Tag: refuz

  • NOUĂ CUTREMURE în septembrie, în zona Galaţi. Cel mai recent, de 3,6 grade, a avut loc luni. Ponta: Nu reprezintă un motiv de panică

     Cutremurul a avut intensitatea II în zona epicentrală şi s-a produs la o adâncime de cinci kilometri, a precizat Institutul Naţional pentru Fizica Pământului.

    Oraşele apropiate de epicentrul seismului sunt Galaţi (20 de kilometri), Brăila (28 de kilometri), Măcin (38 de kilometri),Tecuci (51 de kilometri) şi Focşani (53 de kilometri).

    Un alt cutremur, cu magnitudinea de 3,9 grade pe scara Richeter, s-a produs duminică, la ora 21.10, la o adâncime de 10 kilometri. Epicentrul seismului a fost la 17 kilometri de municipiul Galaţi, la 27 de kilometri de Brăila, la 36 de kilometri de Măcin, la 53 de kilometri de Tecuci şi la 57 de kilometri de Focşani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alegerile locale din Portugalia: Opoziţia socialistă câştigă detaşat

     “Aceste alegeri au un învingător clar, PS. Majoritatea alegătorilor şi-a exprimat de-a lungul ţării refuzul faţă de politica acestui Guvern”, a declarat secretarul general al socialiştilor, Antonio Jose Seguro.

    Premierul Pedro Passos Coelho a recunoscut, duminică seara, “înfrângerea naţională” a partidului său, PSD, care a ratat obiectivul de a păstra majoritatea primăriilor.

    “PSD a înregistrat unul dintre cele mai proaste rezultate în alegerile municipale”, a dezvăluit el, adăugând că această înfrângere este “preţul care trebuie plătit” pentru politica guvernamentală.

    Passos de Coelho a afirmat că intenţionează să menţină austeritatea, “indispensabilă pentru a depăşi criza economică şi pentru a reinstaura încrederea şi pentru a relansa economia Portugaliei”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum s-a făcut de-a pierdut România un Bucureşti

    Am risipit câteva ore bune făcând nişte calcule şi, în buna tradiţie românească, am obţinut rezultate contradictorii. În spiritul ultimelor dispute care animă societatea românească, exploatarea de la Roşia Montană, problemele ecologice şi cele sociale ale zonei, mă interesa cam câte hectare de teren a pierdut ţărişoara cea frumoasă în general, acoperite de halde de steril şi deşeuri miniere, de ape uzate şi alte asemenea rămăşiţe industriale.

    Pe site‑ul Ministerului Economiei există două documente, cu inventarele iazurilor de decantare, în număr de 53, acoperind 1.056,68 hectare de teren. Documentul mai contabilizează cinci evenimente cu impact sever asupra mediului şi 24 de iazuri care se află la o distanţă mai mică de un kilometru de un sit Natura 2000, reţeaua europeană de zone naturale protejate.

    Tot aici găsim şi inventarul haldelor de deşeuri miniere aparţinând minelor ce şi-au sistat activitatea: sunt 627 de halde, pe mai mult de 3.400 de hectare de teren (nu există un total, iar adunările le-am făcut ceva mai în grabă, cu rotunjiri, sunt totuşi peste 600…). Cu totul vreo 4.500 de hectare de teren.

    O informare a fostului ministru al mediului Laszlo Borbely vorbeşte de 250 de halde de steril, 270 de iazuri de decantare sau bataluri şi peste 400 de depozite industriale în aer liber, amplasamente care au nevoie de ecologizare urgentă. Nu sunt precizate suprafeţe.

    Informaţiile cele mai complete le-am descoperit pe site‑ul unui institut de cercetare; documentul este nedatat, dar pare a fi destul de recent. Acolo se vorbeşte de 799 de halde de steril brut rezultat din industria minieră, pe 6.900 de hectare, de 109 iazuri de decantare rezultate din prelucrarea zăcămintelor feroase şi neferoase, pe 2.140 ha, de 63 de halde de zgură şi cenuşă de la termocentrale, pe 2.638 de hectare, şi 133 de halde aferente metalurgiei, pe 750 de hectare.

