BusinessMagazin

Tag: energie

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    2,712 mld. euro
    investiţiile străine directe în 2013, ridicând soldul total al ISD la finele anului la 59,958 mld. euro, din care 40,7 mld. euro aport la capitalurile proprii, inclusiv profit reinvestit (67,8%) şi 19,2 mld. euro credit net de la investitorii străini (32,2%)

    240,84 mld. lei
    datoria publică la 31 dec. 2012, cu 46,4 mld. lei mai mare decât la 1 ian. 2010, ceea ce înseamnă o creştere a datoriei pe cap de locuitor de la 2.117 euro la 2.974 euro, conform Curţii de Conturi

    3.618
    numărul de autorizaţii de construire eliberate în august pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 5% faţă de iulie 2014 şi cu 5,6% faţă de luna august 2013

    40,5%
    creşterea estimată în 2020 faţă de 2010 a consumului naţional final de energie primară, de la 22,7 la 31,9 mil. tone echivalent petrol, conform Planului naţional de acţiune pentru eficienţă energetică

    2.023,7 mld. euro
    datoria publică a Franţei la finele T2, depăşind pentru prima oară în istoria ţării pragul de 2.000 mld. euro şi reprezentând 95,1% din PIB, cu 1,1% peste nivelul de la sfârşitul T1

    10,1%
    rata şomajului în UE în luna august, cel mai mic nivel din februarie 2012 până acum şi în scădere de la 10,2% în iulie, respectiv de la 10,8% în august 2013
     

  • Dragoş Dinu, noul şef al afacerilor lui Ţiriac: Copiii aceştia, născuţi cu tableta în mână, vor fi cu totul altfel

    “Este interesant să schimbi industriile şi să foloseşti modelele specifice uneia în cea în care tocmai ai intrat; diferenţele sunt doar aparente, substanţa este aceeaşi. Când ai businessuri care sunt la interfaţa cu clientul, totul se aseamănă“, spune Dragoş Dinu, numit de aproximativ o lună CEO al Ţiriac Holdings, cu afaceri anuale cumulate de circa 500 de milioane de euro. Anterior, poziţia a fost ocupată vreme de circa un an de Leonard Leca.

    „Clienţii sunt aceiaşi, doar ocaziile de cumpărare sunt diferite. Uneori sunt doar ocazii de prospectare, nu de cumpărare şi «jocul» este să-ţi aduci clientul din zona de prospectare la cumpărare.“ Dinu spune că vede în piaţă o uşoară creştere a apetitului de consum iar în presă apare tot mai rar cuvântul „criză“. Este de părere că în nicio piaţă nu poate exista creştere exponenţială la nesfârşit, dar nici scădere continuă, cum nu există nici perpetuum mobile. Pe de altă parte, completează el, încrederea consumatorilor nu se restabileşte peste noapte, probabil că e nevoie de ani buni. Însă mediul economic nu-l poate ignora pe cel politic, completează CEO-ul Ţiriac Holdings. „Deopotrivă la nivel local şi global vedem influenţe. Când se bucură industria de armament celelalte stau şi se uită.“

    Dincolo de asemănările dintre experienţele lui Dragoş Dinu (cele mai importante fiind 14 ani la conducerea A&D Pharma şi circa un an la Domo) şi grupul de firme pe care îl conduce acum, există şi diferenţe. Anterior a lucrat ani de zile să crească o marcă, „iar aici am venit pe un teren unde brandul există deja şi este foarte puternic“. Sentimentul este diferit, povesteşte el: „A te ridica la nivelul reputaţiei este o provocare şi acesta a fost primul sentiment, de la prima întâlnire“, referindu-se la prima întrevedere cu Ion Ţiriac, despre care spune că nu-l cunoscuse anterior. Iar despre recrutare nu are nicio poveste, „pentru că nici eu şi nici domnul Ţiriac nu suntem oameni care să întârzie în luarea deciziilor, suntem destul de direcţi. Ca întotdeauna, totul începe cu un telefon. N-a fost un proces lung, ci unul normal, cu o serie de discuţii“.

