ritmul viitor al investitiilor, pentru ca niciun om de afaceri sau fond care mai are inca disponibilitati financiare nu se va mai grabi sa investeasca stiind cat de greu isi va recupera banii.

    In Silicon Valley pluteste un aer greu de nesiguranta in ce priveste anul 2009, mai ales pe fondul experientei anului precedent, cand multe dintre companiile din domeniu nu au reusit sa-si atinga asteptarile financiare si au concediat in total peste 110.000 de oameni, potrivit unui calcul facut pe cunoscutul blog TechCrunch. Multi se grabesc deja sa compare aceasta perioada cu cea din 2000, anul in care crahul dotcom a impins investitorii sa-si puna planurile in asteptare si sa evalueze cu un ochi mult mai critic afacerile unde aveau de gand sa investeasca.

    Investitiile in industria IT&C incep sa se diminueze pe masura ce criza financiara afecteaza tot mai multe fonduri de investitii din SUA, dupa un an 2008 apreciat ca unul dintre cei mai slabi in ce priveste recuperarea investitiilor si profiturile. Numai sase companii finantate de fonduri de investitii au fost listate la bursa americana anul trecut, nivelul cel mai redus din anii ’70 incoace, in timp ce, in 2007, numarul companiilor listate a fost de 86, conform informatiilor publicate la inceputul saptamanii trecute de National Venture Capital Association.

    De altfel, din 2000 incoace, mai putin de 50 de antreprenori si-au listat companiile la bursa, spre deosebire de 180 intre 1991 si 1998. Iar pentru anul acesta nu este asteptata nicio listare. Putini sunt cei optimisti, care gandesc ca situatia se va redresa in a doua jumatate a lui 2009. “Investitorii la bursa nu mai sunt interesati sa cumpere actiuni la companii proaspat listate, iar potentialii cumparatori au invatat sa fie mai conservatori in ce priveste astfel de achizitii, mai ales ca valoarea actiunilor este atat de volatila”, este de parere Mark Hessen, presedintele asociatiei National Venture Capital Association.

    Cisco Systems, spre exemplu, confirma ca nu mai este momentul pentru investitii. Compania cumpara anual actiuni la circa 10-15 companii din domeniul tehnologiei, insa anul trecut a decis sa investeasca doar in cinci companii. Nici vanzarile de companii nu au mai fost la fel de multe. Numai 325 de companii sustinute de investitori financiari au fost vandute anul trecut, un prag minim in ultimii cinci ani, potrivit Dow Jones Venture Source. Iar valoarea acestor tranzactii s-a ridicat la 23,5 de miliarde de dolari (17,5 de miliarde de euro), mai putin de jumatate din valoarea celor 457 de tranzactii incheiate in 2007.

    Pentru investitori, aceasta nu inseamna doar lipsa unor exituri profitabile, ci si faptul ca perspectivele de castig de pe urma companiilor infiintate dupa anul 2000, acum ajunse la maturitate, s-au redus evident. “In acest moment, este foarte dificil sa luam in calcul o investitie intr-un start-up din domeniul tehnologiei”, spune Annete Campbell-White, fondatorul MedVenture Associates, fond de investitii orientat pe companiile producatoare de tehnica medicala. “Locul acestor companii este luat treptat de companii care sunt deja la stadiul de maturitate, au un venit stabil si presupun riscuri cat mai mici.”

    Pentru asemenea investitori, de acuratetea cu care pot face previziuni si pot intui potentialul unui startup de a deveni urmatorul Google depinde foarte mult sansa de castig, dar recesiunea economica le tempereaza mult optimismul. Spre exemplu, internetul incepe sa fie privit tot mai putin ca pe o directie oportuna de investitii; Even Accel, unul dintre investitorii Facebook, spune chiar ca, daca ar fi sa evalueze acum aceasta retea online in vederea unei investitii, ar fi foarte posibil sa decida sa nu mai investeasca. In schimb, un domeniu mai interesant ar putea fi cel al telefoniei mobile si al aplicatiilor software dedicate celularelor.

    “Continutul propriu-zis pentru telefoane mobile este un domeniu in care s-a suprainvestit, insa in partea de hardware si software inca mai este mult loc de crestere”, apreciaza David Weiden, partener in cadrul fondului de investitii Khosla Ventures. Totusi, situatia actuala din Silicon Valley nu pare chiar atat de grava. Este drept, putine companii au fost imune la valul de restructurari de personal, asteptat sa continue si anul acesta, dar rata somajului in zona, estimata sa ajunga la 7%, odata cu disponibilizarea a peste 10.000 de angajati, este sub nivelul de 9% anticipat la nivel national in SUA.

    “Silicon Valley este un teritoriu minat, dar prin comparatie cu alte centre de business din lume, precum Londra sau Tokio, inca este o zona ferita de instabilitatea economica mondiala”, apreciaza Michael Gregoire, directorul executiv al companiei de recrutare Taleo, printre clientii careia se numara cele mai multe dintre marile companii din topul Fortune 500. Companiile din Silicon Valley vor cheltui mai putin, dar nici aceasta reducere, calculata de unii specialisti din industrie la 5%, nu se poate compara cu cea de aproximativ 20% din perioada crahului dotcom. Rory Dooley, directorul general al producatorului de periferice Logitech, se numara printre cei ce privesc partea plina a paharului: “Desi situatia nu este roz, problemele nu vor fi nici pe departe la fel de grave ca in anul 2000, cand Silicon Valley a fost epicentrul declinului.”
     

  • Dati-mi un furnizor

    Bizoo.ro a fost lansat acum trei ani, in urma unei investitii de aproape 100.000 de euro. Prin intermediul site-ului, care in sine este o baza de date cu companii din diferite domenii, clientii companii pot sa cumpere echipamente de la furnizori si sa vanda, la randul lor, produsele finite, spune Dan Cheia (32 ani), project manager la RDS Link si unul din fondatorii Bizoo.ro.
     
    In prezent, in portofoliul site-ului sunt incluse peste 100.000 de companii. La mare cautare printre clienti sunt companiile care ofera bunuri de larg consum, precum Decibel SRL, Ink Shop International sau SC Megashop International SRL, dupa spusele lui Cheia. “Unii clienti au in jur de trei comenzi pe luna, insa altii au in jur de 15 comenzi pe zi. In fiecare luna se trimit aproximativ 300.000 de mesaje intre membri in ce priveste aceste tranzactii”, afirma fondatorul Bizoo.ro, care a incheiat in septembrie anul trecut un contract cu firma de curierat Fan Courier, asa incat bunurile vandute in urma comenzilor de pe site sa fie livrate cu plata ramburs in maxim 48 de ore de la data expedierii lor. Astfel, firmele au garantia ca isi primesc banii pe marfurile vandute, iar clientii au garantia ca platesc numai dupa ce primesc marfa.
     
    “In viitor, publicitatea online prin bannere pe site va deveni irelevanta ca pondere in venituri, principalul nostru scop fiind lansarea de noi servicii de promovare”, sustine Dan Cheia, explicand ca site-ul va genera venituri din taxele pe care le percepe clientilor pentru respectivele servicii. Pana acum, pe platforma Bizoo.ro au fost lansate Bizoojobs, unde sunt afisate locurile de munca disponibile in companiile inscrise pe site, lunar fiind procesate aproximativ 200.000 de CV-uri; Bizoo MegaAjutor, serviciul de consultanta online prin intermediul caruia membrii site-ului isi pot oferi reciproc sfaturi; Bizoo Video, serviciul de prezentari video ale companiilor aflate pe site si MaxShop, magazin virtual. In ce priveste numarul de vizitatori pe site, masuratorile difera: Bizoo.ro are un milion de vizitatori unici lunar, potrivit SATI, insa, conform Google Analytics, este accesat de un numar dublu de vizitatori unici. 

  • Dati-mi un furnizor

    Bizoo.ro a fost lansat acum trei ani, in urma unei investitii de aproape 100.000 de euro. Prin intermediul site-ului, care in sine este o baza de date cu companii din diferite domenii, clientii companii pot sa cumpere echipamente de la furnizori si sa vanda, la randul lor, produsele finite, spune Dan Cheia (32 ani), project manager la RDS Link si unul din fondatorii Bizoo.ro.
     
    In prezent, in portofoliul site-ului sunt incluse peste 100.000 de companii. La mare cautare printre clienti sunt companiile care ofera bunuri de larg consum, precum Decibel SRL, Ink Shop International sau SC Megashop International SRL, dupa spusele lui Cheia. “Unii clienti au in jur de trei comenzi pe luna, insa altii au in jur de 15 comenzi pe zi. In fiecare luna se trimit aproximativ 300.000 de mesaje intre membri in ce priveste aceste tranzactii”, afirma fondatorul Bizoo.ro, care a incheiat in septembrie anul trecut un contract cu firma de curierat Fan Courier, asa incat bunurile vandute in urma comenzilor de pe site sa fie livrate cu plata ramburs in maxim 48 de ore de la data expedierii lor. Astfel, firmele au garantia ca isi primesc banii pe marfurile vandute, iar clientii au garantia ca platesc numai dupa ce primesc marfa.
     
    “In viitor, publicitatea online prin bannere pe site va deveni irelevanta ca pondere in venituri, principalul nostru scop fiind lansarea de noi servicii de promovare”, sustine Dan Cheia, explicand ca site-ul va genera venituri din taxele pe care le percepe clientilor pentru respectivele servicii. Pana acum, pe platforma Bizoo.ro au fost lansate Bizoojobs, unde sunt afisate locurile de munca disponibile in companiile inscrise pe site, lunar fiind procesate aproximativ 200.000 de CV-uri; Bizoo MegaAjutor, serviciul de consultanta online prin intermediul caruia membrii site-ului isi pot oferi reciproc sfaturi; Bizoo Video, serviciul de prezentari video ale companiilor aflate pe site si MaxShop, magazin virtual. In ce priveste numarul de vizitatori pe site, masuratorile difera: Bizoo.ro are un milion de vizitatori unici lunar, potrivit SATI, insa, conform Google Analytics, este accesat de un numar dublu de vizitatori unici. 

  • Cum se vand casele pe internet

    In timp ce unii brokeri de vanzari rezidentiale recunosc ca in ultima perioada au vandut apartamente intr-o luna cat vindeau in trecut intr-o singura zi, principalele site-uri de oferte imobiliare din Romania nu sunt deocamdata la fel de afectate de situatia de pe piata de profil. Imobiliare.ro si MagazinuldeCase. ro, primele doua site-uri de specialitate, potrivit datelor oferite de serviciul de contorizare Trafic.ro, au inregistrat in ultimele trei luni o crestere de peste 20% a numarului de vizitatori zilnici.

    Aceasta majorare este explicata de reprezentantii celor doua site-uri printr-un interes mai mare fata de ofertele de locuinte, ca efect al scaderii preturilor de vanzare. Ei sustin ca scaderea numarului de tranzactii nu are impact asupra afacerilor proprii, pe motiv ca site-urile de profil nu intermediaza tranzactionarea unei locuinte, fiind doar un mediu in care sunt publicate anunturile de vanzare, cumparare sau inchiriere a proprietatilor imobiliare.

