Tag: refuz

  • Băsescu: Am sperat să vină un guvern care să creeze condiţii de relansare economică, nu s-au creat

    “Dacă după celebrul an 2010, când am consimţit să fiu alături de Guvern pentru nişte măsuri extrem de dure, care ştiam că vor avea costuri politice uriaşe, am sperat ceva, am sperat că după stabilizarea macroeconomică ce s-a produs începând cu 2011 va veni un guvern care să creeze condiţii de relansare economică. Aşa cum arată lucrurile acum, nu s-au creat condiţii, şi cred că esenţa este să nu alunecăm din nou într-o situaţie dificilă. Sper să nu se întâmple. Dacă bugetul anului 2014 nu va fi unul al relansării, ci al stagnării, măcar bugetul anului 2015 să fie unul al relansării economice”, a declarat Traian Băsescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iberdrola nu va mai investi în România în domeniul energiei eoliene

     “În România Iberdrola rămâne doar cu cei 80 MW aflaţi în producţie. Este un proces de dezinvestire care, practic, este finalizat”, au declarat pentru MEDIAFAX surse din companie.

    Unul dintre motivele pentru care grupul spaniel a decis să renunţe la investiţiile în producţia de energie eoliană este reprezentat şi dificultăţile financiare cauzate de criza financiară la nivel global, potrivit surselor citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Trebuie luate măsuri de privatizare onestă a marilor companii de stat care au pierderi

     Preşedintele a spus că din punctul său de vedere “competitivitatea, în creştere, a economiei Româneşti, vine strict din sectorul privat”.

    “Vor trebui luate măsuri, inclusiv de privatizare onestă a marilor companii de stat care generează pierderi”, a comentat şeful statului, adăugând că, altfel, România nu va reuşi să fie competitivă la nivel european, dacă nu-şi finalizează şi îşi repartizează sectorul de stat.

    Şeful statului a mai declarat că de regulă, “în România ne-am obişnut să privim spre marii investitori, dacă vin sau nu vin, ei fiiind cei care ar trebui, chipurile, să relanseze economia românească”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Avem un cost al energiei care ne face necompetitivi la nivel european

     El a afirmat, la cea de a XXI-a ediţie a “Topului Naţional al Firmelor Private din România”, organizată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, că problema costului ridicat al energiei este nu doar a României, ci a întregii Europe.

    “Avem un cost al energiei care ne face necompetitivi la nivel european, în raport cu Statele Unite, în raport cu China. Şi România se încadrează în această tendinţă europeană de a creşte continuu costurile energiei”, a spus şeful statului.

    El a menţionat că “una este o liberalizare a costurilor energiei şi să spui că targetul este nivelul european al costului energiei, şi alta e să spui liberalizezi energia dar costul energiei trebuie să urce la nivelul în care nu mai subvenţionezi de la stat”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CONFERINŢĂ ZF – Niţă: Statul nu va cere “la infinit” companiilor să verse la buget 85% din profit

     “Mizez foarte mult pe investiţii, pe participarea capitalului românesc şi pe investiţiile companiilor româneşti. Vom face asta pe termen scurt”, a afirmat Niţă, la o conferinţă organizată de Ziarul Financiar.

    El a mai spus că unele companii, precum Romgaz, au posibilitatea de a obţine credite pentru investiţii şi că obligativitatea cedării a 85% din profit nu va fi “la infinit”, ci pe o perioadă limitată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Se trece la crearea de taxe noi, care să hrănească sistemul bugetar, e greşit. Nu mărirea taxelor este soluţia

     Declaraţiile preşedintelui:

        În România ne-am obişnuit să privim către marii investitori, ei fiind cei care ar trebui să relanseze economia. Sursa garantată a creşterii economice poate fi întreprinzătorul autohton.

        Dacă vrem să avem o garanţie a creşterii economice, ea trebuie îndreptată ca speranţă şi ca sprijin către investitorul autohton. Nu ai nevoie de o multinaţională ca să dezvolţi producţia alimentară, bazele de tratament, să faci pârtii de schi, să dezvolţi multe alte activităţi utile.

        IMM-urile sunt cele către care trebuie să se îndrepte acţiunea politică de a le crea mediu favorabil pentru dezvoltare.
     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Iuliana Stan: Păcatul specialiştilor

    IULIANA STAN (managing partner Human Synergistics România)


    Specialiştii sunt o specie aparte şi unică. Oamenii organizaţionali sunt cu toţii specialişti, unii mai buni decât alţii. Atunci când uită însă care este scopul pe care specializarea lor îl serveşte, ambiţia lor se mută în a-şi convinge colegii cât de pricepuţi sunt şi valoarea interacţiunilor tinde spre zero, iar energia este toată consumată în demonstraţie. Niciodată nu vom spune că ne place sau nu de cineva pentru că este atât de priceput sau de nepriceput la ceva, ci pentru felul cum se comportă ca om. Caracterul este cel care face oamenii mai mult sau mai puţin plăcuţi, nicidecum instrumentele din dotare.

    A fi specialist este un instrument, nu un scop în sine sau o trăsătură de caracter. Instrumentele ajută, participă şi susţin scopurile. Când te pricepi la ceva, te pui în slujba celor care au nevoie de competenţa ta sau în slujba scopului pe care competenţa îl poate servi, nu te chinui să convingi lumea despre cât de importantă, unică şi de nelipsit este specializarea pe care o ai. Culmea, vorbim despre oameni deştepţi, supercompetenţi, dar care nu au viziunea întregului la care sunt parte.

    Singurul întreg, dincolo de care însă nu prea mai zăresc nimic, este persoana lor.  Cel mult mai pot apărea în ceaţă alte persoane, dar scopurile sau ideile lor nici măcar nu se vor zări. Nu au nici vreo urmă de empatie, măcar atât cât să se întrebe ce aud ceilalţi de fapt, ci doar vorbesc cât să se asigure că nu mai lasă loc altor păreri sau întrebări. Li se pare că dacă ocupă spaţiul vorbind sau manifestându-se cu superioritate (pe care o confundă adesea cu autoritatea) îi vor cuceri pe cei din jur. Dacă o fac astfel, va fi o cucerire ca de redută, cu efort şi victime cel mai adesea. Cealaltă cale de cucerire este prin atragere, prin seducerea auditoriului şi prin folosirea de tehnici de vânzare. Efortul este dublu, poate chiar triplu, dar este durabil, şi, mai mult, este energizant.


    Din păcate, specialiştii sunt antrenaţi mai mult în specializarea pe care o au decât sunt antrenaţi în a-şi vinde competenţa. A fi un bun vânzător este, din punctul de vedere al specialiştilor, o competenţă derizorie. Or, a fi un bun vânzător este competenţa fără de care nicio competenţă nu rămâne nevalorizată.

    Este interesant că specializarea aceasta este mai mult decât un păcat organizaţional, este şi unul foarte personal. Toţi avem impresia că ştim foarte bine, cel mai bine de fapt, ce este bun pentru noi înşine, şi, pe cale de consecinţă, insistăm ca şi alţii să facă la fel pentru că le va fi bine şi lor. Nu ne gândim că poate alţii, doar pentru că sunt alţii, au alte nevoi şi alte viziuni asupra vieţii sau cel puţin asupra felului de a face lucrurile. Ne mai scapă din vedere şi că fiecare face cât de bine poate, orice ar face, chiar dacă aparent pare să depună un efort minimal sau, tot aparent, ni se pare că este greşit demersul pe care unii oameni îl aleg. Din afară, orice fac alţii poate fi îmbunătăţit sau schimbat.

    Este o atitudine cam ca a soacrelor care ştiu ele ce este cel mai bine, din principiu, iar principiul sunt ele însele. Cam aşa sunt şi specialiştii vocali, un fel de soacre organizaţionale care generează cu uşurinţă nevroze organizaţionale. Sau, politic spus, conflicte. În realitate sunt cicăleli în toată regula şi manifestări citeţe de neîncredere, de poziţionare şi de dihotomizare. Domesticirea specialiştilor se poate face doar pe calea scopului şi din aproape în aproape. Ei, de la sine, nu vor face niciun efort de a-şi îmblânzi demersul, pot fi doar îmblânziţi de interlocutorii care interacţionează cu ei şi care au nevoie de expertiza lor.

    Specialiştii nu suportă faptul că alţii nu înţeleg tot implicitul din mintea lor, dar, cu răbdare, cerând argumente, ignorându-le demonstraţia şi păstrând focusul pe scop, devin participativi. Este important pentru ei să nu se simtă ameninţaţi la nivel de competenţă, pentru că acolo, până la urmă, este terenul de unde ei îşi pot culege gloria cu uşurinţă. Deşi aparent ei protejează profesia pe care o reprezintă, îşi protejează de fapt slăbiciunile. Se comportă astfel având în minte ideea că, făcându-şi demonstraţia, vor fi percepuţi ca fiind superiori, şi este adevărat, se cred inferiori la nivel profund, dar sunt inferiori doar în raport cu procesul lor de devenire pe care şi-l frânează singuri.

  • Şeful misiunii FMI: Reducerea CAS nu e bugetată pe 2014, ar trebui lărgită baza şi alte măsuri

     “Să nu uităm obiectivul principal. Guvernul s-a angajat să menţină un deficit care să fie în zona lui 2,2% din PIB. Veniturile au fost mai slabe, iar la anul avem cheltuieli suplimenatre pentru salarii şi pensii şi alte investiţii, deci, în mod clar, pentru a acoperi aceste costuri trebuie să găseşti o cale de a prioritiza. Această reducere pentru a sprijini piaţa muncii era o parte, dar e prea devreme. Cred că momentul, timpul, nu era potrivit pentru a evalua toate acele efecte. În mod clar, se află pe agendă în continuare”, a răspuns Andrea Schaechter.

    Şeful misiunii FMI recunoaşte că România are o povară fiscală mare pe muncă şi autorităţile trebuie să reanalizeze sistemul, dar “cu mare grijă”, pentru a evita o gaură în buget.

    “În mod clar lărgirea bazei este un element care trebuie avut în vedere. Se analizează cu mare atenţie acest sistem, cât de mare este această povară (…) Am evidenţiat că acest lucru trebuie să se facă astfel încât impactul pe buget să fie zero. În mod clar este o măsură care ar susţine economia românească (…) Va fi nevoie de un pachet care să pună toate aceste lucruri împreună, acest pachet poate fi convenit şi atunci se va putea implementa”, a adăugat Schaechter.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comerţul modern, o piaţă ajunsă la majorat: Peste 1.000 de magazine cu afaceri de 7-8 mld. euro.

    Comerţul modern, a cărui istorie a început să se scrie în a doua jumătate a anilor ’90, a depăşit pentru prima dată în acest an pragul de 1.000 de magazine, iar cele 12 reţele străine nu vor să se oprească aici.

    Executivii lanţurilor de magazine afirmă că mai este loc de dezvoltare cel puţin încă trei ani – cu circa 100-200 de magazine pe an – în contextul în care suprafaţa medie de vânzare la 1.000 de locuitori este încă mult sub media europeană.

    Mai mult, comerţul modern are o pondere de 50% în totalul comerţului, în timp ce în Occident ponderea urcă spre 80, chiar 90%.  Istoria comerţului modern local, o piaţă de 7-8 mld. euro astăzi, a început să se scrie în 1996 când germanii de la Metro Cash&Carry au deschis primul lor magazin în România.

    Astăzi piaţa este controlată de 12 reţele străine, jucătorii români fiind “răpuşi” de criză sau de agresivitatea giganţilor internaţionali.  În topul celor mai mari reţele de comerţ modern din România se află astăzi Kaufland, Metro şi Carrefour, fiecare cu afaceri de peste 1 mld. euro. Nemţii de la Kaufland au urcat începând cu 2011 pe prima poziţie în top, detronând Metro după 15 ani, şi având afaceri ce s-au apropiat anul trecut de 1,5 mld. euro.

  • Comerţul modern, o piaţă ajunsă la majorat: Peste 1.000 de magazine cu afaceri de 7-8 mld. euro.

    Comerţul modern, a cărui istorie a început să se scrie în a doua jumătate a anilor ’90, a depăşit pentru prima dată în acest an pragul de 1.000 de magazine, iar cele 12 reţele străine nu vor să se oprească aici.

    Executivii lanţurilor de magazine afirmă că mai este loc de dezvoltare cel puţin încă trei ani – cu circa 100-200 de magazine pe an – în contextul în care suprafaţa medie de vânzare la 1.000 de locuitori este încă mult sub media europeană.

    Mai mult, comerţul modern are o pondere de 50% în totalul comerţului, în timp ce în Occident ponderea urcă spre 80, chiar 90%.  Istoria comerţului modern local, o piaţă de 7-8 mld. euro astăzi, a început să se scrie în 1996 când germanii de la Metro Cash&Carry au deschis primul lor magazin în România.

    Astăzi piaţa este controlată de 12 reţele străine, jucătorii români fiind “răpuşi” de criză sau de agresivitatea giganţilor internaţionali.  În topul celor mai mari reţele de comerţ modern din România se află astăzi Kaufland, Metro şi Carrefour, fiecare cu afaceri de peste 1 mld. euro. Nemţii de la Kaufland au urcat începând cu 2011 pe prima poziţie în top, detronând Metro după 15 ani, şi având afaceri ce s-au apropiat anul trecut de 1,5 mld. euro.