    Dinu spune că îşi doreşte ca grupul să crească mai repede decât piaţa. Îşi doreşte ca afacerile să fie proiectate pe termen lung, iar despre planuri şi „new business“ poate povesti mai multe după procesul de bugetare din această toamnă, care va începe în curând. „Pentru mine, un manager, când se trezeşte dimineaţa, trebuie să uite ziua de azi, să se gândească la cea de mâine şi la ce urmează. Ăsta e rolul şi ăsta e mersul lucrurilor. Trebuie să proiectezi mereu businessul peste un an, doi, şapte.“ Acelaşi manager trebuie să se gândească şi la ce vrea consumatorul, iar Dinu face referire la revoluţia Apple, companie care a ştiut înaintea altora ce aşteaptă consumatorul. „De la asta trebuie să plecăm şi aici: ce vrea consumatorul de la orice companie sau serviciu din Ţiriac Holdings, în 2016, 2017, 2020. Şi totul pleacă de la profilul consumatorilor, iar copiii aceştia născuţi cu tableta în mână vor fi cu totul altfel.“ Pentru că viitorii consumatori sunt mult mai informaţi, iar accesul la informaţie schimbă totul; a schimbat lumea arabă, tot nordul Africii, exemplifică Dinu, într-o jumătate de an.

    „Este un business foarte divers şi cele mai mari divizii sunt cele de auto şi de imobiliare. Scopul este să performăm mai bine decât piaţa. Nu mă aştept ca vreo linie de business să nu crească în 2015, fără să spun vorbe mari, dacă nu se întâmplă ceva în zona politică.“ Pentru anul în curs se aşteaptă la o creştere marginală, cel mai probabil single digit, faţă de rezultatele anului trecut, când volumul total al afacerilor s-a plasat la 500 de milioane de euro, conform informaţiilor anterioare. „Diversitatea de firme din grup înseamnă foarte mult timp alocat. I-am cunoscut pe cei din managementul companiilor şi sper să ajungem să ne înţelegem foarte repede, dacă se poate din priviri.“ În prima sa zi în birourile din Şoseaua Nordului, lângă parcul Herăstrău, a făcut un tur complet; „evident că nu i-am reţinut pe toţi şi i-am rugat apoi să-mi amintească cine sunt“.
    Dinu lucrează în mod direct cu circa 30 de oameni din cele peste 15 firme active din grup şi spune că mai are încă multe de asimilat despre organizaţie şi oameni. Anterior, Dinu a fost până spre sfârşitul anului trecut CEO al retailerului electro-IT Domo, cu afaceri de 132 de milioane de euro în 2013. În perioada 1994 – 2008 a lucrat în cadrul A&D Pharma, ultimii şase ani în poziţia de CEO.  Aproape întreaga sa carieră a fost construită în companii antreprenoriale. „Culmea este că eu mă simt cel mai bine într-un mediu antreprenorial şi de-a lungul vieţii cele mai multe propuneri au venit dinspre multinaţionale.“ Soţia sa este antreprenoare, iar despre încercările de afaceri ale familiei Dinu spune că unele au reuşit, altele nu. Nu s-a gândit niciodată să renunţe la carieră, „în primul rând pentru că soţia mea este cea care se ocupă şi am convenit că nu are sens să ne călcăm pe picioare; este bine să venim acasă cu subiecte de discuţie diferite“.

  • Avocat: România nu are o viziune de dezvoltare a sectorului energetic

    “Astăzi, România nu are strategia şi viziunea dezvoltării sistemului energetic naţional. Elementul principal în determinarea tipului şi necesarului investiţiilor îl constituie cererea de energie electrică. (…) În aceste condiţii, contractele bilaterale sunt o necesitate, ca soluţie de finanţare a investiţiilor. Blocarea totală a contractelor bilaterale conduce la blocarea investiţiilor în sectorul energetic”, a declarat Vatră agenţiei MEDIAFAX.

    Legislaţia actuală interzice derularea de acorduri bilaterale cu electricitate, însă furnizorii de electricitate solicită statului să permită acest tip de acorduri.

    Vatră a adăugat că investiţiile “de care se tot vorbeşte” nu pot fi făcute de operatori doar din veniturile curente, aceşti având nevoie de finanţări semnificative care nu vor putea fi atrase fără ca producătorii de energie să poată demonstra că fluxul de încasări este cât mai previzibil, pe termen lung, şi că nu poate fi afectat prea mult de fluctuaţiile pieţei.

    Tranzacţiile pe termen lung cu electricitate pe piaţa de energie au fost înlocuite de acordurile pe termene foarte scurte, ceea ce distorsionează preţul.

    Vatră a adăugat că investiţiile în energie făcute în baza legislaţiei anterioare nu se mai pot susţine după modificările masive apărute în ultimul an, iar instabilitatea legislativă din ultimii ani şi-a pus amprenta asupra investiţilor străine în România.

    De asemenea, anunţul unor mari companii privind ieşirea de pe piaţă ar fi trebuit să tragă “un mare semnal de alarmă” Guvernului, a precizat ea, referindu-se la intenţia grupului italian Enel de a vinde operaţiunile de distribuţie a energiei din România, precum şi la grupul ceh CEZ, care intenţioană să vândă parcurile eoliene pe care le operează în Dobrogea.

    “Dacă această decizie (a Enel – n.r.) a fost influenţată de legislaţia precară a României sau nu probabil că vom află în perioada următoare. (…) Cu o încredere iniţială foarte importantă în piaţă românească, CEZ a făcut investiţii impresionante. Astăzi, toate aceste investiţii aduc pierderi imense companiei-mamă”, apreciază Vatră.

    Enel, care deţine o treime din piaţa distribuţiei de energie din România, a anunţat că vrea să vândă operaţiunile din România până la sfârşitul acestui an. Grupul italian cere 1,7-1,8 miliarde euro pe cele trei distribuţii de energie din România pe care vrea să le vândă, dar dacă nu va obţine preţul cerut este posibil să renunţe la vânzare, au declarat surse din sectorul energetic.

    Directorul diviziei internaţionale a CEZ, Tomas Pleskac, afirma în aprilie că grupul este dispus să vândă integral parcurile eoliene din România, de la Fântânele şi Cogealac, dacă va primi o ofertă bună pentru acestea.

    La începutul lunii septembrie, directorul general al CEZ în România, Martin Zmelik, declara pentru MEDIAFAX că grupul ceh CEZ îşi va consolida operaţiunile în România şi nu va ieşi de pe piaţă, chiar dacă ar fi reuşit să vândă parcurile eoliene din Dobrogea, operaţiune la care s-ar fi renunţat între timp.

    Totuşi, chiar dacă Enel şi CEZ pleacă din România, piaţa de energie nu se va schimba foarte mult, spune Vatră.

    “Se va modifica doar structura acţionariatului, consumatorii de energie nefiind afectaţi de decizia Enel de a-şi vinde activele de distribuţie şi furnizare din România, întrucât tarifele aferente acestor companii sunt valabile până în 2018, iar aceste tarife vor fi valabile şi pentru viitorii propietari”, a mai spus Vatră.

  • Ministrul Energiei Răzvan Nicolescu şi preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, participă la conferinţa „Mediafax Talks about Energy” – ediţia a XII-a

    Seria de conferinţe “Mediafax Talks about Energy” a ajuns deja la a XII-a ediţie, la acestea fiind prezenţi cei mai importanţi lectori din domeniu, atât reprezentanţi ai companiilor din domeniul energetic, cât şi reprezentanţi ai Guvernului României şi ai instituţiilor publice implicate.

    Alături de ministrul delegat pentru Energie Răzvan NICOLESCU şi preşedintele ANRE, Niculae HAVRILEŢ, la conferinţă vor mai fi prezenţi ca lectori Silvia VLĂSCEANU – Directorul General al Asociaţiei Companiilor de Utilităţi din Energie; Lucian ANGHEL – Preşedintele BVB; Florina ANTONIE – Consilier superior, ANRM; Dan PRODAN – Managing Director, Vienna Energy Forţa Naturală; Petru RUŞEŢ – Partener, ECONET.

    Printre temele care vor fi supuse dezbaterii în cadrul conferinţei se numără noutăţile din proiectul Strategiei Energetice a României 2014-2035 şi măsura în care aceasta este afectată de situaţia din Ucraina, gradul de afectare a sistemului energetic românesc în urma deciziilor Rusiei şi asigurarea securităţii energetice a României şi a Republicii Moldova, noi investiţii străine în România în domeniul energetic, mixul energetic în prezent şi în perspectivă, alternative la sursele convenţionale de energie, precum şi explorarea, exploatarea şi investiţiile în petrol şi gaze naturale.

    Alte teme care vor fi discutate în cadrul evenimentului sunt desfiinţarea coşului de gaze şi efectele acestei măsuri, amânarea calendarului de liberalizare a preţului la gaze, taxa de stâlp şi impactul estimat al acesteia asupra principalilor jucători din piaţa energetică şi asupra pieţei în general, investiţiile în reţelele energetice, dar şi importanţa transparenţei în companiile de stat, finanţarea investiţiilor în energie, vânzarea pachetelor de acţiuni pe bursă şi privatizarea companiilor de stat, propuneri de îmbunătăţire a Legii 123/2012.

    Conferinţa va fi moderată de Cristian DIMITRIU, director editorial Mediafax Group.

    Evenimentul va reuni aproximativ 200 participanţi, dintre care reprezentanţi din rândul autorităţilor, reprezentanţi ai BVB, BRM, OPCOM, reprezentanţi ai organismelor de reglementare în domeniul energiei, gazului, petrolului şi ai pieţei energetice, directori tehnici, de achiziţii şi de strategie şi dezvoltare. Vor fi prezenţi la conferinţă reprezentanţi din cadrul primăriilor, analişti, ONG-uri, cercetători, precum şi avocaţi, consultanţi, investitori, bancheri, asiguratori şi mass-media.

    Conferinţa Mediafax Talks about Energy este organizată de Agenţia de presă Mediafax, cu sprijinul Transelectrica şi are ca parteneri principal compania OMV Petrom şi Vienna Energy Forţa Naturală.

    Mai multe detalii, agenda evenimentului “Mediafax Talks about Energy” – ediţia a XII-a puteţi găsi pe website-ul: http://www.mediafaxtalks.ro/category/energy-12

  • Lansarea candidaturii lui Victor Ponta: Mândru că sunt mândru

    Motivele populare româneşti din stilistica materialelor electorale şi sloganul “mândri că suntem români” nu sunt însă doar pandantul proiectării “regimului băsist” drept “regimul care i-a umilit pe români”, ci fac apel la un ansamblu de percepţii dinainte de 1989 despre un rol geopolitic important al României, percepţii rămase necultivate cam de la chemarea din 2002 a preşedintelui Bush, între timp devenită desuetă, ca România să devină o punte între NATO şi Rusia.

    Aşa se explică punctele din “proiectul de ţară” asumat de Victor Ponta ca program electoral, unul mai ambiţios decât celălalt. Dacă Tăriceanu, înainte de criză, vedea România între primele 7-8 puteri economice ale Europei, Ponta propune acum ca România să ajungă între primele 15 ţări UE după criteriul competitivităţii economice şi între primele 40 la nivel global, urmând să se poziţioneze ca “economia de top a Europei Centrale şi de Est” (cu o creştere economică de peste 3% anual), hub tehnologic în Europa Centrală şi de Est, centru industrial est-european (dacă menţine o creştere industrială anuală de 9-10%), grânar al Europei, lider regional în energie şi furnizor de energie pentru vecinii săi, în special R. Moldova (în condiţiile în care România ar urma să ajungă până în 2019 a doua ţară independentă energetic din UE, după Danemarca) şi membră a zonei euro începând din 2019.

    Pentru politica externă, obiectivul este “consolidarea parteneriatelor strategice euroatlantice, în special a celui cu SUA”, însoţit de consolidarea relaţiilor cu statele influente la nivel regional (Polonia şi Turcia) şi de stimularea integrării europene a R. Moldova.