    Cu toate acestea, primele efecte ale crizei au inceput sa se simta in afacerile acestor companii. “Am observat in luna noiembrie o scadere a numarului de anunturi noi postate de 17% fata de luna precedenta”, spune Matei Malos, unul dintre actionarii companiei care detine MagazinuldeCase.ro, lansat in 2006, site care publica doar oferte ale persoanelor particulare.

    Scaderi au consemnat si cele lalte site-uri de profil, cu impact direct asupra veniturilor, avand in vedere ca pentru introducerea unui anunt se percepe un tarif. Efectele sunt insa diferite in functie de modelul de business al fiecarui site. AnunturiParticulari.ro, spre exemplu, reprezinta un serviciu de monitorizare a ofertelor publicate de persoanele fizice in presa scrisa si pe internet, unde veniturile provin in proportie de 70% de la agentiile imobiliare carora li se ofera diferite servicii, precum un newsletter cu toate ofertele noi sau un soft de gestiune a locuintelor aflate in portofoliul propriu de intermediere.

    “Este o perioada slaba – oricum era asa in preajma sarbatorilor de iarna, insa acum e mai rau. Sunt foarte multe agentii care au renuntat pentru ca nu mai fac fata; sunt prea putini clienti la cate agentii si oferte exista”, spune Silvia Vilceanu, manager general al proiectului. Inchiderea unor agentii imobiliare afecteaza si site-urile care obtin venituri din postarea anunturilor de mica publicitate imobiliara.

    Segmentul locuintelor vechi reprezinta principala sursa de anunturi, atata vreme cat ansamblurile rezidentiale noi sunt promovate mai putin prin intermediul acestui gen de site-uri. “Multe agentii vor disparea de pe piata.

    Suntem pregatiti sa facem fata unei scaderi drastice de 40-50% a numarului de clienti agentii imobiliare”, spune Daniel Crainic, marketing manager al Imobiliare.ro, cel mai mare site de profil din Romania, atat ca numar de vizitatori (aproximativ 8.000 pe zi), cat si ca numar al ofertelor (550.000, din care 148.000 actualizate).

    Imobiliare. ro, in actionariatul caruia a intrat din 2005 si fondul american de investitii New Century Holdings, publica doar anunturi ale agentiilor imobiliare, in timp ce Anunturi-Imobiliare.ro, site din aceeasi retea, publica doar anunturi ale persoanelor fizice.

    Aceste venituri nu sunt insa singurele surse de finantare pentru site-urile de specia litate, care obtin venituri si din publici tatea clasica (bannere), din cea contextuala (texte publicitare care contin, spre exemplu, linkuri catre oferte de creditare ale bancilor), sau din servicii conexe pentru persoanele fizice, ca in cazul Magazinului de Case, care ofera in pachetul de baza si serviciile unui fotograf pentru realizarea unor poze de prezentare.

    In ciuda scaderii din ultima perioada, reprezentantii site-urilor de specialitate spun ca perspectivele pentru 2009 sunt bune in ciuda unor incertitudini legate de prima parte a anului. “Ne-am facut bugetul pe 2008 deja din prima parte a anului.

    Ne facem insa griji pentru inceputul lui 2009”, spune managerul AnunturiParticulari.ro, site care percepe 60 de euro pe luna pentru toate cele trei servicii ale sale – monitorizarea si publicarea anunturilor si folosirea softului de gestiune a propriei baze de date. Imobiliare.ro percepe 40 de euro pe luna pentru o agentie care poate publica un numar nelimitat de oferte, evidentierea a 15 dintre acestea fiind taxata cu 225 de euro lunar, printr-un nou pachet de servicii, in timp ce utilizarea softului de gestiune se face dupa plata unui tarif de 240 de euro pentru un calculator.

    Numarul mare de site-uri de specialitate existente in Romania si detasarea catorva dintre ele in ceea ce priveste numarul vizitatorilor nu pare sa opreasca insa alte companii sa isi inceapa activitatea pe acelasi segment. Ultimul venit, in urma cu o luna, este Homedirect, o companie olandeza care tinteste extinderea in regiune cu o retea de site-uri de oferte.

    “Oricat de amuzant ar putea sa sune, consideram ca momentul ales este perfect. Speram sa atingem punctul de break even in urmatorii doi ani, dar in vremuri ca acestea este dificil sa faci o estimare, avand in vedere situatia bugetelor de publicitate”, declara Auke Douwe Veenstra, directorul Homedirect International Group.

    Publicitatea va reprezenta pentru moment singura sursa de venit pentru noul venit. Homedirect.ro seamana intr-o oarecare masura cu un motor de cautare in site-urile imobiliare: compania a dezvoltat un soft care parcurge site-urile de profil, la fel cum o face crawl-ul Google, iar ofertele sunt adunate si postate pe propriul site.

    Reprezentantii Homedirect. ro sustin ca aceasta metoda este aplicata in conformitate cu legile europene de protectie a drepturilor de autor, insa Daniel Crainic precizeaza ca indexarea unui site cu ajutorul unui astfel de soft poate fi oprita, Imobiliare.ro functionand cu un program software care nu permite copierea automata a anunturilor publicate pe site.

    Pentru a incepe o afacere de acest gen, Matei Malos de la MagazinuldeCase. ro estimeaza ca necesara o investitie minima initiala de 50.000 de euro. Cele mai mari costuri sunt cele tehnice si de mar keting, costurile tehnice crescand direct proportional cu traficul zilnic si cu numarul de oferte.

    Daniel Crainic precizeaza ca investitiile totale in Imobiliare.ro au ajuns la cateva milioane de euro, socotind din 1998, cand a fost lansat site-ul. Cifra de afaceri a Imobiliare. ro in acest an este estimata la 0,6 milioane de euro, aproape dublu fata de anul trecut. Cat despre profit, marjele de profit pentru un site de specialitate pot sa ajunga la un maxim de 30-40%, potrivit estimarilor lui Matei Malos. Adica net mai bune decat in offline.

  • Cateva mii de nise

     

    Cei care s-au specializat in monitorizarea activitatii din mediul online spun ca 2007 a fost anul in care blogurile au inceput sa atraga bani din publicitate. Motivul era cat se poate de simplu: pentru tot mai multi, vizitarea blogurilor a devenit rutina zilnica. Asa ca nu a durat mult pana cand advertiserii au inteles ca a aparut un nou canal in care merita investit. E adevarat ca investitiile au fost timide, atat in ceea ce priveste sumele alocate, cat si numarul de bloguri alese. Consolidarea popularitatii blogurilor in randul advertiserilor s-a impiedicat insa de previziunile de criza pe piata publicitatii; mai exact, defectul blogurilor ar fi ca adresabilitatea lor este inca foarte restransa pentru un produs sau serviciu care urmareste promovarea in masa. Si nu pentru ca blogurile si-ar pierde vizitatorii, ci pentru ca e de prevazut ca nu vor reusi niciodata sa atraga un public la fel de numeros ca televiziunile, de pilda, incat sa incurajeze companiile sa cumpere spatiu de reclama inclusiv in perioade de restrangere a bugetelor de publicitate.
     
    “Desi sunt bloggeri care isi monetizeaza jurnalul online de cativa ani, 2007 a fost anul in care s-a putut vorbi de publicitate pe bloguri si de venituri din aceasta. Un avant s-a inregistrat insa cu siguranta in 2008, cand a inceput sa se vada o organizare intre bloguri – au aparut retele de bloguri, diferite forme in care se pot achizitiona pachete publicitare, precum si serviciul din portofoliul agentiilor interactive de a oferi publicitate pe bloguri tematice”, spune Iulian Boanta, PR & advertising manager la Pagini Aurii.
     
    In conditiile in care in Romania exista peste 12.000 de bloguri active, advertiserii, in teorie, au de unde sa aleaga. In realitate, doar circa 150 de bloguri importante pot fi luate in considerare pentru o campanie publicitara, in functie de traficul pe care il genereaza si de influenta pe care o au in blogosfera. Din acestea, nu mai mult de 30 reusesc sa si atraga bani frumosi din publicitate, care, dupa cum spune Bobby Voicu, unul dintre cei mai vechi bloggeri romani si actualmente community manager pentru Yahoo! in Romania,
    “inseamna in majoritatea cazurilor undeva la 300 de euro pe luna”. Sunt insa si bloggeri care incaseaza aceasta suma doar pentru o reclama, iar veniturile lor lunare din aceasta sursa ajung la cateva mii de euro. In strainatate, sumele la care se poate ajunge sunt de cateva zeci de ori mai mari.
     
    Ce se va intampla insa cu acesti bani, de vreme ce devine tot mai greu sa atragi cumparatori de publicitate? Cresteri prea mari in 2009 pentru intreg mediul online nu se previzioneaza, iar pentru bloguri nici macar atat – cel putin acestea sunt semnalele pe care le transmit reprezentantii agentiilor de media buying. “Sunt cateva mii de oameni care citesc un blog, alte cateva mii care citesc alt blog, ganditi-va ce efort trebuie sa depui sa strangi 500.000 la un loc si sa spui ca ei au vazut spotul tau. Nu se poate face o campanie de masa”, enunta Carmen Lixandru, directorul general al Mediacom.
     
    Pe de alta parte, bloggerii care au inceput sa castige bani de pe urma reclamelor gazduite pe site-urile lor sunt constienti de aceasta si au incercat sa atraga mai ales campanii care sa fie in rezonanta cu nisa pe care o acopera si cu profilul vizitatorilor lor. Au fost mai rar campanii de amploare – de genul celor initiate de Dacia sau Vodafone – care se deruleaza pe bloguri, pentru ca in general campaniile mari urmaresc in primul rand un grad foarte ridicat de expunere. Mult mai potrivite sunt, in acest sens, campaniile nisate, ce nu vizeaza de obicei promovarea unor produse de masa. “Orice produs este bun, atat timp cat este pe nisa sau subiectul blogului respectiv. Cele mai bune acum cred ca sunt produsele electronice si IT, de valori intermediare, pana la 200-300 de dolari”, apreciaza Bobby Voicu.
     
    La randul lor, bloggerii adopta strategii diferite pentru cresterea audientei. “Deoarece fac parte din asa-numitul , blogurile nu sunt de obicei monetizate prin cumpararea de mare publicitate (branding), ci mai curand prin intermediul retelelor de mica publicitate, precum cea dezvoltata de Google sau, in cazul Neogen, de Neobizz”, afirma Calin Fusu, directorul general al Neogen. Sintagma de “long tail” (“coada lunga”) a fost lansata in 2004 de revista Wired, pentru a desemna numarul mare de oferte specializate care se adreseaza fiecare unui numar mic de oameni, dar care impreuna reprezinta o piata semnificativa ce poate fi agregata pe internet.
     
    Anul trecut, piata de publicitate pe bloguri a fost de 60-70.000 de euro, potrivit estimarilor Standout, agentie de comunicare dedicata blogurilor si de consultanta in marketingul online. Este putin in comparatie cu valoarea totala a pietei de publicitate, care a ajuns la aproximativ 600 de milioane de euro, insa specialistii cred ca va mai creste anul acesta pana la peste 100.000 de euro.
     
    “Publicitatea pe bloguri a fost inca de anul trecut mai ieftina decat publicitatea pe site-uri, asa ca ne asteptam la o crestere a acestui segment”, sustine Ionut Oprea, directorul general al Standout, care adauga ca anul acesta va aduce pe piata mai multe instrumente de analiza a blogosferei, gratie carora marketerii pot exploata efectele specifice ale campaniilor pe bloguri, pot studia propagarea mesajului sau efectul viral, increderea utilizatorilor in bloguri in raport cu alte medii sau gradul de asociere a unor bloguri cu diverse produse sau companii.
     
    Bugetul alocat de un client pentru o campanie desfasurata (si) pe bloguri variaza in functie de impactul dorit, de numarul de bloguri implicate si de formatul sau conceptul folosit. Unele campanii folosesc doar bannere sau spatii interactive special create, in timp ce altele folosesc concepte integrate de comunicare pe bloguri. Asa a fost, exemplifica Ionut Oprea, campania pentru magazinul online Ebu.ro, care a provocat un concurs de recenzii si a folosit parerile bloggerilor despre magazin si despre ofertele sale intr-o campanie de bannere pe cele mai vizitate bloguri romanesti. 
     

     

  • Internet pentru gulere albe

     

    “Inca nu ai cont pe LinkedIn?”, ma intreba surprinsa o cunostinta, nu cu multa vreme in urma. “Trebuie neaparat sa-ti faci. Eu deja am peste 250 de contacte acolo si asa mi-am gasit noul job.” Pe paginile retelei sociale americane, care numara acum peste 34 de milioane de utilizatori din toata lumea, au cont probabil si cateva mii sau poate zeci de mii de romani. Pentru ei, site-uri de genul LinkedIn sau Xing reprezinta un fel de Hi5 profesionist, unde profilul de utilizator este de fapt CV-ul si unde pot gasi detalii despre oamenii cu care lucreaza sau cu care vor sa intre in contact. Singurul dezavantaj, pentru unii, ar fi lipsa localizarii si a continutului in limba romana.
     
    “Noi am plecat la drum pornind tocmai de la ideea de a face un LinkedIn romanesc”, declara Dragos Birlea, unul dintre cofondatorii site-ului de continut video Trilulilu, referindu-se la reteaua online Tetatet.ro, lansata saptamana trecuta. In formula antreprenorilor care s-au decis sa concureze LinkedIn intra firma de consultanta Birlea, Colceriu & Asociatii, cu 45% din Tetatet, Rares Dragan (14%), Andrei Dunca, Adrian Sabau si Agora Human Resources, cu 10% fiecare, Bogdan Colceriu si Levente Szekeres (cate 5%) si Vlad Igrisan (1%).
    Pe scurt, a fost nevoie de zece oameni, de o investitie initiala relativ mica, de cateva mii de euro, si aproape un an de munca pentru infiintarea Tetatet. “De concept ne-am apucat in martie anul trecut, iar din aprilie lucram la partea tehnica”, lamureste Birlea. Neoficial, reteaua a fost lansata in octombrie, insa a functionat in ultimele luni in varianta “private beta”, putand fi accesata de un numar limitat de utilizatori.
     
    In povestea retelei sociale, LinkedIn isi are locul nu numai pentru ca a fost un termen de comparatie, dar si pentru ca in acest an de dezvoltare a Tetatet, pe LinkedIn au aparut anumite functionalitati noi pe care le pregatea si reteaua autohtona si pe care miza aceasta din urma pentru a se diferentia. Nu inseamna insa ca Tetatet spera ca romanii vor renunta la retelele internationale si se vor multa pe una locala, ci ca le vor folosi in paralel pe amandoua. “Este prea devreme sa ne aruncam la estimari legate de numarul de membri sau cu privire la veniturile pe care le-am putea avea odata ce vom pune la punct si modelul de business”, spune Birlea.
     
    Nu la fel de rezervati in estimari sunt proprietarii iKonect, retea lansata de publisherul Rockmedia Network, detinut de omul de afaceri Rachad El Jisr, pe o platforma online dezvoltata impreuna cu agentia interactiva MB Dragan. “10.000 de utilizatori pana in martie, 50.000 pana in iulie si 100.000 la final de an”, afirma Mihai Dragan, directorul agentiei de publicitate. Bazata tot pe modelul LinkedIn, reteaua iKonect, care va necesita pana la sfarsitul lui 2009 o investitie de 200.000 de euro, spera sa se diferentieze prin conceptul de exclusivitate – reteaua functioneaza pe baza de invitatie, model urmat de Gmail, serviciul de e-mail al Google. Initial au fost trimise 99 de invitatii, fiecare dintre acesti utilizatori avand la randul sau o serie de invitatii pe care sa le poata da mai departe. “iKonect are caracter local, ceea ce inseamna conexiuni mai relevante si, in final, o comunitate mai relevanta. Functionalitatile actuale sunt insa doar varful aisbergului”, sustine Jisr, anuntand ca planul ar fi ca in cadrul retelei sa poata fi create mini-comunitati in functie de anumite criterii, precum orasele de provenienta sau domeniile de activitate ale utilizatorilor.
     
    “Lipsa unor retele sociale autohtone in internetul romanesc s-a simtit, dar va fi foarte greu pentru aceste retele in competitia cu cele internationale, deja consacrate in Romania”, considera Vlad Stan, fondatorul Seed Money, un soi de fond de investitii dedicat in exclusivitate afacerilor online romanesti. Stan nu exclude insa retelele sociale din randul proiectelor in care s-ar putea implica: “In aceste conditii au mare nevoie de viziune si de elemente prin care sa se diferentieze”.
     
    Ovidiu Negrean, fondatorul retelei Lucrez.in/IT, a pariat pe specializarea site-ului pe domeniul IT, incercand astfel sa faca legatura profesionala intre programatori si companiile aflate in cautare de oameni pentru departamentele de IT. “Cand am decis sa pornesc acest proiect, in octombrie anul trecut, in .ro nu exista nicio retea sociala de business romanesc. Intre timp, aproape concomitent au aparut trei si stiu alte doua care urmeaza sa fie lansate”, comenteaza Negrean. Din punctul lui de vedere insa, avand in vedere orientarea retelelor, competitia se va da mai mult intre Tetatet si iKonect, Lucrez.in/IT fiind asigurata intr-o anumita masura prin faptul ca specialistii IT care folosesc retele sociale vor fi cu siguranta interesati sa intre in comunitate.
     
