BusinessMagazin

Tag: inregistrare

  • Deficitul comercial a crescut în aprilie cu 33,6 milioane euro, la 634,6 milioane euro

     Astfel, în februarie 2014, conform estimărilor preliminare ale INS, exporturile FOB au însumat 18,7 miliarde lei (4,17 miliarde euro), iar importurile CIF au însumat 21,5 miliarde lei (4,8 miliarde euro).

    Comparativ cu aceeaşi lună din 2013, exporturile au crescut cu 4,1% la valori exprimate în lei şi cu 2,2% în euro, iar importurile au urcat cu 4,6% în lei şi cu 2,6% în euro.

    Faţă martie 2014, exporturile din luna aprilie au scăzut cu 7,2% la valori exprimate în lei şi cu 6,8% în euro, iar importurile s-au redus cu 4,8% în lei şi cu 4,3% în euro.

    În primele patru luni ale acestui an, deficitul comercial FOB-CIF a fost de 7,84 miliarde lei (1,75 miliarde euro), mai mare cu 493,7 milioane lei (71,4 milioane euro) decât cel înregistrat în perioada ianuarie-aprilie 2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România a înregistrat în aprilie cea mai puternică scădere a volumului vânzărilor de retail

     Scăderi semnificative, dar mai reduse decât România, au fost raportate de Malta, cu 2,6%, precum şi de Germania şi Portugalia, ambele cu 0,9%, se arată într-un comunicat al Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene.

    Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în această perioadă de Letonia, cu 2,5%, Marea Britanie, cu 2,1%, Estonia, Franţa şi Slovenia, toate trei cu 1,4%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numărul naşterilor din 2013 a scăzut sub 180.000, record negativ pentru ultimii 70 de ani

    “2013 a fost primul an în care numărul de născuţi vii este mai mic de 180.000. După revoluţie s-a înregistrat un trend descrescător, au mai existat şi mici perioade de creştere, dar 2013 a marcat acest minim. Din seriile de date, este evident că am atins minimul din 1960, dar e aproape sigur că reprezintă minimul de după al doilea război mondial”, a spus Tudorel Andrei.

    El a explicat că pe parcursul perioadei de tranziţie, scăderea populaţiei a fost cauzată în principal de imigraţie, dar anul trecut proporţia s-a inversat, iar principala cauză a scăderii populaţiei a fost sporul natural negativ.

    Altfel spus, anul trecut diferenţa negativă dintre noii-născuţi şi persoanele decedate a fost mai mare decât numărul românilor care au plecat în străinătate pentru perioade mai mari de 12 luni.

    Tudorel Andrei a precizat că reducerea populaţiei a fost cauzată anul trecut în proporţie de 95% de sporul negativ al populaţiei.

    “Avem aproape un echilibru între migraţie şi emigraţie, sub 10.000 de persoane”, a completat şeful INS.

    Directorul general al direcţiei generale de demografie şi statistică socială, Silvia Pisică, a explicat că scăderea natalităţii are două explicaţii, fiind rezultatul atât a emigraţiei, cât şi a modificărilor de comportament generaţionale.

    “Sunt peste 2,3 milioane de persoane care au emigrat. Majoritatea covârşitoare din categoria de vârstă 25-64 ani, cu accent extrem de mare pe 25-45 de ani, vârsta la care se fac copii. A crescut şi vârsta de căsătorie. Generaţia părinţilor noştri se căsătorea puţin după 20 de ani, iar astăzi căsătoriile şi naşterile se duc spre 30 de ani”, a explicat Pisică.

    Directorul din INS a arătat că şi numărul mediu de copii pe cuplu este în scădere, ceea ce afectează sporul natural.

    “Dacă în generaţia anterioară, a părinţilor noştri, fiecare familie avea cel puţin doi copii, nu vorbim de bunicii noştri, acum cuplurile se limitează la un copil. Când a fost baby-boomul, după decretul din 66, au fost 575.000 de născuţi vii”, a completat Pisică.

    Tudorel Andrei a precizat că pentru a avea spor natural zero, fiecare româncă fertilă ar trebui să nască 2,1 copii, în timp ce rata actuală se găseşte în jur de 1,5.
     

  • Doar un sfert din terenurile agricole din România sunt asigurate. Poliţa costă 30 de lei la hectar

    Piaţa de asigurări agricole s-a dublat faţă de perioada de dinainte de criză şi a înregistrat creşteri anuale de circa 10-15%”, apreciază Bogdan Pîrvu, directorul general al companiei Fata Asigurări, orientată în proporţie de 75% către clienţii din zona rurală. Compania pe care o conduce a ajuns anul trecut la o valoare totală a primelor brute subscrise de 6,45 milioane de euro şi se află în topul companiilor cu prime brute subscrise în categoria poliţelor de asigurări agricole; în acelaşi top se află şi Groupama Asigurări, care a înregistrat prime brute subscrise din asigurări agricole de 6,59 milioane de euro, şi Gothaer Asigurări Reasigurări, cu o valoare de 2,34 milioane de euro prime brute subscrise în acest segment, potrivit datelor companiei de cercetare Media Exprimm.

    “Capitalizarea mai bună pentru fermieri a fost generată în primul rând de ani buni din punct de vedere climatic şi de creşterea preţurilor produselor pentru anii anteriori; creşterea suprafeţelor cultivate şi a producţiei au condus astfel şi la creşterea valorii sumei asigurate”, explică Pîrvu.

    Potenţialul creşterii asigurărilor pe acest segment reiese din statistici: anul trecut, producţia agricolă vegetală din România a înregistrat creşteri la toate culturile, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică: floarea-soarelui s-a situat pe primul loc în UE, atât din punctul de vedere al producţiei, cât şi al suprafeţei cultivate, iar la porumb România s-a aflat pe primul loc în UE în funcţie de suprafaţa cultivată şi pe locul al doilea, după Franţa, în ce priveşte producţia. Agricultura a atins anul trecut un maxim istoric de 18,5 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 7% din Produsul Intern Brut.

    În acest context, evoluţia a fost de bun augur şi în rândul dotărilor tehnologice, dar şi în rândul asigurătorilor din domeniu: “Atunci când ai o producţie bună pe câmp, nu rişti să o pierzi şi îţi iei toate măsurile de protecţie, inclusiv asigurarea”. Piaţa de asigurări agricole a înregistrat creşteri constante, ajungând în prezent la o valoare totală de prime brute subscrise de aproximativ 25 de milioane de euro, dintr-o valoare totală de 1,87 miliarde de euro anul trecut.

    Totuşi, comportamentul de asigurare a unor riscuri precum volatilitatea preţurilor pe pieţele europene şi internaţionale, dar şi pentru cele de producţie pentru îngheţ timpuriu nu reprezintă un comportament des întâlnit în rândul fermierilor din România. Justificarea vine din faptul că mai bine de 45% din suprafeţele agricole sunt deţinute de micii producători, în rândul cărora lipseşte în continuare încrederea faţă de această măsură de precauţie. “Fermierii care practică agricultura de subzistenţă nu consideră de obicei oportune asigurările, din raţiuni de costuri; din rândul fermierilor care cultivă între 10 şi 100 hectare, un segment mic ia în considerare acest tip de asigurare, iar din rândul celor care cultivă între 100 şi 5.000 de hectare, îşi fac cu siguranţă an de an asigurări, cu mici excepţii.”

    Tendinţa marilor producători agricoli de a se asigura se explică, pe de o parte, prin faptul că înţeleg riscurile la care sunt supuşi, dar şi pentru că printre cerinţele de creditare ale băncilor sau, în unele cazuri, ale partenerilor se numără şi asigurarea culturilor, explică Pîrvu.

    Costul mediu pe care un fermier îl plăteşte pentru poliţele de asigurări, pentru un hectar, este de aproximativ 30 de lei. Incendiile, alunecările de teren, îngheţul sau dezgheţul timpuriu sunt de asemenea incluse în oferta riscurilor asigurate. În ce priveşte asigurările din sectorul zootehnic, penetrarea mică a asigurărilor este generată de volumul mic al pieţei. “Sectorul zootehnic a început să se revigoreze, au apărut complexe noi (de creştere a animalelor – n.r.), care de obicei se asigură”, apreciază Pîrvu.

    Potrivit lui, piaţa ar putea fi reglementată mai întâi la nivel legislativ, regulile jocului fiind pe punctul de a se schimba în vara aceasta, când va expira subvenţionarea programului de prime de asigurare de către stat prin care acesta deconta până la 70% din prima de asigurare plătită de fermieri companiilor specializate.

  • Happy Tour Group a înregistrat în 2013 o cifră de afaceri de 60 milioane de euro

    În 2013, creşterile cele mai importante au fost realizate pe segmentul de leisure, în medie 12%.  Au fost introduse destinaţii noi, foarte apreciate de publicul român. Printre acestea amintim Madeira, Bodrum si Chania, din insula Creta. De asemenea, am înregistrat o creştere de 8% pe segmentul de city break. Cele mai populare astfel de pachete au fost către destinaţii precum Praga, Paris, Bracelona, Londra sau Madrid.

    ”Din ce în ce mai mulţi români aleg să călătorească vara pe destinaţiile operate cu charter. Anul trecut am avut 14 chartere către Grecia, Turcia, Spania şi Cipru. Pentru 2014, păstrăm actualele destinaţii, noutăţile fiind reprezentate de diversificarea ofertelor charter pentru Bodrum şi Chania (Creta), introduse anul trecut”, a declarat Javier Garcia del Valle, CEO al Happy Tour Group.