  • Lansarea candidaturii lui Victor Ponta: Mândru că sunt mândru

    Motivele populare româneşti din stilistica materialelor electorale şi sloganul “mândri că suntem români” nu sunt însă doar pandantul proiectării “regimului băsist” drept “regimul care i-a umilit pe români”, ci fac apel la un ansamblu de percepţii dinainte de 1989 despre un rol geopolitic important al României, percepţii rămase necultivate cam de la chemarea din 2002 a preşedintelui Bush, între timp devenită desuetă, ca România să devină o punte între NATO şi Rusia.

    Aşa se explică punctele din “proiectul de ţară” asumat de Victor Ponta ca program electoral, unul mai ambiţios decât celălalt. Dacă Tăriceanu, înainte de criză, vedea România între primele 7-8 puteri economice ale Europei, Ponta propune acum ca România să ajungă între primele 15 ţări UE după criteriul competitivităţii economice şi între primele 40 la nivel global, urmând să se poziţioneze ca “economia de top a Europei Centrale şi de Est” (cu o creştere economică de peste 3% anual), hub tehnologic în Europa Centrală şi de Est, centru industrial est-european (dacă menţine o creştere industrială anuală de 9-10%), grânar al Europei, lider regional în energie şi furnizor de energie pentru vecinii săi, în special R. Moldova (în condiţiile în care România ar urma să ajungă până în 2019 a doua ţară independentă energetic din UE, după Danemarca) şi membră a zonei euro începând din 2019.

    Pentru politica externă, obiectivul este “consolidarea parteneriatelor strategice euroatlantice, în special a celui cu SUA”, însoţit de consolidarea relaţiilor cu statele influente la nivel regional (Polonia şi Turcia) şi de stimularea integrării europene a R. Moldova.

  • Energia ţine în viaţă bursa de la Bucureşti. Investitorii stau cu ochii pe piaţa de capital în acestă toamnă

    DUPĂ OFERTA PUBLICĂ DE ACŢIUNI ÎN VALOARE DE 1,9 MILIARDE DE LEI DERULATĂ DE DISTRIBUITORUL DE ENERGIE ELECTRICA ÎN VEDEREA LISTĂRII LA BURSĂ ŞI VÂNZĂRILE ACCELERATE ÎN VALOARE DE 845 DE MILIOANE DE LEI FĂCUTE DE FONDUL PROPRIETATEA LA ROMGAZ ŞI TRANSELECTRICA DIN ACEASTĂ VARĂ, OCHII INVESTITORILOR VOR FI ÎN URMĂTOARELE LUNI PE FONDUL PROPRIETATEA, PETROM, ELECTRICA ŞI NUCLEARELECTRICA.

    Informaţiile neoficiale privind o posibilă vânzare a pachetului de 18,9% din acţiunile Petrom au propulsat acţiunile Fondului Proprietatea la maxime istorice. Acţiunile FP au crescut cu 7% în primele două săptămâni ale lunii septembrie, iar analiştii se aşteaptă ca raliul să continue pe termen scurt, până când tranzacţia de vânzare a acţiunilor FP va fi confirmată sau infirmată. Un alt moment important pentru investitori va fi 23 septembrie, când acţionarii fondului sunt chemaţi să reconfirme mandatul de administrator al lui Franklin Templeton. Un vot afirmativ pe 23 septembrie înseamnă ca administratorul va trebui să reducă discount-ul de tranzacţionare a acţiunilor fondului de la circa 25% cât este acum până la 15%, potrivit prevederilor din noul contract. Investitorii se aşteaptă ca fondul să facă distribuţii de cash sau să reînceapă răscumpărările de acţiuni în această toamnă, evenimente care vor sprijini evoluţia acţiunilor.

    De partea cealaltă, acţiunile Petrom au scăzut cu 6% în primele două săptămâni ale lunii septembrie, din cauza informaţiilor că fondul ar vrea să îşi vândă participaţia. Analiştii sunt însă de părere că o ieşire a fondului din acţionariatul Petrom, sau o reducere a participaţiei deţinută de acesta, va fi în beneficiul acţiunilor Petrom, care vor deveni astfel mai lichide. Mai mult, presiunea de vânzare care există acum asupra acţiunilor Petrom se va reduce vizibil şi astfel acţiunile ar putea reintra pe o tendinţă ascendentă. La începutul lunii septembrie, acţiunile Petrom au atins maximul ultimilor şase ani, respectiv o cotaţie de 0,49 lei/titlu, însă informaţiile neoficiale despre vânzarea FP au coborât acţiunile companiei petroliere la 0,45 lei/titlu.

    ACŢIUNEA PETROM ESTE CEA MAI MARE ACŢIUNE DE LA BURSĂ, ARE UN RANDAMENT AL DIVIDENDULUI DE 4-5%, PESTE CÂŞTIGUL ADUS DE DOBÂNDA BANCARĂ SAU DE TITLURILE DE STAT. Mai mult, atractivitatea acţiunii Petrom stă în fap-tul că în ultimii ani compania a avut de câştigat din liberalizarea preţului la gaze, iar inves-ti-torii şi-au luat expunere pe acest emitent avan-tajat de liberalizare„, a spus analistul Mihai Căruntu, şeful departamentului de cercetare din cadrul BCR.

    Acţiunile Electrica vor fi de asemenea pe radarele investitorilor în această toamnă. Acţiunile grupului Electrica (EL) au bătut record după record în ultimele săptămâni, atingând maximul istoric de 12,45 lei/titlu în şedinţa de miercuri, 17 septembrie, investitorii speculând informaţiile că Electrica ar fi interesată de o posibilă preluare a diviziilor grupului italian Enel, care se retrage din România.

    Electrica a intrat în vizorul investitorilor începând din 26 august, moment din care acţiunile grupului au crescut cu peste 12%.
    ”|n cazul unei achiziţii, impactul asupra rezultatelor financiare se va vedea rapid, iar pentru investitorii în acţiunile Elec-trica este ca şi cum aceştia şi-ar recupera banii mai repede„, spune Daniela Mândru, analist la casa de brokeraj Swiss Capital.
    Nou intrată în cursa pentru diviziile Enel este Nuclearelectrica. Acţiunile Nuclearelectrica au crescut cu 6% în doar două zile. Investitorii au reacţionat la declaraţiile făcute marţi 16 septembrie de Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru energie, că Ioan Roşca, directorul general al Electrica, alături de Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica, îl vor însoţi în Italia pentru a avea o discuţie cu ministrul omolog şi cu conducerea Enel, semnalizând astfel că în competiţia pentru preluarea activelor Enel în România a intrat şi Nuclearelectrica.

    |n afară de acţiunile ”energetice„, oportunităţi pe termen scurt ar putea veni din acţiunile Băncii Comerciale Carpatica. Acţiunile băncii au avansat cu 10% în primele două săptămâni ale lunii septembrie, pe fondul speculaţiilor că mai multe fonduri de investiţii sunt interesate de intrarea în acţionariat. Fondul de investiţii JC Flowers, înfiinţat de un fost partener şi executiv la Goldman Sachs, ar concura cu AnaCap şi Axxess Capital pentru a intra în acţionariatul Băncii Comerciale Carpatica. Analiştii susţin că sunt şanse mari ca în acest an să aibă loc o tranzacţie, însă acest lucru va depinde şi dacă investitorii vor ajunge la o înţelegere de preţ cu omul de afaceri Ilie Carabulea, cel care a fondat banca şi deţine cel mai mare pachet de acţiuni. Nu este însă pentru prima oară când apar informaţii în piaţă cu privire la interesul exprimat de investitori pentru achiziţia unui pachet de acţiuni la Carpatica.

    Pe ansamblu, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, a început toamna cu un avans de 10%, însă sunt acţiuni pe bursă care au adus investitorilor randamente mult mai mari. Acţiunile dezvoltatorului imobiliar Impact au urcat cu 148% de la începutul anului, pe fondul achiziţiilor făcute de omul de afaceri Gheorghe Iaciu – principalul acţionar -, acţiunile producătorului de motoare Retrasib au crescut cu 117% pe fondul preluării de către grupul german SGB-SMIT, acţiunile producătorului de mase plastice Teraplast au urcat cu 92% susţinute de achiziţiile făcute de fondul finlandez KJK, iar acţiunile Transelectrica au câştigat 55% graţie rezultatelor financiare peste aşteptări.

  • Siemens îşi extinde afacerea din energie prin cumpărarea Dresser-Rand pentru 7,6 miliarde de dolari

    Siemens va plăti 83 de dolari per acţiune, suma urmând să fie achitată cash, potrivit unui comunicat al companiei germane. Acţiunile Dresser-Rand au crescut cu 37% faţă de nivelul din iulie, c`nd au apărut primele informaţii referitoare la o ofertă a grupului din Germania.

    “Strategic, preluarea este normală. Datorită acestei tranzacţii, afacerea din energie va fi consolidată, în special în Statele Unite, unde Siemens nu este atât de puternică”, a declarat Volker Stoll, analist la Landesbank Baden-Wuerttemberg.

    Siemens a urmărit activitatea producătorului de compresoare şi turbine pentru industria petrolieră mai bine de trei ani şi speră ca tranzacţia să fie finalizată până în vara anului viitor.

    Cea mai mare companie de inginerie din Europa încearcă să încheie mai multe acorduri cu companii din industria petrolieră, întrucât CEO-ul Joe Kaeser a anunţat că Siemens poate obţine venituri mai mari din industria energiei, pe fondul amplorii căpătate de extracţia gazelor de şist prin fracturare hidraulică.

    Producătorul eleveţian Sulzer a înaintat, de asemenea, o ofertă către Dresser-Rand, iar luni a anunţat oficial încheierea negocierilor cu producătorul de echipament industrial.

    Acţiunile Siemens au coborât cu 0,6% la bursa din Frankfurt, compania având o valoare de piaţă de 84 de miliarde de euro, după apariţia informaţiei referitoare la cumpărarea Dresser-Rand.

    De asemenea, titlurile Sulzer au înregistrat un declin de 4,5% al acţiunilor, iar valoarea de piaţă a companiei a foat de 4,3 miliarde de franci elveţieni (4,5 miliarde de dolari).

    Siemens este activă în România de peste 100 de ani, unde are aproximativ 1.600 de angajaţi şi deţine patru fabrici în Sibiu şi Buziaş, care produc sisteme şi componente pentru automatizări şi aplicaţii industriale.

  • Ponta: Poate un alt guvern mai bun va reduce la anul taxa pe stâlp la 0,5%

    Aflat în vizită la rafinăria Petrobrazi, Victor Ponta a evocat faptul că în urmă cu doi ani şi jumătate, imediat după ce a preluat mandatul de prim-ministru, a discutat pentru prima dată cu şeful OMV, Gerhard Roiss, despre ce înseamnă o ţară independentă din punct de vedere energetic, cât de important este pentru România ca şi pentru orice altă ţară să aibă companii puternice, să-şi folosească aceste resurse, să aibă investiţii pe termen mediu şi lung în domeniul energiei.

    “Aici este un domeniu în care nu există investiţii pe termen scurt şi profituri pe termen scurt, există numai o strategie bine gândită, şi cred că în aceşti doi ani şi jumătate, lucrând împreună cu Petrom-OMV, cu celelalte companii din domeniu, România a progresat foarte mult. A făcut o reformă structurală reală şi din punct de vedere legislativ, şi din vedere operaţional pentru piaţa de energie, şi-a asigurat surse pentru a fi stabilă şi aproape în totalitate independentă, a creat premisele pentru ca în foarte scurt timp, prin rezervele proprii pe care le avem la dispoziţie, România, şi când spun România mă gândesc întotdeauna şi la Republica Moldova, să poată să asigure industriei şi populaţiei o siguranţă în ceea ce priveşte resursele energetice”, a afirmat Ponta.

    “Nu ne-am înţeles întotdeauna, dar acum dacă dau vestea că taxa pe construcţii speciale se reduce de la 1,5 la 1%, doamna Gheorghe îmi spune că să o reducem la 0,5%. Poată o să vină la anul un guvern şi mai bun decât cel al meu, şi o s-o reducă la 0,5%. Guvernul acesta atâta a putut să facă, poate însă să vină în paralel cu reducerea contribuţiilor de asigurări sociale, iar pentru dvs., care sunteţi o companie cu mulţi angajaţi şi cu toate contractele de muncă fiscalizate, sunt convins că şi acest tip de stimulent pentru crearea de locuri de muncă va fi bine primit”, a spus premierul.

    El s-a referit astfel la declaraţiile recente ale Marianei Gheorghe, CEO Petrom, potrivit cărora este încrezătoare că guvernul va crea un cadru fiscal prietenos pentru investiţii, inclusiv din punctul de vedere al nivelului total al taxării industiei petroliere (taxa pe stâlp, redevenţe), întrucât în caz contrar, Petrom va reduce volumul investiţiilor.

    Guvernul a anunţat recent la începutul lunii că taxa pe construcţiile speciale va fi redusă de la 1,5%, la 1% din valoarea construcţiei, iar veniturile colectate vor rămâne la dispoziţia autorităţilor locale În privinţa redevenţelor din industria energetică, premierul Ponta a declarat, în această săptămână, că raportul Ministerului Finanţelor privind sistemul de redevenţe petroliere va fi discutat cu delegaţia FMI, CE şi Băncii Mondiale în luna noiembrie, la viitoarea vizită în România a misiunii organismelor financiare internaţionale.

    La începutul lui septembrie, preşedintele Traian Băsescu a lansat un avertisment la adresa OV, afirmând: “Sunt foarte multe informaţii de presă în care OMV Austria pare a lansa politici care nu sunt în favoarea statului român. O spun deschis, direct, că vor fi partenerii noştri atât timp cât interesul naţional al României este servit cu prioritate”. El a făcut aceste declaraţii după ce a vizitat platforma maritimă Ocean Endeavor, unde companiile ExxonMobil şi Petrom fac foraje de explorare pentru zăcămintele de gaze natural.
     

  • Ziua cârtiţei chinezeşti

    La acestea se adăugau canalul Dunăre-Bucureşti, centura Bucureşti, investiţii în sectorul minier şi deschiderea de sucursale ale Băncii Naţionale a Chinei, conform premierului Boc, care critica pe atunci ineficienţa guvernării Năstase de a încheia contracte cu chinezii şi promitea că începând chiar din toamna lui 2011 va începe realizarea proiectelor negociate de el.

    În noiembrie trecut, la Forumul Economic şi Comercial China-Europa Centrală şi de Est de la Bucureşti, vechile proiecte erau reeditate şi completate de data aceasta de guvernul Ponta: investiţii chinezeşti evaluate la cel puţin 5 mld. euro în domeniul energetic (Cernavodă, Tarniţa, retehnologizări la termocentrala Deva şi la complexurile energetice), investiţii în infrastructura feroviară (inclusiv linii de mare viteză), plus un plan de creştere a exporturilor agroalimentare româneşti. Ulterior, premierul Victor Ponta dădea asigurări că va urmări personal evoluţia proiectelor din energie, infrastructură şi IT convenite cu China, spre a preîntâmpina, la fel ca Emil Boc, eventualele acuzaţii că promisiunile de investiţii au rămas doar pe hârtie. “Dacă adunăm şi dacă realizăm tot ceea ce am semnat, sunt într-adevăr vreo 8 miliarde de euro”, spunea atunci Ponta.

    Acum, la vizita premierului Victor Ponta în China, o parte din promisiuni s-au relansat pentru a treia oară: urmează investiţii în domeniul energetic (retehnologizări la termocentrala Deva, cu o investiţie de 271 mil. dolari), de construcţii (un cartier de blocuri la Craiova), infrastructură feroviară (o linie de mare viteză Bucureşti-Iaşi) şi rutieră (tronsoanele Piteşti-Craiova şi Comarnic-Braşov), precum şi exporturi de vite şi produse agroalimentare din România către China, în timp ce discuţiile au continuat la capitolele Cernavodă, Tarniţa, complexurile energetice Rovinari şi Hunedoara. De data aceasta însă, atât premierul, cât şi vicepremierul Liviu Dragnea au explicat că întârzierile sau amânările de proiecte au legătură cu procedurile complicate de asigurare a conformităţii oricărui contract cu legislaţia europeană.