    Alte 10.300 hectare sunt ocupate de 687 de depozite pentru deşeuri industriale în funcţiune, iar termocentralele mai adaugă 3.035 hectare de depozite de zgură (altele decât cele citate deja). Cu totul 25.763 de hectare de teren, adică o suprafaţă ce depăşeşte suprafaţa municipiului Bucureşti, de 228 de kilometri pătraţi, şi se apropie de cei 285 de kilometri pătraţi ai zonei urbane a Capitalei. Şi mai reprezintă 25.000 de terenuri de fotbal.

    Să mai luăm în calcul şi cei circa trei milioane de români care au plecat din ţară după revoluţie; aici avem un calcul simplu, dar uluitor în simplitatea lui: în cei 24 de ani scurşi de la Revoluţie, câte un român a părăsit România la fiecare patru minute.

    Sigur că alăturarea terenurilor şi a oamenilor plecaţi este cumva nedreaptă, industria a mers, cu bune şi rele, cu precădere în comunism, în timp ce migraţia este apanajul perioadei capitaliste. Dar din punctul de vedere al societăţii comunismul şi capitalismul au o relevanţă ceva mai redusă; ideea este că aşa ceva s-a produs, că nu prea ştim să gospodărim astfel de probleme şi că nici nu avem puterea de a le împiedica. Iar şefilor acestei naţii nu le-a păsat.

    Şi nici naţiei în sine, dacă e să fim sinceri. Dar nu pot să nu mă întreb care ar fi fost impactul nu atât al terenurilor pierdute, deşi 25.000 de hectare sunt o moşie frumoasă, care ar putea hrăni o sumedenie de oameni, ci mai ales al celor trei milioane de oameni, cei mai mulţi buni de muncă, puternici şi calificaţi, asupra economiei şi societăţii, dacă ar fi avut locuri de muncă şi posibilităţi de dezvoltare. În mod cert ar fi depăşit cele 3-7 miliarde de euro trimise acasă de înstrăinaţi.

    Imaginea este un turn Babel, oraşul pierdut pictat în 1595 de Lucas van Valkenborch, un pictor renascentist flamand; este, mi se pare mie, cea mai frumoasă dintre cele trei variante de turn Babel pe care le-a pictat maestrul.
     

  • Vestea tristă primită de berari: clienţi mai săraci, vară răcoroasă şi fără evenimente sportive

    ÎNTR-UNA DIN PUŢINELE ZILE CANICULARE DE AUGUST ANDREW HIGHCOCK, preşedintele Ursus Breweries România avea o dispoziţie bună. „Vânzătorii de bere trebuie să fie fericiţi vara. Nu am primit încă datele pentru vânzările din ultimele zile, dar vara a venit şi sper să mai dureze. Luna va fi mai bună faţă de iunie”, spune pe un ton uşor glumeţ Highcock, făcând referire la faptul că prima lună de vară a fost răcoroasă, iar acest lucru s-a reflectat deopotrivă în vânzările berarilor şi ale producătorilor de băuturi răcoritoare şi de îngheţată, de pildă. Anul trecut piaţa berii a crescut pe seama perioadei lungi de caniculă şi a evenimentelor sportive, dar în 2013 aceşti factori nu s-au regăsit.

    Nu a întâlnit multe surprize de la venirea sa în România, în urmă cu aproape doi ani. „Cred că atunci când am venit, toţi membrii echipei de management am sperat că piaţa se va îmbunătăţi„, spune preşedintele Ursus, referindu-se la scăderile de vânzări de după 2008. „Singura întrebare era «Cât mai durează până îşi revine?». Pesemne că evoluţia de anul trecut a fost exagerată faţă de un an obişnuit, fără evenimente sportive precum Campionatul European de Fotbal şi fără perioade lungi de caniculă.„ În opinia lui Highcock, mai degrabă evoluţia din acest an reflectă realitatea, pentru că puterea de cumpărare a clienţilor nu s-a îmbunătăţit. „Nu cred că anul acesta vom vedea aceeaşi evoluţie ca anul trecut.„ În anul financiar încheiat în martie Ursus a raportat vânzări mai mari cu 24% faţă de perioada anterioară similară. Ritmul de creştere a fost mai rapid decât al pieţei, care a înregistrat anul trecut un plus de 7%. În portofoliul companiei însă, nu toate mărcile au înregistrat acelaşi ritm, iar Timişoreana şi Ciucaş au crescut mai mult decât piaţa. „Fără oameni, care au dezvoltat şi pus în practică fiecare campanie, niciun brand nu ar fi crescut”, punctează preşedintele Ursus.

    În ultimii doi ani, de când a preluat conducerea companiei, Highcock nu a făcut schimbări dramatice în management, dar spune că din start a indicat clar care este ţinta propusă şi cum vrea să ajungă acolo. De pildă, din cei şapte membri ai comitetului executiv patru sunt noi, dar există deja o poziţie vacantă. Iar ceilalţi şi-au încheiat mandatele, ceea ce, subliniază Highcock, „creează oportunităţi„, aşa cum a fost numirea lui Mihai Bârsan, cu care lucrase anterior în Slovacia, în poziţia de vicepreşedinte de marketing. Iar directorul de vânzări vine din Cehia, ţară care are una dintre cele mai vibrante culturi ale berii din întreaga lume. Ce înseamnă însă concret o cultură vibrantă a berii? „De fapt, derulăm o serie întreagă de studii pentru a măsura acest lucru”, între care se numără întrebări referitoare la ocaziile în care consumatorii beau bere, dacă numărul ocaziilor creşte, dacă opinia lor în ce priveşte berea vizavi de alte tipuri de băuturi se schimbă.

  • Dragnea: Lucrurile trebuie tranşate rapid, dacă se merge mai departe cu acest USL. Această ţară nu poate fi guvernată în acest mod

     Întrebat despre iniţiativa legislativă a PNL de modificare a legii administraţiei publice locale astfel ca primarii să fie aleşi în două tururi de scrutin, precum şi modificarea modului de alegere a preşedinţilor de consilii judeţene, Dragnea a spus că PSD nu susţine în niciun fel această iniţiativă, care nu s-a discutat în USL.

    “Poate să fie o iniţiativă, noi nu o susţinem în niciun fel. O să discutăm în Parlament, din moment ce nu s-a discutat în USL când s-a depus, discutăm în Parlament şi tranşăm în Parlament. Nu putem continua aşa, această ţară nu poate fi guvernată în acest mod. Un grup de parlamentari depune un proiect de modificare a unei legi importante. (…) Aceste lucruri trebuie tranşate foarte rapid. Suntem în stare să mergem mai departe cu acest USL şi să urmărim obiectivele stabilite politic în programul USL pe care le-am prezentat în 2011, pentru programul de guvernare asumat de noi cu bună credinţă, bine, dacă nu putem, trebuie să hotărâm, să nu păcălim populaţia”, a spus Dragnea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gitenstein: Soluţia pentru România este dezvoltarea pieţei de capital, nu creşterea impozitelor

     La începutul intervenţiei sale, fostul diplomat şi-a amintit de cei “peste trei ani minunaţi” petrecuţi în România şi a mărturisit că este în continuare optimist în legătură cu viitorul acestei ţări, deşi simte aceeaşi frustrare, de pe vremea când era la Bucureşti în calitate oficială.

    “Când am venit aici, în august 2009, România tocmai avusese cea mai mare creştere economică din Europa, în jur de 7%, pentru ca apoi să înregistreze o recesiune la fel de mare. Această recesiunea a dus şi la dispariţia multor investiţii, astfel că situaţia a fost dramatică. (…) În pofida acestor lucruri, sunt în continuare optimist în ceea ce priveşte România, dar şi frustat, aşa cum m-am simţit şi în perioada în care am fost ambasador al SUA la Bucureşti. Uneori am avut senzaţia că România este cel mai mare duşman al ei, atunci când vine vorba de mentalitate şi de capacitatea de a atrage investitori străini. E o problemă despre care voi continua să vorbesc”, a declarat Mark Gitenstein.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dragnea: Nu resping propunerea de amnistiere a primarilor incompatibili. Legea ANI trebuie clarificată

     “Trebuie analizat cu foarte mare atenţie, este un subiect fierbinte de câteva luni de zile, în care tot felul de primari au fost declaraţi incompatibili de către ANI, cea mai mare parte dintre ei, dacă nu toţi, au fost convinşi şi sunt convinşi că ei au acţionat corect, supunând că aşa au înţeles ei legea”, a afirmat Dragnea, întrebat în legătură cu propunerea lui Crin Antonescu privind o lege de amnistiere a primarilor aflaţi în conflict de interese “public-public”.

    El a spus că şi primarul Sibiului, Klaus Iohannis, a câştigat în instanţă pe acestă speţă şi acest lucru arată că “legea ANI trebuie clarificată, sub nicio formă în restrângerea atribuţiilor ANI, dar trebuie clarificat regimul incompatibilităţilor”, să fie foarte uşor de înţeles.

    “În ceea ce priveşte amnistia, nu resping această propunere, pentru că, totuşi, discutăm de foarte mulţi primari. Dacă numărul lor creşte foarte mult, trebuie să ne uităm cu foarte multă atenţie, fiind vorba de o lege care a fost înţeleasă greşit”, a adăugat Dragnea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Roşia Montană în ochii localnicilor. Ce părere aveau despre proiect în 2006 şi cum îl văd în prezent

     22 iulie 2006 – Proiectul minier rupe în două tabere comunitatea din Roşia Montană

    Proiectul minier de la Roşia Montană i-a împărţit în două tabere pe cei pe care i-ar putea afecta, în timpul primei dezbateri publice asupra investiţiei, unii pledând pentru binefacerile economice, iar alţii împotriva potenţialului dezastru ecologic sau pentru continuarea traiului în zonă.

    Prima dovadă a rupturii: huiduielile şi fluierăturile cu care fiecare tabără şi-a întâmpinat adversarii care au luat cuvântul la dezbaterea publică de pe stadionul “Minerul” din Roşia Montană.

    Dacă, într-o primă fază, localnicii care refuză să-şi părăsească locurile în care trăiesc de generaţii nu au ascultat prezentarea proiectului făcută de investitor în deschiderea sesiunii de discuţii, fluierând copios, aceştia au avut ulterior parte de acelaşi tratament din partea susţinătorilor investiţiei, atunci când au urcat pe scena improvizată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primarii din marile oraşe franceze spun că nu îi pot integra pe romi: “Trebuie să înţelegem că nici România, nici Bulgaria nu sunt pregătite să intre în Schengen”

     “Pe o temă atât de sensibilă, trebuie să îţi cântăreşti bine cuvintele”, afirmă prudent Maurice Vincent, primar socialist al Saint-Étienne (Loire), înainte de a recunoaşte urgenţa situaţiei. “Problema romă nu se va rezolva multiplicând soluţiile de găzduire. Nu se poate din punct de vedere material, financiar, social să primeşti aceste populaţii. Situaţia este inextricabilă. Avem de-a face cu populaţii care nu vorbesc limba noastră, se instalează oriunde sau în condiţii de igienă şi siguranţă periculoase pentru ele şi pentru ceilalţi, generând rapid exasperarea vecinilor”, afirmă el pentru Le Monde.

    “În urma lipsei de civilizaţie, a furturilor, toate persoanele în situaţie neregulamentară trebuie repatriate”, adaugă André Rossinot, primar din partea Uniunii Democraţilor şi Independenţilor (UDI) al localităţii Nancy (Meurthe-et-Moselle). Politica de repatriere este în prezent acceptată de stânga.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ion Jinga: Compatrioţii mei nu au niciun motiv să se simtă vinovaţi că sunt români în M.Britanie

     Ambasadorul citează un fragment din scrisoarea unui medic chirurg, care şi-a obţinut specialitatea în Marea Britanie, în urma unor examene dure şi care are familie şi o casă la Londra. “Din partea unui astfel de specialist, cu un statut social ridicat, nu te aştepţi la plângeri despre discriminare şi rasism”, afirmă diplomatul român.

    În această scrisoare, medicul se plânge de discriminarea cu care se confruntă începând din ianuarie 2013 atât din partea pacienţilor, cât şi a colegilor medici. “Nu m-am cofruntat cu rasismul în această ţară până în 2013. Acum, aproape zilnic sunt întrebată de unde sunt şi mă confrunt cu o atitudine rasistă în urma răspunsului. Unele persoane nu spun nimic, majoritatea îşi exprimă surpriza, unele dintre ele îmi spun că nu le plac românii, iar altele încep să comenteze negativ despre noi”, afirmă ea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro