Tag: inregistrare

  • România a înregistrat în luna mai al doilea cel mai puternic avans al vânzărilor de retail din UE

     Vânzările au crescut cel mai mult, în mai faţă de aprilie, în Portugalia, cu 2,9%, urmată de România, cu 1,9%, şi Malta, cu 1,6%.

    Cele mai mari scăderi lunare au fost înregistrate în Letonia – 3%, Slovenia – 2,9%, şi Estonia – 1,5%.

    La nivelul UE, volumul comerţului cu amănuntul a scăzut cu 0,1% în acest interval, iar în zona euro a stagnat.

    Raportat la luna mai a anului trecut, Luxemburg a consemnat cel mai puternic avans, cu 16,7%, urmat de România, cu 10,3%, Ungaria, cu 5%, Lituania, cu 4,6%, şi Estonia, cu 4,2%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANRE: Consumatorii au plătit în primul trimestru 406,4 mil. lei taxă de cogenerare, cu 11% mai puţin

     Scăderea valorii taxei vine pe fondul reducerii cu 5,56% a cantităţii de energie generată în unităţi de cogenerare (producţia simultană de electricitate şi căldură).

    Taxa de cogenerare este percepută în baza unei directive europene, cu scopul de a sprijini investiţiile în tehnologiile mult mai eficiente de producere a energiei, şi a fost autorizată de Comisia Europeană în 2010.

    Producţia de energie în cogenerare care a beneficiat de acest mecanism de sprijin a fost în primele trei luni de 2.226 GWh, faţă de 2.357 GWh în primul trimestru al anului anterior.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dacia înregistrează cel mai puternic avans al înmatricurilor pe piaţa din Franţa, de peste 30%

     Cota de piaţă a mărcii a urcat de la 4,82% în primul semestru al anului trecut la 6,11%, potrivit Asociaţiei Constructorilor Francezi de Automobile.

    Doar Lancia şi Jeep au înregistrat o creştere mai puternică decât Dacia. Astfel, înmatriculările Lancia s-au dublat la 4.069 de maşini în intervalul ianuarie-iunie, faţă de aceeaşi perioadă anul trecut, iar cele ale Jeep au urcat cu 49,4%, la 732 autoturisme.

    Vânzările grupurilor franceze au crescut cu 9,5%, la 543.195 unităţi, în timp ce producătorii străini au consemnat un declin de 4,5%, la 415.581 autoturisme.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CREŞTERE în turism: 5,5 milioane de înnoptări în primele cinci luni, mai multe cu 9,9%

     Înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în mai 77,3%, restul revenind turiştilor străini, cu cea mai mare pondere (74,6%) din Europa, iar dintre aceştia 84,6% au fost din ţările UE, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică.

    Durata medie a şederii a fost de 2,3 zile la turiştii români şi de 1,9 zile la turiştii străini. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost în mai de 24,8% pe total structuri de cazare turistică, în creştere cu trei puncte procentuale faţă de mai 2013.

    Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în luna mai 2014 s-au înregistrat la hoteluri (31,5%), vile turistice (15,1%) şi pensiuni turistice (14,7%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia juridică respinge cererea procurorilor în cazul deputatului UNPR Titi Holban

     Vicepreşedintele comisiei, Ciprian Nica, a precizat, după şedinţă, că, pentru ca decizia să fie validă, în comisie trebuia să fie jumătate plus unu din voturi, el precizând că trebuia să fie 11 voturi pentru încuviinţare, având în vedere că au fost 21 de deputaţi prezenţi.

    “Prin urmare, raportul va fi că nu s-a întrunit numărul necesar de voturi pentru încuviinţarea arestării preventive, urmând ca acaestă decizie să o stabilească plenul”, a spus Nica.

    Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a discutat, luni, cererea procurorilor privind încuviinţarea arestării preventive a deputatului UNPR Titi Holban, la şedinţă fiind prezent şi Titi Holban pentru audieri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Salariaţii cu normă întreagă din România au lucrat anul trecut cele mai multe ore din UE

    Salariaţii cu normă întreagă din România au lucrat anul trecut în medie 2.099 de ore, cel mai mult în rândul ţărilor din UE, în timp ce liber-profesioniştii români, cu 2.024 de ore, se numără printre europenii cu cea mai redusă activitate, potrivit institutului francez Coe-Rexecode.

    România şi Grecia (2.010 ore) sunt singurele două ţări din UE unde numărul de ore lucrate de angajaţii cu normă întreagă a depăşit anul trecut pragul de 2.000 de ore.

    Numărul de ore lucrate în România a scăzut de la 2.103 în anii 2011 şi 2012, arată datele institutului francez de studii economice Coe-Rexecode, obţinute de la Eurostat, biroul de statisitcă al UE.

    România şi Grecia sunt urmate de Ungaria, cu 1.969 de ore în medie pe an, Bulgaria şi Croaţia, cu câte 1.954 ore.

    Ţara cu cel mai redus număr de ore lucrate a fost anul trecut Franţa, cu 1.661 ore, urmată de Finlanda, cu 1.648 de ore şi Suedia, cu 1.685 de ore.

    Potrivit organizaţiei Eurofound, în România, Ungaria, Polonia şi Estonia au înregistrat anul trecut cel mai lung program de lucru agreat colectiv din UE, de 1.840 de ore.

    În ultimii 15 ani, numărul de ore lucrate în medie de un angajat cu normă întreagă din România a scăzut uşor, de la 2.104 ore în 1998 la 2.099 anul trecut. Maximul acestei perioade a fost înregistrat în 2003, când românii au lucrat în medie 2.171 ore.

    Cel mai mare declin din ultimii 15 ani al numărului de ore lucrate a fost înregistrat în Franţa, de 14,8%, urmată de Spania (9,8%), Germania (8,9%), Suedia (8,5%), Italia (7,6%) şi Marea Britanie (3,1%).

    Românii ocupă prima poziţie în UE şi după numărul de ore lucrate pe an de angajaţii part-time, cu 1.272 de ore în medie, urmaţi de unguri, cu 1.146 ore, polonezi, cu 1.074 ore, şi belgieni, cu 1.073 ore. În Bulgaria, angajaţii part-time au lucrat anul trecut în medie 938 de ore.

    Liber-profesioniştii din majoritatea ţărilor europene lucrează semnificative mai mult decât angajaţii cu normă întreagă, doar în România şi alte trei ţări numărul de ore înregistrate anul trecut de această categorie fiind sub cea a angajaţilor.

    Astfel, în România liber-profesioniştii au lucrat anul trecut în medie 2.024 de ore, potrivit Coe-Rexecode. Doar în Bulgaria, cu 1.744 ore, Estonia, cu 2.005 ore, şi Spania, cu 2.015 ore, liber-profesioniştii au avut o activitate mai redusă anul trecut.

    Belgia, cu 2.659 ore, Austria, cu 2.479 ore, şi Germania, cu 2.399 ore, sunt ţările în care persoanele din această categorie au lucrat cel mai mult anul trecut.

  • Au vorbit la telefon 45 de milioane de minute şi au ajuns la un profit de peste 300.000 de euro

    Compania românească de servicii call-center complete Blue Point a înregistrat în prima jumătate a anului 2014 o cifră de afaceri de 2,8 milioane de lei, în creştere cu aproximativ 60% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    În cei şapte ani de la înfiinţare, angajaţii companiei Blue Point au vorbit la telefon 45 de milioane de minute şi au realizat 200.000 de vânzări prin telefon. Din 2007, compania a înregistrat anual o evoluţie constantă a cifrei de afaceri, în condiţii de profitabilitate, crescând de la o cifră de afaceri de 281,14 mii lei până la 5449, 63 mii lei anul trecut.  Cea mai mare creştere din punct de vedere procentual a avut loc în 2008, când s-a înregistrat o mărire a cifrei de afaceri cu 150% în comparaţie cu 2007. Un alt moment important a fost anul 2012, în care s-a înregistrat o dublare a cifrei de afaceri comparativ cu anul 2011, de la 2.251 mii de lei la 4.350 mii de lei. Anul 2013 a fost cel mai profitabil an până în prezent şi a adus companiei un profit de 1.429 mii de lei, în creştere cu 34% faţă de 2012.
    „Au trecut 7 ani în care am avut parte de o creştere treptată, dar constantă, din toate punctele de vedere. Am pornit la drum 5 oameni, cu o investiţie iniţială de aproximativ 40.000 de euro, la care s-au adăugat încă pe atât pentru susţinerea operaţională a activităţii. Ne-am recuperat investiţia după 3 ani şi am decis să reinvestim profitul pentru a creşte calitatea serviciilor oferite. Rezultatele pe care le-am avut ne-au dovedit că a fost cea mai bună decizie. Suntem bucuroşi să spunem că încă avem alături de noi o parte dintre angajaţii şi clienţii de la început. Este o răsplată pentru munca noastră şi o sursă de motivaţie ca să continuăm cu acelaşi avânt”, a declarat Violeta Roşu, managing partner Blue Point.
    Pentru anul 2015, Blue Point îşi propune o creştere a cifrei de afaceri cu aproximativ 15% în comparaţie cu 2014 şi o creştere cu circa 30% a numărului de angajaţi.

    Blue Point este o companie de servicii call-center complete, cu capital 100% românesc. Compania are în prezent aproximativ 150 de angajaţi şi are în portofoliu clienţi precum CURS, Heineken, Hochland, IMP, Reader’s Digest, Synevo, Ţiriac Auto, Vodafone şi Xerox.

  • Încurajate de mersul bun al economiei, companiile încep să îşi reconstruiască flotele

    Înmatriculările de vehicule comerciale noi au urcat cu 22% în primele cinci luni, potrivit datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), la 5.225 de unităţi. Cea mai puternică creştere a fost înregistrată în luna mai, de 66%, la aproape 1.300 de unităţi.

    „Piaţa vehiculelor comerciale a arătat o creştere destul de serioasă în primele patru luni ale acestui an, creştere care se continuă inclusiv în mai şi iunie ce anunţă un rezultat pozitiv pentru acest an. Dar o astfel de creştere nu apare peste noapte. Încă de la finalul anului trecut erau în piaţă discuţii pentru vânzări de flote în acest an. Vedem un avans al pieţei vehiculelor comerciale de 5-10% până la finalul anului“, a spus Eugen Grigoraş, brand manager la Volkswagen Comerciale, în cadrul Porsche România, cel mai mai mare importator de pe piaţa locală.

    Vânzările VW Comerciale au scăzut cu circa 10% în primele patru luni ale acestui an la aproape 270 de unităţi, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), în condiţiile unei pieţe a utilitarelor de sub 3,5 tone care a crescut cu 12% în acelaşi interval.

    „În  cazul VW Comerciale vorbim şi despre o sezonalitate a vânzărilor. În primul trimestru vânzările au scăzut, dar s-au înregistrat comenzi ce se vor materializa în cel de-al doilea trimestru. Per total, în primul semestru vizăm o creştere de 10% raportat la volumele de anul trecut“, a spus Grigoraş.

    În funcţie de comenzi, un client poate aştepta pentru o flotă între două şi trei luni, deoarece nu depinde numai de uzină, ci şi de carosier, acesta din urmă realizând caroseria în funcţie de cerinţele clientului. „Anul acesta am livrat câteva flote de 40-45 de unităţi, dar au fost şi de trei-cinci vehicule şi de 10-15. Există permanent negocieri şi oferte pentru clienţi pentru toate genurile de comenzi“, a spus şeful VW Comerciale.

    În ceea ce priveşte preţul utilitarelor, firmele sunt mai atente acum la preţul de achiziţie şi urmăresc obţinerea unui discount cât mai mare. „Pe de altă parte, o astfel de politică, de reducere a preţului, nu este benefică nici pentru clienţi, nici pentru dealeri, deoarece un preţ mai mic se va reflecta în servicii mai slabe, servicii ce vor influenţa activitatea clientului respectiv. Astfel de politici de discount au determinat mai mulţi dealeri la nivel naţional să vândă businessul sau să închidă porţile“, a spus Eugen Grigoraş.

    Intrările în service şi frecvenţa lor sunt relativ stabile, în opinia şefului VW Comerciale, în condiţiile în care sunt cele care beneficiază de garanţia standard de doi ani sau cea extinsă de patru. „Discounturi acordăm şi noi clienţilor, însă încercăm să oferim un pachet complet, pornind de la preţul de achiziţie, finanţare şi întreţinere. De asemenea, sunt şi servicii de buy-back oferite pentru clienţii care îşi reînnoiesc flota“, a subliniat Grigoraş. Spre exemplu, 40% dintre livrările de comerciale VW sunt vândute prin intermediul finanţării obţinute din partea Porsche Bank.

    În ceea ce priveşte modelele comercializate, best-sellerul este vanul Caddy, cu 60 de maşini în primele patru lni ale anului, urmat de Transporter cu 53 de unităţi şi Krafter cu 45. „În cazul Caddy şi Transporter ponderea dintre versiunile pentru transport marfă şi cele pentru pasageri reprezintă în prezent câte jumătate din vânzări. În cazul lui Krafter, în 2012 şi 2013 două treimi reprezenta versiunea de pasageri şi o treime cea de marfă datorită cererii mare de microbuze. Acum, această cerere s-a acoperit, iar proporţiile s-au inversat“, a spus Eugen Grigoraş.

    Cea mai recentă extindere a gamei VW Comerciale s-a realizat în 2012, atunci când marca germană a lansat Amarok, un pick-up off-road care concurează direct cu Nissan Navara, Mitsubishi L200 şi Ford Ranger

    „Amarok este prin definiţie un vehicul mixt, atât pentru stradă, cât şi pentru off-road şi este achiziţionat atât de cei care efectuează activităţi recreaţionale, cât şi ca utilitară în agricultură, pază sau firme care exploatează resurse sau gestionează reţele de utilităţi“, a spus şeful VW Comerciale. Compania a livrat 46 de unităţi din acest model în intervalul ianuarie-aprilie, în scădere cu 20% comparativ cu perioada similară a anului trecut.

    În prezent, modelul Amarok pentru Europa este asamblat de VW la uzina din Hanovra, Germania, în timp ce în momentul lansării acesta era importat din Argentina.

    De partea cealaltă a pieţei, cea a importurilor de vehicule comerciale second-hand, a înregistrat o apreciere în acelaşi interval, dar de numai două procente, la 18.733 de unităţi. Chiar şi aşa, raportul dintre nou şi la mâna a doua este de una nouă la 3,5 second-hand, în timp ce, spre comparaţie, pe piaţa maşinilor noi raportul este de una nouă la 3,3 second-hand.

    „Importurile de utilitare second-hand sunt la un nivel ridicat, dar nu la fel de ridicat cum se întâmpla în anii trecuţi. Aceste importuri nu sunt văzute neapărat ca un dezavantaj deoarece creşte parcul naţional pentru o anumită marcă, iar în general sunt importate mărci germane precum Volkswagen. Aceşti clienţi pot veni ulterior către achiziţia unui vehicul nou după ce realizează ce costuri presupun cele vechi“, a subliniat şeful VW Comerciale. Marca a dezvoltat programul de comercializare de utilitare la mâna a doua prin divizia Das Weltauto a Porsche România, care controlează comerţul cu autovehicule second-hand la nivelul reţelei de dealeri. „Raportat la cele noi, vânzările de utilitare second-hand în cadrul reţelei reprezintă o treime din volumul acestora“, a spus Grigoraş.

  • Vânzările H&M România au crescut cu 34% în decembrie 2013 – mai 2014, când a deschis 7 magazine

     În lei, vânzările H&M România s-au majorat cu 30%. Vânzările includ TVA.

    În perioada menţionată, retailerul a deschis şapte magazine şi a ajuns la o reţea de 35 de unităţi pe piaţa locală, se arată într-un comunicat al companiei.

    În al doilea trimestru al anului fiscal, intervalul martie-mai 2014, H&M a înregistrat în România vânzări de 301 milioane de coroane suedeze (33,4 milioane euro), în creştere cu 36%, şi a deschis 5 magazine noi.

    Anul trecut, vânzările H&M România au depăşit pragul de 100 milioane euro. Totodată, profitul net înregistrat de companie s-a situat la 23,6 milioane lei (5,4 miliane euro), în creştere cu 52%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PayU: În fiecare minut sunt plasate circa 70 comenzi online, cu o valoare totală de peste 10.000 lei

     “Primele 5 luni ale anului au adus o creştere cu peste 30% a numărului de tranzacţii achitate online de către clienţii magazinelor online româneşti. În acest context, principalele tendinţe din industrie anunţă schimbări importante în comportamentul de consum al utilizatorilor online”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Astfel, spre deosebire de ultimii 3 ani, când valoarea medie a coşului de cumpărături a scăzut sub efectul diversificării gamei de produse achiziţionate online, în primele 5 luni ale acestui an, aceasta a crescut, în medie, cu 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cele mai mari evoluţii au avut loc pe segmentele turism, jucării, IT&C şi fashion, unde comanda medie s-a majorat cu 52%, 25% şi, respectiv, 12%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro