BusinessMagazin

Tag: perioada

  • La a doua extragere lunară a Loteriei fiscale au ieşit câştigătoare bonurile de 364 lei din 23 iulie

    Bonurile în valoare de 364 lei emise pe 23 iulie au ieşit câştigătoare la a doua extragere lunară a Loteriei bonurile fiscale, cererile pentru revendicarea premiilor, în valoare totală de 1 milion de lei, putând fi depuse de luni la sediile ANAF.

    Duminică a avut loc a doua extragere lunară a Loteriei bonurilor fiscale, aferentă bonurilor din perioada 1-31 iulie, în studioul TV al Loteriei Române.

    În cazul în care vor fi depuse cereri pentru mai mult de 100 de bonuri câştigătoare, va fi efectuată la o dată ulterior anunţată o nouă extragere, pentru desemnarea a maxim 100 de câştigători, cu un premiu de cel mult 10.000 de lei fiecare.

    Rezultatele extragerii de duminică vor fi postate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP), al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) şi al Loteriei Române (CNLR) pentru o perioadă de minimum 30 de zile.

    Depunerea cererilor de revendicare se realizează începând cu prima zi după efectuarea extragerii, timp de 30 de zile, prin depunerea în original a bonului fiscal câştigător, alături de copia actului de identitate şi de o cerere, la orice administraţie fiscală din structura ANAF.

    Un bon fiscal este considerat câştigător doar dacă îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute de lege, având înscrise elementele obligatorii care arată că a fost emis cu un aparat de marcat fiscalizat.
    Fiecare unitate teritorială ANAF, la care se depun bonurile fiscale câştigătoare în prima etapă de selecţie, va elibera o copie a acestora cu menţiunea “conform cu originalul”, pe care va fi scris numărul unic de înregistrare.

    Pentru asigurarea transparenţei, lista cu numerele unice de înregistrare ale cererilor de revendicare va fi publicată pe site-urile MFP şi ANAF.

    În situaţia în care, după finalizarea perioadei de depunere a cererilor de revendicare, lista centralizatoare cuprinde cel mult 100 de cereri, premiul de 1 milion de lei este împărţit persoanelor care le-au depus, după verificarea autenticităţii bonurilor câştigătoare.

    Dacă în urma centralizării listei bonurilor fiscale pentru care s-au revendicat premiile se constată depăşirea numărului de maximum 100 de cereri de revendicare, va fi organizată a doua extragere în vederea determinării a 100 de câştigători.

    Pană în prezent au avut loc trei extrageri la Loteria fiscală, dintre care două ocazionale (pe 13 aprilie şi 28 iunie) şi una lunară (pe 19 iulie), la aceasta din urmă fiind câştigătoare bonurile fiscale de 509 lei emise pe 1 iunie.

    Finanţele au plătit la 13 iulie premiile pentru prima extragere ocazională a Loteriei fiscale, respectiv câte 56 de lei pentru 17.837 bonuri, după ce au respins 313 cereri care nu îndeplineau condiţiile, iar alte 65 de bonuri au fost invalidate, Fiscul suspectând fraude.

    Începând cu extragerea următoare, legislaţia a fost modificată astfel încât premiile să fie mai consistente, pentru a stimula solicitarea bonului fiscal, fiind acceptaţi maxim 100 de câştigători.

  • Clubul Equestria organizează în perioada 14-16 august Cupa României la Dresaj

    Clubul de Echitaţie Equestria, alături de Clubul Sportiv al Armatei Steaua şi Federaţia Ecvestră Română, organizează concursul Cupa României la Dresaj, ȋn perioada 14-16 august 2015. Ȋn cadrul evenimentului va avea loc şi Cupa Steaua Bucureşti la Dresaj Seniori, cele două competiţii totalizând 17 probe sportive de dresaj, dedicate copiilor, amatorilor, debutanţilor, dar şi sportivilor avansaţi, grupate pe nivelurile diferite de dificultate.

    Concursul va reuni în manejul acoperit al Clubului Equestria 20 de sportivi din toată ţara, care ȋşi vor demonstra talentul şi ȋndemânarea alături de cei aproape 50 de cai ȋnscrişi ȋn probele de dresaj. Datorită programului bogat şi al numeroaselor probe, competiţiile încep la ora 9:00 atât vineri, cât şi în zilele de weekend. 

    Probele sportive grupate sub cele două competiţii, Cupa României la Dresaj şi Cupa Steaua Bucureşti la Dresaj Seniori, se desfăşoară conform prevederilor FEI – Dressage Challenge. Cupa României la Dresaj se acordă pentru probele Sf. Gheorghe, Intermediar I şi Freestyle Intermediar I, probe ce vor avea loc vineri, sâmbătă şi respectiv, duminică.

    Cupa României la Dresaj este o avanpermieră pentru Clubul Equestria, care va organiza şi va găzdui ȋn această toamnă, ȋn perioada 22 – 23 septembrie, Cupa Challenge la Dresaj, cel mai important concurs de dresaj din ţară, desfăşurat sub egida Federaţiei Ecvestre Internaţionale (FEI), prin care se realizează de către arbitri străini, o evaluare oficială a cailor prezenţi ȋn competitiţie.

    Clubul Equestria a fost înfiinţat în anul 2010 de către Dr. Ozana şi Cristian Moraru, cei care au fondat în urmă cu mai bine de două decenii businessul Oculus, ce cuprinde în prezent mai multe centre oftalmologice din Bucureşti. Clubul Equestria este situat în zona Snagov, sat Tâncăbeşti pe o suprafaţă de 2,5 hectare din care 1 hectar îl reprezintă construcţia clubului la sol. Equestria dispune de terenuri de concurs şi manej, padocuri, 86 de boxe pentru cai, manejuri acoperite, tribune pentru 500 de spectatori şi deţine 65 cai (28 proprii şi 37 în pensiune) din cele mai frumoase rase. Clubul permite plimbări în aer liber în împrejurimi şi organizează permanent lecţii de echitaţie pentru copii şi amatori. Dotările sunt completate de un hotel şi un restaurant cu o capacitate de 50-60 de persoane, precum şi o terasă exterioară. Equestria organizează competiţii regulate de echitaţie pentru profesionişti, dar şi pentru copii şi amatori. Manifestările deja tradiţionale includ Cupa Equestria, Marele Premiu al Municipiului Bucureşti, Salonul Calului, concursurile de casă Equestria sau, începând cu 2013, Concursul internaţional de sărituri peste obstacole FEI – Longines Grand Prix.

     

  • Cu cât au crescut preţurile locuinţelor în ultimele luni

    Este de aşteptat ca trendul pozitiv din prima parte a anului să se continue şi în cea de-a doua, şi în viitorul apropiat, asistând, până la finalul anului în curs şi începutul anului 2016, la finalizarea unor proiecte începute în această perioadă, dar şi la demararea altor proiecte de anvergură, atât la nivelul Capitalei, cât şi în restul ţării.

    Conform Analizei de piaţă Darian pentru semestrul întâi al anului 2015, preţul mediu de tranzacţionare a apartamentelor vechi, la nivel naţional, a fost de 674 €/mp, în uşoară creştere faţă de ultimele şase luni. La nivelul polilor de dezvoltare s-a înregistrat o stagnare a preţurilor în ultimele şase luni, preţul mediu situându-se la nivelul de 754 €/mp, arată analiza Darian. La nivelul oraşelor mici, nivelul mediu de preţ a fost de la 570 €/mp, la acelaşi nivel cu cel înregistrat în ultimele şase luni. În marea majoritate a oraşelor, preţurile au înregistrat uşoare aprecieri, fapt care denotă că piaţa imobiliară din România revine încet-încet pe un trend ascendent.

    Celălalt segment al pieţei imobiliare – apartamente şi case nou construite – a înregistrat şi el o uşoară creştere, ceea ce ne face să credem că şi pe acest segment trendul este unul pozitiv. Acest lucru se poate observa şi din creşterea numărului de autorizaţii de construcţie emise. Conform Institutului Naţional de Statistică, în cursul anului 2014 au fost emise cu 4,8% mai multe autorizaţii de construcţii decât în 2013. Conform aceleiaşi surse, în prima parte a anului 2015 au fost finalizate cu aproape 12% mai multe locuinţe decât în aceeaşi perioadă a anului 2014.

    În ceea ce priveşte preţul apartamentelor noi, acesta a înregistrat o uşoară apreciere, de la 776 €/mp în semestrul al doilea din 2014 la 779 €/mp în primele şase luni din 2015. În Capitală, preţul mediu a rămas neschimbat atât faţă de semestrul anterior, cât şi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Preţurile medii de tranzacţionare aferente caselor şi terenurilor au cunoscut o uşoară depreciere la nivel naţional (0.4% în cazul caselor şi 1.4% în cazul terenurilor), comparativ cu perioada smiliară a anului trecut.

    La nivel naţional, piaţa comercială tinde şi ea spre stabilitate, înregistrând doar mici variaţii comparativ cu semestrul anterior. Faţă de al doilea semestru al anului 2014, Capitala şi-a menţinut aceleaşi niveluri de chirii şi grade de ocupare pe toate segmentele pieţei comerciale. Randamentele, însă, au înregistrat uşoare contracţii, cuprinse între 25 şi 50 de puncte procentuale.

    Oferta de spaţii de birouri din Bucureşti se menţine constantă la aproximativ 2,4 milioane de metri pătraţi. În afara Capitalei, cea mai mare piaţă de birouri este cea din Cluj Napoca cu aproximativ 190.000 mp, urmată de Iaşi cu 125.000 mp, Timişoara cu aproximativ 100.000 mp şi Braşov cu 80.000 mp, aceste patru oraşe cumulând sub un sfert din „stocul” din Capitala. În Bucureşti, nivelul chiriei pentru spaţiile de birouri a rămas constant, trendul din ultimele două semestre dând semne că aceasta se apropie de stabilizare. Nivelul chiriilor pentru spaţiile premium se încadrează în intervalul 15.5-18.5 €/mp/lună în Capitală, 12-13 €/mp/lună în Cluj Napoca şi Iaşi, între 12-14 €/mp/lună în Timişoara, iar în Braşov chiriile sunt cuprinse între 11-13 €/mp/lună.

    La începutul anului, stocul modern de spaţii industriale la nivel naţional era de aproximativ 1,8 milioane de mp, jumătate dintre aceştia fiind în zona Bucureşti-Ilfov; după Capitală, cele mai importante centre logistice se concentrează în marile oraşe din centrul şi vestul ţării: Cluj, Ploieşti, Arad, Iaşi, Timişoara şi Braşov. În Bucureşti, unde oferta spaţiilor industriale este cu mult mai mare faţă de restul ţării, dar şi cererea de astfel de spaţii este pe măsură, chiriile se menţin la un nivel relativ constant. În restul oraşelor, spaţiile industriale au cunoscut o uşoară depreciere a chiriilor. La nivel naţional, scăderea medie a fost de aproximativ 1% faţă de semestrul anterior.

    La nivel naţional, stocul de spaţii comerciale moderne este estimat la aproximativ 1,7 milioane mp, dintre care aproximativ 950.000 mp se află în Capitală. Având în vedere că, în România, o mare parte a veniturilor populaţiei sunt orientate către produsele alimentare şi de larg consum, există încă o competiţie mare pentru extindere în rândul comercianţilor din industria alimentară. În marile oraşe miza este la nivelul hyper- şi supermarket-urilor, iar în oraşele mai mici, cu putere de cumpărare redusă, este la nivelul magazinelor de proximitate. Chiriile spaţiilor comerciale s-au menţinut constante în Capitală, dar au cunoscut o uşoară scădere în marile oraşe din provincie. În Bucureşti, spaţiile comerciale situate pe arterele principale se închiriază cu 35-45 €/mp/lună, fără TVA, respectiv cu 18-23 €/mp/lună, fără TVA, pe artere comerciale secundare.

    Pentru al nouălea an consecutiv, Darian DRS SA, cel mai important jucător independent de pe piaţa de evaluări din România, prima companie din ţară acreditată RICS la nivel corporativ, lansează studiul „Analiza pieţei imobiliare” alături de “Indicele Imobiliar Darian”. Studiul cuprinde toate cele 40 de oraşe reşedinţă de judeţ şi municipiul Bucureşti şi analizează evoluţia pe fiecare sector al pieţei imobiliare. Este singura analiză exhaustivă cu acoperire naţională care ia în considerare preţurile de tranzacţionare.

  • Operatorul de curierat Sameday Courier a raportat un profit de peste 100.000 de euro în primul semestru al anului

    Sameday Courier (simbol bursier SDAY) a anunţat un profit pentru primul semestru al acestui an de 488.000 lei (circa 111.000 euro), mai mare decât cel înregistrat în întregul an 2014 (aproximativ 102.000 euro).

    „Faţă de perioada similară din 2014, profitul din primul semestru  din 2015 este mai mare cu peste 30%. Abordăm însă rezultatul cu echilibru. Ţinând cont de mărimea companiei, astfel de variaţii nu sunt surprinzătoare, un ecart de ordinul zecilor de mii de euro în plus sau în minus fiind normal în acest context”, a declarat Octavian Bădescu, antreprenor şi fondator al Sameday Courier.

    În ceea ce priveşte cifra de afaceri din primul semestru al anului curent, aceasta a atins valoarea de 4,41 milioane lei (aproximativ 1 milion de euro), în creştere cu 28% faţă de perioada similară a anului precedent. Creşterea cifrei de afaceri a provenit din toate liniile de business, ponderea cea mai mare fiind generată de curieratul local, cu precădere de cel cu livrare în aceeaşi zi. Acest segment al livrărilor same day a înregistrat cea mai mare creştere, cu aproximativ 45% mai mult comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. De asemenea, au mai crescut şi livrările neadresate, distribuţia de pliante ş.a.

    Potrivit managementului companiei, cele mai multe solicitări provin din domeniul medical, din segmentul de e-commerce, dar şi livrările neadresate din partea retailerilor. Peste 50% din volumul business-ului este realizat în Bucureşti. „După integrarea sistemului Lokko, am devenit numărul 1 in livrările instant pe componenta colaborării cu restaurantele care au externalizat acest serviciu şi cu agregatorii de food-delivery. Ca urmare, gestionăm sute de comenzi de acest tip zilnic”, a declarat Baltaru.

    Pentru acest an, managerii Sameday Courier estimează o creştere a cifrei de afaceri a companiei peste media pieţei, urmând să se atingă un volum între 2 şi 2,5 milioane euro şi o profitabilitate de două cifre. „Avem o ţintă legată de profitul din acest an, care să permită păstrarea anumitor resurse la nivelul companiei pentru a ne continua atât dezvoltarea, cât şi asigurarea unor servicii de o calitate superioară clienţilor noştri, precum şi recompensarea investitorilor cu dividende, având un randament semnificativ, cuprinse în marja de 5-10%”, a apreciat Bădescu.

    Acesta a subliniat că se va continua procesul de consolidare a companiei, în contextul în care există o presiune puternică pe preţ. „Din fericire, piaţa de curierat este în creştere, probabil că în acest an se va situa în jurul valorii de 350 milioane euro. Pe noi ne preocupă foarte mult deţinerea unor poziţii semnificative pe anumite nişe”, a punctat oficialul Sameday.

    a jumătatea lunii februarie a acestui an, Sameday a devenit primul operator românesc de curierat rapid listat pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti. În prezent, acţiunile Sameday Courier se tranzacţionează la un preţ de 8,73 lei, capitalizarea bursieră a companiei care operează acest brand (Delivery Solutions SA) fiind de 8,73 milioane lei.

    „Capitalizarea bursieră se apropie deja de 2 milioane de euro. S-au tranzacţionat până în prezent acţiuni în valoare de peste 1 milion lei, ceea ce pentru o companie de dimensiunea noastră, pentru o piaţă la început de drum precum AeRO, pentru lichiditatea de pe BVB, pentru România si întregul ei context, nu este puţin lucru. Nu trebuie uitat că s-a câştigat şi din punctul de vedere al vizibilităţii şi al poziţionării – Sameday Courier fiind prima companie românească listată pe AeRO, dar şi primul operator de curierat listat pe o bursă din România. Şi nu în ultimul rând, s-a câştigat mult şi prin faptul că inclusiv colegi ai noştri au devenit investitori, cumpărând acţiuni ale companiei”, a spus Bădescu.

    Sameday Courier este singurul operator de curierat din România specializat în livrările în aceeaşi zi, atât în ţară, cât şi în străinătate, în condiţii speciale de transport (temperatură, securitate etc.), în puncte dificile, la ore prestabilite, transport de obiecte fragile şi în livrări personalizate, în funcţie de nevoile fiecărui client. Sameday Courier este furnizor principal pe segmentul livrărilor în aceeaşi zi pentru peste 1.000 de companii mari din România.

  • Sucevenii de la Symmetrica ţintesc o cifră de afaceri peste 77 de milioane de lei, în creştere cu 5% faţă de anul anterior

    Symmetrica, liderul pieţei locale de pavele şi borduri vibropresate şi cel mai mare producător de pe plan autohton, a înregistrat, în prima jumătate a acestui an, o creştere a cifrei de afaceri cu 5%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut şi, astfel, îşi menţine previziunile privind evoluţia business-ului în 2015. Sebastian Bobu, directorul executiv al Symmetrica mizează pe continuarea trendului ascendent raportat la jumătatea anului şi ţinteşte o creştere a cifrei de afaceri anuale cu circa 5%, până la peste 77 de milioane de lei (cca. 17,3 milioane de euro).

     „Primul semestru al acestui an a adus o intensificare a cererii pe segmentul rezidenţial şi acest lucru a avut un impact pozitiv în evoluţia afacerilor Symmetrica. Astfel, în perioada ianuarie – iunie am înregistrat un business de 28,6 milioane de lei (cca. 6,5 milioane de euro)”, a declarat Sebastian Bobu, director executiv al Symmetrica.

    Potrivit lui Bobu, proiectele rezidenţiale au reuşit, în această perioadă, să compenseze lipsa investiţiilor în infrastructură. Acesta a subliniat, de asemenea, că proiectele private sunt cele care pot susţine piaţa locală de pavele în acest an deoarece previziunile arată că proiectele publice nu vor primi finanţare până în 2016 când România va putea accesa fondurile financiare din partea Uniunii Europene alocate pentru perioada 2014-2020. De altfel, Sebastian Bobu a mai subliniat că, la nivel de piaţă, principala problemă înregistrată în primul semestru a fost lipsa lichidităţilor, aspect provocat în special de întârzierea plăţilor din partea clienţilor privaţi sau bugetari.

    În ceea ce priveşte volumele raportate în prima jumătate a anului, Symmetrica a  livrat peste 1 milion de metri de produse atât către proiecte private, cât şi pentru lucrări de reabilitare a trotuarelor din Suceava, Comăneşti, Piteşti, Bacău, Fălticeni şi Mangalia. În plus, produsele companiei au fost implicate în amenajarea complexului de apartamente Olimp – Blaxy şi a acceselor auto pentru parcări publice din toate regiunile ţării. În ceea ce priveşte estimările privind volumul de produse ce va fi livrat până la finele anului, reprezentantul companiei afirmă că, odată cu inaugurarea noii linii de producţie a fabricii din Ciociu, Jud. Bistriţa-Năsăud, şi cu lansarea noilor game de produse, acesta ar putea atinge peste 2,7 milioane de metri.

    Symmetrica este o companie  românească, producătoare de pavele, borduri şi rigole vibropresate pietonale şi carosabile,într-o gamă variată de forme şi culori. Aceasta a fost înfiinţată în 1994 de Florentina-Mihaela Stanciu (60% din acţiuni) şi Florin-Cristinel Stanciu (40% din acţiuni). Prima fabrică Symmetrica a fost inaugurată în 1999 la Vereşti, judeţul Suceava, urmată apoi de unităţile de producţie de la Podu Iloaiei, judeţul Iaşi (2010), şi Bolintin Vale, în apropiere de Bucureşti (2011), Prejmer – Braşov (2012) şi Cociu – Bistriţa-Năsăud (2012).

    Principalele proiecte pentru care Symmetrica a livrat pavele şi borduri se numără Arena Naţională, parcul balnear din staţiunea Vatra Dornei, magazine Carrefour, Lidl, Penny Market, parcări cu pavele ecologice în Bucureşti etc. De asemenea, produsele companiei au fost folosite pentru reabilitatea de străzi, trotuare şi parcuri ecologice din întreaga ţară. 

  • O echipa de liceeni reprezintă România la finala europeană a competiţiei de antreprenoriat de la Berlin

    Echipa din România, formată din Vlad Dinu, Alin Ali Hassan, Dumitru Călin şi Elena Laura Codin, elevi la Colegiul Naţional I.L. Caragiale şi coordonaţi de profesoara Mihaela Găvănescu, va concura alături de echipe din 36 de ţări şi îşi va prezenta proiectul de business în faţa unui juriu format din personalităţi internaţionale din mediul de afaceri şi din cel academic.

    Tinerii s-au calificat la finala europeană câştigând faza naţională a competiţiei de antreprenoriat Junior Achievement, cu aplicatia SmartRead, un soft educaţional pentru smartphone ce îşi propune să revoluţioneze modul în care elevii învaţă şi profesorii predau.

    “Predatul şi învăţatul se fac în prezent într-un mod ineficient şi obositor – dar trăim în secolul XXI şi există extrem de multe tehnologii care pot îmbunătăţi experienţa elevilor şi a profesorilor la clasă. Prin SmartRead exact asta vrem să facem. Am folosit tehnologii extrem de noi, precum servicii cloud, tag-uri NFC, device-uri iBeacon şi le-am îmbinat cu metode de învăţare extrem de eficiente, precum SQ3R, creând o aplicaţie care le permite elevilor să înveţe într-un mod mai plăcut şi mai eficient, iar profesorilor să predea o lecţie mult mai bună, personalizată pe cerinţele fiecărei clase şi fiecărui elev”, a spus Vlad Dinu, unul dintre fondatorii start-up-ului.

    Printr-un sistem unic de intrebari si raspunsuri, aplicatia liceenilor ii ajuta pe elevi sa se evalueze si sa retina mai multe informatii din continutul unui manual sau al unei carti, prin intermediul unor teste la anumite puncte din carte. Aplicatia poate fi folosita pentru orice disciplina si le este utila si profesorilor, care pot obtine informatii detaliate despre modul in care elevii citesc, despre cei care inregistreaza cele mai bune rezultate, sau despre fragmentele care ii pun pe elevi in dificultate. Pe baza acestor rezultate, ei pot crea planuri personalizate de studiu si pot oferi clasei documente de lucru printr-un simplu click.

  • Softelligence: Până la sfârşitul anului, vom număra peste 100 de angajaţi

    Softelligence, companie specializată în dezvoltarea şi implementarea de soluţii software de business, caută în următoarele luni ocuparea a minimum 25 de noi poziţii, estimându-se până la finalul anului un număr de peste 100 de angajaţi. În primele luni din 2015, Softelligence a înregistrat o creştere accelerată, echipa dublându-se faţă de perioada similară din 2014.

    Cele mai multe poziţii vizează competeţe tehnice precum Java, .NET, JavaScript/angular.js, mărindu-se şi echipele de consultanţi tehnici şi ingineri Quality Assurance. Există oportunităţi de angajare şi în departamentele de vânzări, resurse umane şi marketing. Mai mult decât atât, alături de angajaţii cu experienţă, compania caută şi tineri pasionaţi de dezvoltare software, la început de carieră, pentru programe de internship şi practică plătite.

    În primul semestru din 2015, Softelligence a înregistrat o creştere de 60% faţă de perioada similară din 2014, estimându-se pentru anul în curs o cifră de afaceri de peste 2 milioane euro.

  • Povestea nebună a unui milionar excentric: consuma cocaină, bea câte o sticlă de whisky zilnic şi a fost acuzat de crimă

    John McAfee a construit una dintre cele mai importante companii de securitate cibernetică din lume, însă viaţa sa în afara companiei este ceea ce l-a transformat într-o legendă.

    Născut în Marea Britanie, John McAfee s-a mutat în Virginia, Statele Unite alături de părinţii săi când era doar un copil. Când avea doar 15 ani, tatăl său, alcoolic, şi-a pus capăt zilelor. A fost o perioadă extrem de dificilă, pe care omul de afaceri spune că şi-o aminteşte în fiecare zi.

    McAfee a urmat cursurile Roanoke College, unde şi-a dovedit încă de la început spiritul antreprenorial. Primul său business a fost de vânzare a revistelor din uşă în uşă, activitatea care i-a adus o sumă considerabilă de bani.

    A învăţat bazele programării la finele anilor ’60, atunci când a lucrat la o companie specializată în cartele pentru calculatoare. A plecat apoi la Missouri Pacific Railroad, unde a implementat un sistem de automatizare a orarului de călătorie. În acea perioadă McAfee a început să consume droguri, mergând deseori la muncă într-o stare ce nu îi permitea să îşi facă treaba.

    În anii ’70 s-a mutat în Silicon Valley, unde a ocupat diverse poziţii în cadrul unor companii de software. Dependenţele sale au devenit extrem de periculoase: în timp ce lucra pentru compania americană Omex, obişnuia să consume cocaină şi să bea câte o sticlă de whisky zilnic. În cele din urmă a conştientizat situaţia în care se afla şi a cerut ajutor.

    După reabilitare, McAfee s-a angajat la Lockheed. În 1986 a citit un articol despre viruşi, iar acest lucru l-a determinat să pună bazele unei companii specializată în combaterea infracţiunilor cibernetice. La începutul anilor ’90, compania McAfee avea venituri de peste 5 milioane de dolari pe an. În 1996, la zece ani de la fondarea companiei, antreprenorul şi-a vândut acţiunile pentru 100 de milioane de dolari.

    Criza financiară din 2008 l-a afectat puternic, pierzând peste 90% din averea sa. S-a mutat în Belize, încercând să pună bazele unei companii farmaceutice. Acolo a suferit o depresie, fiind la un moment dat suspectat chiar de crimă.

    McAfee s-a întors în 2013 în Statele Unite şi duce o viaţă aparent liniştită, departe de camerele de televiziune. Mare parte a vieţii sale rămâne însă un mister.

  • Piaţa auto a crescut cu peste 10% în primele şase luni ale anului

    În prima jumătate a anului 2015, s-a înregistrat o creştere între 10% si 14% a pieţei auto naţionale, pentru toate categoriile auto, precum înmatriculările de maşini noi, second-hand şi reînmatriculările, conform datelor furnizate de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) şi a informaţiilor din platforma online Autovit.ro, cel mai mare site de anunţuri auto din România.

    Aşadar, în perioada ianuarie – iunie 2015, piaţa maşinilor noi a avansat cu 10%, ceea ce înseamnă un plus de peste 3.000 de autovehicule faţă de prima jumatate a anului 2014. Luna iunie, cu peste 8.500 de maşini înmatriculate în total, a fost cea mai bună perioadă pentru piaţa auto, încă din noiembrie 2011 şi până în prezent.

    Cât despre segmentul maşinilor second-hand din import, acesta a înregistrat în primele şase luni ale anului curent o creştere de 14%, procentul fiind cel mai mare din ultimii şase ani. Cele mai multe înregistrări de maşini second hand din afara ţării au avut loc în luna iunie, peste 20.000 unităţi, numărul fiind cu 300% mai mare decât în iunie 2011 şi cu 65% mai mare faţă de iunie 2012.

    La categoria maşinilor reînmatriculate, piaţa a crescut cu 4% în primele şase luni ale anului 2015, iar până la final se estimează că se vor înregistra peste 220.000 tranzacţii.

  • Duminică 19 iulie va fi organizată extragerea bonurilor fiscale câştigătoare din iunie

    Ca şi în cazul ultimei extrageri ocazionale desfăşurate în cadrul Loteriei bonurilor fiscale, selecţia câştigătorilor va fi realizată în două etape. Astfel, duminică 19 iulie Loteria Română va organiza extragerea din urne a bilelor care vor desemna ziua şi valoarea bonurilor câştigătoare în prima etapă de selecţie. După centralizarea bonurilor câştigătoare, dacă numărul acestora este mai mare de 100, va fi organizată cea de a doua extragere, pentru  determinarea a maximum 100 de bonuri câştigătoare.

    Rezultatele extragerii vor fi postate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP), al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) şi al C.N. „Loteria Română” (CNLR) pentru o perioadă de minimum 30 de zile. La această extragere participă toate bonurile fiscale emise în perioada 1 – 30 iunie 2015, fără a fi necesară înregistrarea prealabilă a acestora într-o bază de date.

    Extragerea va fi realizată cu urnele şi bilele pe care Loteria Română le utilizează pentru tragerile loto. Totodată, extragerea va fi organizată în prezenţa unei comisii de tragere formată din câte un reprezentant al MFP, ANAF şi CNLR, iar bilele şi urnele vor fi verificate în prezenţa comisiei înainte de extragere.

    Depunerea cererilor de revendicare se realizează începând cu prima zi după efectuarea extragerii, timp de 30 de zile, prin depunerea în original a bonului fiscal câştigător, alături de copia actului de identitate şi de o cerere, la orice administraţie fiscală din structura ANAF, acest termen reprezentând termen de decădere din dreptul de revendicare a premiului. Formularul cererii poate fi obţinut gratuit de la administraţia fiscală la care se depune bonul fiscal sau descărcat de pe site-ul MFP – www.mfinante.ro. Un bon fiscal este considerat câştigător doar dacă îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute de lege, având înscrise elementele obligatorii care arată că a fost emis cu un aparat de marcat  fiscalizat (de exemplu: logotipul şi seria fiscală ale aparatului de marcat electronic fiscal, data şi ora emiterii precum şi numărul de ordine). Fiecare unitate teritorială ANAF, la care se depun bonurile fiscale câştigătoare în prima etapă de selecţie, va elibera o copie a acestora cu menţiunea „conform cu originalul”, pe care va fi scris numărul unic de înregistrare. Pentru asigurarea transparenţei, lista cu numerele unice de înregistrare ale cererilor de revendicare va fi publicată pe site-urile MFP şi ANAF.

    În situaţia în care, după finalizarea perioadei de depunere a cererilor de revendicare, lista centralizatoare cuprinde cel mult 100 de cereri, premiul de 1.000.000 lei este împărţit persoanelor care le-au depus, după verificarea autenticităţii bonurilor câştigătoare. Dacă în urma centralizării listei bonurilor fiscale pentru care s-au revendicat premiile, se constată depăşirea numărului de maximum 100 de cereri de revendicare, va fi organizată a doua extragere în vederea determinării a 100 de câştigători.

    În cazul realizării celei de a doua etape de selecţie în cadrul Loteriei bonurilor fiscale, va fi extras un număr din lista numerelor unice de înregistrare acordate bonurilor pentru care au fost revendicate premii. Şi această extragere va fi realizată cu urnele CNLR şi va fi televizată, organizarea acesteia urmând să fie anunţată ulterior.

    Numărul extras în cadrul acestei trageri va fi primul câştigător şi, totodată, va reprezenta baza de referinţă la care se aplică crescător un pas care are valoarea egală cu ziua emiterii bonului fiscal câştigător. Dacă în urma aplicării acestei proceduri de selecţie se depăşeşte numărul unic maxim atribuit bonurilor fiscale din listă, următorul număr câştigător din listă este dat de diferenţa dintre suma determinată prin aplicarea pasului la baza de referinţă şi numărul unic maxim atribuit, continuând cu aplicarea pasului până la stabilirea numărului maxim de premii prevăzut de legislaţia în vigoare. În procesul de aplicare al pasului, numerele selectate ca fiind câştigătoare, sunt eliminate din listă.

    După stabilirea celor 100 de bonuri fiscale câştigătoare, acestea vor fi centralizate şi transmise în termen de două zile către ANAF în vederea încărcării rezultatelor în “Baza de date privind Loteria bonurilor fiscale”, respectiv pentru verificarea autenticităţii bonurilor fiscale câştigătoare de către Direcţia Generală Antifraudă Fiscală, prin direcţiile regionale antifraudă fiscală.

    Pentru selectarea bonurilor câştigătoarea din rândul celor emise în luna iulie a.c. extragerea va fi organizată în data de 16 august 2015.