    “Poate ca, la vederea competitiei din ce in ce mai mari, celelalte doua retele, care ar trebui sa se lanseze, ar putea renunta la idee”, spune Negrean. Dimpotriva, cei mai multi cunoscatori ai domeniului cred ca loc pentru retele de socializare autohtone e destul in online-ul romanesc. “Segmentul a ramas multa vreme slab acoperit, dar sansele de reusita ale noilor competitori depind acum de strategia pe care o vor urma”, apreciaza Orlando Nicoara, directorul general al MediaPro Interactiv. Cel mai bun exemplu al lui Nicoara ca poti castiga o piata neacoperita local, dar dominata de un serviciu international, este Trilulilu, care a reusit sa se impuna in ciuda popularitatii YouTube. Inclusiv MediaPro Interactiv a atacat recent un teritoriu nou, cel al motoarelor de cautare pe internet, desi Okidoki.ro ramane deocamdata un purice pe langa elefantul Google.

     

  • In cautarea preturilor mici

    Dupa indelungi cautari, in incercarea de a gasi produsele care il interesau la un pret cat mai mic, Adrian Dimian (29 de ani) a ajuns sa cumpere respectivele produse la preturi care nu erau nici pe departe cele mai mici din piata. Asa i-a venit ideea sa creeze un site prin care consumatorii sa poata cauta in oferta mai multor magazine online din Romania produsele care ii intereseaza, ordonate in functie de pret. Lansat recent in urma unei investitii de 1.200 de euro, Pricesdb.ro nu este foarte diferit fata de alte site-uri de acest gen, insa are avantajul ca un anumit magazin online romanesc poate introduce gratuit in baza de date a site-ului produsele pe care le comercializeaza.
     
    “In portofoliul Pricesdb.ro se gasesc produse din cateva sute de magazine online, iar numarul lor este in continua crestere”, a spus Adrian Dimian. “Toate produsele existente pe site au fost adaugate fara implicarea celor care detin magazinele online”, spune fondatorul site-ului. Daca un magazin vrea sa intre in baza de date a Pricesdb.ro sau, dimpotriva, sa fie sters, iar produsele sale sa nu mai apara in cautarile de pe site, este suficient sa completeze un formular, fara sa fie nevoie sa plateasca niciun fel de taxa.
     
    “Deocamdata nu m-am gandit la un model de business pentru site”, sustine Dimian. Aranjarea produselor pe site in functie de pretul cel mai mic nu reprezinta insa in mod neaparat o solutie comoda pentru consumator. Spre exemplu, la o cautare dupa Nokia N95, primele cateva pagini contin diferite accesorii dedicate telefonului mobil, iar pentru a gasi telefonul in sine, utilizatorii fie cauta in ultimele pagini cu rezultate, fie efectueaza o noua cautare dupa cuvintele cheie “telefon mobil Nokia N95”, caz in care 99% dintre rezultate sunt relevante.
     
    “Exista insa si cazuri cand acest lucru nu este posibil, utilizatorul fiind nevoit sa parcurga cat mai multe pagini cu rezultate”, spune Adrian Dimian, afirmand ca in acest moment cauta solutii pentru a usura procesul de cautare pe site.   

  • Internet pe patru roti

    Compania germana producatoare de echipamente auto Blaupunkt, impreuna cu agregatorul online de statii radio miRoamer, au conceput primul sistem radio cu acces la internet creat special pentru masini. Pentru a putea asculta radio de pe internet, utilizatorii au nevoie de un telefon mobil 3G. “Radioul numit Blaupunkt 600i foloseste tehnologia Bluetooth pentru a se conecta la telefonul mobil 3G, care se conecteaza la randul sau la o retea mobila de internet”, explica George Parthimos, directorul executiv al companiei miRoamer, adaugand ca telefonul mobil este folosit doar ca intermediar intre radioul masinii si posturile radio online la internet.
     
    Pentru un pret initial de 399 de dolari (291 de euro), la care se adauga o taxa lunara de 15 dolari (11 euro) perceputa de companie in schimbul accesului la statiile radio de pe internet, conducatorii auto pot sa asculte peste 30.000 de statii de radio din toata lumea. Compania condusa de catre George Parthimos a semnat un contract cu aceste statii radio, avand astfel posibilitatea sa le adune pe toate la un loc pe site-ul miRoamer.com, accesibil atat de pe computer, cat si prin intermediul dispozitivelor mobile de genul celularelor. Parthimos vede aceasta noua posibilitate de conectare la internet ca pe o evolutie in sine a radioului. “Am fost contactati de numerosi producatori de masini care sunt interesati sa incorporeze sistemul in propriile automobile”, a mai spus Parthimos, specificand insa ca aceasta facilitate va fi posibila abia din 2010.

  • Internet pentru gulere albe

    “Inca nu ai cont pe LinkedIn?”, ma intreba surprinsa o cunostinta, nu cu multa vreme in urma. “Trebuie neaparat sa-ti faci. Eu deja am peste 250 de contacte acolo si asa mi-am gasit noul job.” Pe paginile retelei sociale americane, care numara acum peste 34 de milioane de utilizatori din toata lumea, au cont probabil si cateva mii sau poate zeci de mii de romani. Pentru ei, site-uri de genul LinkedIn sau Xing reprezinta un fel de Hi5 profesionist, unde profilul de utilizator este de fapt CV-ul si unde pot gasi detalii despre oamenii cu care lucreaza sau cu care vor sa intre in contact.

    Singurul dezavantaj, pentru unii, ar fi lipsa localizarii si a continutului in limba romana. “Noi am plecat la drum pornind tocmai de la ideea de a face un LinkedIn romanesc”, declara Dragos Birlea, unul dintre cofondatorii site-ului de continut video Trilulilu, referindu-se la reteaua online Tetatet.ro, lansata saptamana trecuta. In formula antreprenorilor care s-au decis sa concureze LinkedIn intra firma de consultanta Birlea, Colceriu & Asociatii, cu 45% din Tetatet, Rares Dragan (14%), Andrei Dunca, Adrian Sabau si Agora Human Resources, cu 10% fiecare, Bogdan Colceriu si Levente Szekeres (cate 5%) si Vlad Igrisan (1%). Pe scurt, a fost nevoie de zece oameni, de o investitie initiala relativ mica, de cateva mii de euro, si aproape un an de munca pentru infiintarea Tetatet.

    “De concept ne-am apucat in martie anul trecut, iar din aprilie lucram la partea tehnica”, lamureste Birlea. Neoficial, reteaua a fost lansata in octombrie, insa a functionat in ultimele luni in varianta “private beta”, putand fi accesata de un numar limitat de utilizatori. In povestea retelei sociale, LinkedIn isi are locul nu numai pentru ca a fost un termen de comparatie, dar si pentru ca in acest an de dezvoltare a Tetatet, pe LinkedIn au aparut anumite functionalitati noi pe care le pregatea si reteaua autohtona si pe care miza aceasta din urma pentru a se diferentia. Nu inseamna insa ca Tetatet spera ca romanii vor renunta la retelele internationale si se vor multa pe una locala, ci ca le vor folosi in paralel pe amandoua.

    “Este prea devreme sa ne aruncam la estimari legate de numarul de membri sau cu privire la veniturile pe care le-am putea avea odata ce vom pune la punct si modelul de business”, spune Birlea. Nu la fel de rezervati in estimari sunt proprietarii iKonect, retea lansata de publisherul Rockmedia Network, detinut de omul de afaceri Rachad El Jisr, pe o platforma online dezvoltata impreuna cu agentia interactiva MB Dragan.

    “10.000 de utilizatori pana in martie, 50.000 pana in iulie si 100.000 la final de an”, afirma Mihai Dragan, directorul agentiei de publicitate. Bazata tot pe modelul LinkedIn, reteaua iKonect, care va necesita pana la sfarsitul lui 2009 o investitie de 200.000 de euro, spera sa se diferentieze prin conceptul de exclusivitate – reteaua functioneaza pe baza de invitatie, model urmat de Gmail, serviciul de e-mail al Google. Initial au fost trimise 99 de invitatii, fiecare dintre acesti utilizatori avand la randul sau o serie de invitatii pe care sa le poata da mai departe.

    “iKonect are caracter local, ceea ce inseamna conexiuni mai relevante si, in final, o comunitate mai relevanta. Functionalitatile actuale sunt insa doar varful aisbergului”, sustine Jisr, anuntand ca planul ar fi ca in cadrul retelei sa poata fi create mini-comunitati in functie de anumite criterii, precum orasele de provenienta sau domeniile de activitate ale utilizatorilor. “Lipsa unor retele sociale autohtone in internetul romanesc s-a simtit, dar va fi foarte greu pentru aceste retele in competitia cu cele internationale, deja consacrate in Romania”, considera Vlad Stan, fondatorul Seed Money, un soi de fond de investitii dedicat in exclusivitate afacerilor online romanesti.

    Stan nu exclude insa retelele sociale din randul proiectelor in care s-ar putea implica: “In aceste conditii au mare nevoie de viziune si de elemente prin care sa se diferentieze”. Ovidiu Negrean, fondatorul retelei Lucrez.in/IT, a pariat pe specializarea site-ului pe domeniul IT, incercand astfel sa faca legatura profesionala intre programatori si companiile afilate in cautare de oameni pentru departamentele de IT. “Cand am decis sa pornesc acest proiect, in octombrie anul trecut, in .ro nu exista nicio retea sociala de business romanesc. Intre timp, aproape concomitent au aparut trei si stiu alte doua care urmeaza sa fie lansate”, comenteaza Negrean.

    Din punctul lui de vedere insa, avand in vedere orientarea retelelor, competitia se va da mai mult intre Tetatet si iKonect, Lucrez.in/IT fiind asigurata intr-o anumita masura prin faptul ca specialistii IT care folosesc retele sociale vor fi cu siguranta interesati sa intre in comunitate. “Poate ca, la vederea competitiei din ce in ce mai mari, celelalte doua retele, care ar trebui sa se lanseze, ar putea renunta la idee”, spune Negrean.

    Dimpotriva, cei mai multi cunoscatori ai domeniului cred ca loc pentru retele de socializare autohtone e destul in online-ul romanesc. “Segmentul a ramas multa vreme slab acoperit, dar sansele de reusita ale noilor competitori depind acum de strategia pe care o vor urma”, apreciaza Orlando Nicoara, directorul general al MediaPro Interactiv. Cel mai bun exemplu al lui Nicoara ca poti castiga o piata neacoperita local, dar dominata de un serviciu international, este Trilulilu, care a reusit sa se impuna in ciuda popularitatii YouTube. Inclusiv MediaPro Interactiv a atacat recent un teritoriu nou, cel al motoarelor de cautare pe internet, desi Okidoki.ro ramane deocamdata un purice pe langa elefantul Google.

    Pana acum, in Romania au prins mai degraba retelele sociale de divertisment, de genul Hi5 sau Neogen.ro. Prima raporta la inceputul acestui an peste 60 de milioane de membri activi, dintre care romanii ar reprezenta 4,9%, dupa cum reiese din datele Alexa.com. Urmatoarea retea in topul Alexa al siteurilor accesate de romani ar fi Neogen. ro, parte din grupul Neogen al lui Calin Fusu, care se afila pe locul 25, si Facebook, la 5 locuri distanta.

    Retelele Neogen.ro, Noi2.ro si Colegi.ro numara in total 1,5 milioane de membri, fiind necesar un singur cont de utilizator pentru oricare dintre ele. In planurile lui Fusu pentru anul acesta, o componenta importanta o reprezinta retelele sociale, care vor insemna jumatate din afacerile Neogen, estimate la 4 milioane de euro. Mai exact, cele trei retele sociale vor fi integrate intruna singura. “Colegi.ro si Noi2.ro ar urma sa devina componente ale Neogen.ro, astfel incat sa fie mai simplu de folosit”, spune Fusu.

    Totodata, seful Neogen vrea sa extinda, in noua formula, Colegi.ro si Noi2.ro si in Bulgaria, Serbia si Republica Moldova, tari unde activitatea companiei se rezuma la formatul Neogen.ro. “Problema este ca omul nu vrea sa foloseasca 100 de retele sociale. Cred ca limita superioara se opreste la cel mult trei”, spune Fusu, care nu se simte deloc amenintat de noua competitie din segmentul retelelor sociale. Din punctul lui de vedere, pentru o retea afilata la inceput, conditiile actuale ale pietei s-ar putea sa fie prea dificile.

    “Mai ales daca sunt retele generaliste, cred ca sansele de supravietuire pe un termen mai lung de sase luni sunt foarte reduse”, continua fondatorul Neogen, cu precizarea ca o alta problema importanta cu care s-ar putea confrunta acestea ar fi lipsa unei mase critice de utilizatori. Comunitatea online de business este destul de mica, probabil insumand mai putin de 10% din totalul utilizatorilor de internet, dupa parerea lui Mihai Dragan – or, retelele sociale internationale aduna zeci sau chiar sute de milioane de membri. Asa incat, chiar daca exista localizare, iar continutul este exclusiv in limba romana, deschiderea si accesul la o baza mai variata de contacte sunt reduse. Pe de alta parte, se pune inclusiv problema intaietatii, asa incat, pentru multi dintre utilizatorii care au deja conturi pe anumite retele sociale, cu o agenda de contacte si legaturi, mutarea pe o alta retea ar putea parea nejustificata.

    “Eu sunt gata sa-mi sterg contul de pe Facebook si nu mi-as mai face alte conturi pe retele sociale. Nu ma ajuta in niciun fel, blogul personal si contul de pe LinkedIn sunt mai utile in contactul cu lumea decat o retea locala de business”, isi spune parerea, din perspectiva consumatorului, Costin Cocioaba, autorul blogului ecostin.com. Pentru el, LinkedIn este suficient, fiind echivalentul unui CV online, situatie in care se afila multi alti romani, motiv pentru care “este foarte probabil ca pana la finalul anului doua din cele trei retele sociale sa se inchida sau sa aiba un trafic irelevant pentru un business online”.

    Argumentul cel mai solid in favoarea retelelor sociale autohtone ar fi faptul ca exista inca multi utilizatori care nu folosesc deloc retelele online si care ar putea fi atrasi de site-urile noi de socializare. “Lansarile recente cred ca marcheaza doar inceputul si ca in scurt timp vor aparea si mai multe retele axate pe segmente diferite”, spune cu optimism Sergiu Biris, fondatorul Trilulilu, amintind ca si lansarea clonei romanesti a YouTube a atras foarte multe opinii negative la inceput, in urma cu doi ani. Ramane insa problema monetizarii, o problema cu atat mai spinoasa cu cat de ea n-au scapat nici multe din site-urile internationale de socializare, inclusiv MySpace si Facebook.

  • Internet de sezon

    “Ideea unui astfel de site o avem de anul trecut, cand a fost lansat un proiect mai mic, au fost analizate rezultatele pe care le-a avut, iar anul acesta am revenit cu o varianta imbunatatita”, spune Madalin Durca, directorul de marketing de la PCfun si ElectroFun, magazinele electronice detinute de omul de afaceri Marius Ghenea. Oferta cuprinde atat produse de IT&C si electrocasnice, cat si articole cosmetice, decoratiuni de sarbatori si brazi. “Site-ul este alimentat de magazine populare in sectorul lor de activitate, precum PCfun.ro, Electrofun.ro si BrazideCraciun.ro”, precizeaza Madalin Durca, justificand totodata si de ce investitia pentru dezvoltarea Christmasfun.ro nu poate fi calculata in bani, ci mai degraba in orele de munca ale oamenilor care lucreaza pentru celelalte site-uri din grup. “In general urmarim simplificarea procesului de cumparare prin ofertele de pret pe care le avem”, spune Durca, referindu-se in special la faptul ca potentialii cumparatori din internetul romanesc n-au prea avut pana acum posibilitatea sa cumpere din acelasi loc si produse electronice si brazi de Craciun. Site-ul BrazideCraciun.ro este controlat tot de Marius Ghenea, dupa ce a devenit, la inceputul lunii noiembrie, actionarul majoritar al Gravity Design, compania din spatele site-ului.
     
    La doua saptamani de la lansare, Christmasfun.ro a inregistrat aproximativ 13.000 de vizitatori unici, iar fondatorii site-ului estimeaza ca pana la sfarsitul lunii decembrie vor fi cel putin 30.000-35.000 de vizite. Circa 42% dintre cei care au accesat Christmasfun.ro sunt din Bucuresti, iar majoritatea s-au orientat spre produsele cu preturi mai atractive.