    De asemenea, vânzările biletelor de avion au înregistrat o creştere în 2013 comparativ cu anul precedent, trend aşteptat să se menţină şi în 2014. Biletele de avion pentru cursele externe au reprezentat 85% din vânzările totale de bilete de avion. Acelaşi procent este valabil pentru clasele de călătorie, respectiv 85% clasa economic şi 15% business class şi first class. ”Analizând scopul călătoriilor pentru anul 2013, avem un raport de 45% -55% pentru vacanţe versus vânzările pentru clienţii corporate. ”, spune Javier Garcia del Valle. ”De asemenea, vânzările de bilete low cost au crescut cu aproximativ 10% în 2013 ca volum, comparativ cu 2012. Cele mai căutate destinaţii au fost Barcelona, Milano şi Roma”, adaugă Javier Garcia del Valle.

    Happy Tour Group este cel mai mare grup de turism din România, compus din agenţia de turism Happy Tour, portalul de rezervări online Paravion, agenţia Travel House şi turoperatorul Prestige Tours. La nivel naţional sunt 90 de agenţii afiliate Happy Tour. În prezent, Happy Tour Group are aproximativ 150 de angajaţi.

  • Lukoil scade cu 17% şi riscă să piardă locul 3 în faţa MOL

    După această scădere, locul al treilea deţinut de ruşi în comerţul cu carburanţi din România se clatină în faţa rivalilor de la MOL, care au depăşit şi ei pragul de un miliard de euro după preluarea benzină­riilor italienilor de la Eni (Agip).

    Rezultatele anunţate de Lukoil vin ca o surpriză după ce compania reuşise să creas­că în fiecare an din 2009, businessul ruşilor revenind în 2012 la nivelul înregistrat înain­­te de izbucnirea crizei.

    Totodată, scăderea afacerilor Luk­oil România vine în contextul în care şi rafinăria deţinută de ruşi, Pe­tro­tel din Ploieşti, a procesat anul trecut cu 15% mai puţin ţiţei.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Sosirile în unităţi turistice au crescut în primele patru luni. Din ce ţări au venit cei mai mulţi turişti străini

     Din numărul total de sosiri, cele ale turiştilor români au reprezentat 77,5%, iar restul de 22,5% ale turiştilor străini, ponderi apropiate de cele din perioada ianuarie-aprilie 2013.

    În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa – 79,3% din total, iar din aceştia 85% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.

    Sosirile în hoteluri au deţinut în perioada analizată o pondere de 75% din totalul sosirilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, în creştere cu 5,5% comparativ cu primele patru luni ale anului trecut.

    În ceea ce priveşte înnoptările, 77,7% dintre aceste au fost ale turiştilor români, iar restul de 22,3% ale turiştilor străini. Cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (77,6% din total turişti străini), iar din aceştia 83,7% au fost din ţările Uniunii Europene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Absolvenţii de minim 16 ani pot primi indemnizaţie de şomaj

     Potrivit unui comunicat al Agenţiei Municipale de Ocupare a Forţei de Muncă Bucureşti, absolvenţii instituţiilor de învăţamânt în vârstă de minimum 16 ani pot beneficia de o indemnizaţie de şomaj pentru o perioadă de şase luni, reprezentand 50 la sută din valoarea indicatorului social de referinţă al asigurărilor pentru şomaj (în valoare de 500 de lei în 2014, n.r.).

    Aceştia trebuie să se înregistreze la agenţia de ocupare a forţei de muncă din raza căreia îşi au domiciliul, în maximum 60 de zile calendaristice de la data absolvirii, ca persoană în căutarea unui loc de muncă.

    Indemnizaţia de şomaj se acordă după 60 de zile calendaristice de la data absolvirii, perioadă în care absolventul beneficiază de servicii gratuite în vederea angajării (informare şi consiliere profesională, medierea muncii, formare profesionala).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BCE vrea să taxeze cu până la 15 milioane de euro pe an marile bănci pentru a le supraveghea

     Costurile pentru instituţiile de credit au fost dezvăluite marţi într-un proiect de reglementare a comisioanelor publicat de BCE, potrivit Bloomberg.

    Din circa 130 de bănci pe care le va monitoriza direct, cele mai multe vor plăti între 700.000 de euro şi 2 milioane de euro pe an. Aproximativ 6.000 de bănci pe care BCE le va supraveghea indirect vor achita între 2.000 de euro şi 200.000 de euro pe an, suplimentar faţă de comisioanele percepute de autorităţile naţionale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creditarea a crescut în aprilie cu 0,2% faţă de martie, dar se plasează cu 0,8% sub aprilie 2013

     “Creditul în lei a crescut cu 0,8% (0,5% în termeni reali), în timp ce creditul în valută exprimat în lei s-a diminuat cu 0,2% (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 0,1%). La 30 aprilie 2014, creditul neguvernamental a înregistrat o reducere de 0,8% (-2% în termeni reali) faţă de 30 aprilie 2013, pe seama majorării cu 6,1% a componentei în lei (4,8% în termeni reali) şi a diminuării cu 5% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 7,7%)”, se arată într-un comunicat al Băncii Naţionale a României (BNR).

    Depozitele s-au majorat cu 0,5% faţă de martie, la 215,03 miliarde lei.

    Economiile în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 0,8%, la 81,77 miliarde lei. Faţă de aprilie 2013, plasamentele în bănci au fost cu 6,2% mai mari (4,9% creştere în termeni reali).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro