Tag: copii

  • Manifestul lui Bear Grylls pentru copii: Lăsaţi deoparte tabletele şi creaţi-vă propriile aventuri

    Bear Grylls, care este şi şef al The Scout Association, o organizaţie care are ca scop sprijinirea copiilor şi tinerilor în dezvoltarea lor personală, a lansat duminică acest manifest care cuprinde şase puncte.

    Potrivit lui Bear Grylls, vacanţele ar trebuie să fie dedicate oportunităţilor de a descoperi o lume întreagă de noi aventuri. Prin manifestul său, Bear Grylls încurajează copiii să îşi dezvolte noi aptitudini, să ia parte la activităţi interesante şi să îşi crezee propriile aventuri, potrivit telegraph.co.uk.

    În speranţa că aceştia vor renunţa la jocurile pe calculator şi la tablete şi vor explora lumea din jurul lor, expertul în supravieţuire şi vedeta de televiziune Bear Grylls îi îndeamnă pe copii să îşi testeze iniţiativa făcând ceva simplu, precum construirea unui adăpost sau petrecerea unei nopţi în aer liber.

    “Vacanţa de vară este o oportunitate uriaşă pentru distracţie, provocare şi aventură. Este timpul când copiii pot merge în aer liber, pot construi adăposturi, pot deprinde abilităţi, îşi pot face prieteni şi au libertatea să descopere cine sunt. Din acest motiv îi provoc pe toţi copiii să accepte manifestul meu”, a declarat Bear Grylls.

    “Niciuna dintre provocările mele nu costă nimic, aşa că nu au nicio scuză pentru a petrece următoarele şase săptămâni pe canapea”, a adăugat Bear Grylls.

    Grylls este renumit că pune în practică aceste sfaturi pe proprii săi fii, Jesse, în vârstă de 11 ani, Marmaduke, în vârstă de 9 ani, şi Huckleberry, în vârstă de 6 ani, încurajându-i pe aceştia să înveţe să aprindă focul fără a folosi chibrituri, să facă noduri în întuneric şi să instaleze corturi în timp ce afară este vânt puternic. Spre exemplu, la vârsta de şapte ani, Jesse a salvat o fetiţă căzută într-un râu.

    Totuşi, Bear Grylls a recunoscut faptul că profesorii copiilor lui şi-au exprimat uneori îngrijorarea că aceştia se concentrează mai mult pe aventurile din aer liber şi insuficient asupra studiilor.

    “Fiecare copil are dreptul la aventură. Natura este cel mai bun loc de joacă din lume, care este deschis pentru toţi. Îmi doresc ca fetele şi băieţii să poată să se bucure de libertate şi să dezvolte un spirit optimist, practic şi încrezător în viitor. De aceea vreau ca această vară să fie cunoscută ca vara aventurii”, a mai spus Bear Grylls.

    În cel mai recent show al său, “Running Wild with Bear Grylls”, celebrităţi precum Kate Hudson, Channing Tatum şi Kate Winslet sunt provocate să petreacă 48 de ore alături de acesta în unele dintre cele mai sălbatice locuri.

    Manifestul lui Bear Grylls pentru copii:

    1. Petreceţi o noapte sub stele – acest lucru poate fi realizat în propria curte sau într-un alt spaţiu în aer liber

    2. Deprindeţi noi abilităţi – fie că învăţaţi să mergeţi pe monociclu, să cântaţi la ukulele (chitară de dimensiuni reduse, cu patru coarde, originară din insulele Hawaii) sau să plutiţi pe apă cu un canoe

    3. Faceţi ceva pentru o altă persoană – ajutaţi un vecin, pe părinţii voştri, pe fraţii voştri sau pe rudele voastre

    4. Menţineţi-vă în formă – antrenaţi-vă pentru o aventură alergând şi practicând căţărări şi ciclism

    5. Construiţi ceva – un adăpost, o căsuţă în copac, un cart (automobil mic de curse), o barcă sau ce vreţi voi

    6. Plecaţi într-o aventură sălbatică – pe picioare, pe bicicletă, pe apă sau prin aer!

  • Manifestul lui Bear Grylls pentru copii: Lăsaţi deoparte tabletele şi creaţi-vă propriile aventuri

    Bear Grylls, care este şi şef al The Scout Association, o organizaţie care are ca scop sprijinirea copiilor şi tinerilor în dezvoltarea lor personală, a lansat duminică acest manifest care cuprinde şase puncte.

    Potrivit lui Bear Grylls, vacanţele ar trebuie să fie dedicate oportunităţilor de a descoperi o lume întreagă de noi aventuri. Prin manifestul său, Bear Grylls încurajează copiii să îşi dezvolte noi aptitudini, să ia parte la activităţi interesante şi să îşi crezee propriile aventuri, potrivit telegraph.co.uk.

    În speranţa că aceştia vor renunţa la jocurile pe calculator şi la tablete şi vor explora lumea din jurul lor, expertul în supravieţuire şi vedeta de televiziune Bear Grylls îi îndeamnă pe copii să îşi testeze iniţiativa făcând ceva simplu, precum construirea unui adăpost sau petrecerea unei nopţi în aer liber.

    “Vacanţa de vară este o oportunitate uriaşă pentru distracţie, provocare şi aventură. Este timpul când copiii pot merge în aer liber, pot construi adăposturi, pot deprinde abilităţi, îşi pot face prieteni şi au libertatea să descopere cine sunt. Din acest motiv îi provoc pe toţi copiii să accepte manifestul meu”, a declarat Bear Grylls.

    “Niciuna dintre provocările mele nu costă nimic, aşa că nu au nicio scuză pentru a petrece următoarele şase săptămâni pe canapea”, a adăugat Bear Grylls.

    Grylls este renumit că pune în practică aceste sfaturi pe proprii săi fii, Jesse, în vârstă de 11 ani, Marmaduke, în vârstă de 9 ani, şi Huckleberry, în vârstă de 6 ani, încurajându-i pe aceştia să înveţe să aprindă focul fără a folosi chibrituri, să facă noduri în întuneric şi să instaleze corturi în timp ce afară este vânt puternic. Spre exemplu, la vârsta de şapte ani, Jesse a salvat o fetiţă căzută într-un râu.

    Totuşi, Bear Grylls a recunoscut faptul că profesorii copiilor lui şi-au exprimat uneori îngrijorarea că aceştia se concentrează mai mult pe aventurile din aer liber şi insuficient asupra studiilor.

    “Fiecare copil are dreptul la aventură. Natura este cel mai bun loc de joacă din lume, care este deschis pentru toţi. Îmi doresc ca fetele şi băieţii să poată să se bucure de libertate şi să dezvolte un spirit optimist, practic şi încrezător în viitor. De aceea vreau ca această vară să fie cunoscută ca vara aventurii”, a mai spus Bear Grylls.

    În cel mai recent show al său, “Running Wild with Bear Grylls”, celebrităţi precum Kate Hudson, Channing Tatum şi Kate Winslet sunt provocate să petreacă 48 de ore alături de acesta în unele dintre cele mai sălbatice locuri.

    Manifestul lui Bear Grylls pentru copii:

    1. Petreceţi o noapte sub stele – acest lucru poate fi realizat în propria curte sau într-un alt spaţiu în aer liber

    2. Deprindeţi noi abilităţi – fie că învăţaţi să mergeţi pe monociclu, să cântaţi la ukulele (chitară de dimensiuni reduse, cu patru coarde, originară din insulele Hawaii) sau să plutiţi pe apă cu un canoe

    3. Faceţi ceva pentru o altă persoană – ajutaţi un vecin, pe părinţii voştri, pe fraţii voştri sau pe rudele voastre

    4. Menţineţi-vă în formă – antrenaţi-vă pentru o aventură alergând şi practicând căţărări şi ciclism

    5. Construiţi ceva – un adăpost, o căsuţă în copac, un cart (automobil mic de curse), o barcă sau ce vreţi voi

    6. Plecaţi într-o aventură sălbatică – pe picioare, pe bicicletă, pe apă sau prin aer!

  • Organizaţiile filantropice din Grecia care îngrijesc copii abandonaţi sunt într-o situaţie precară

    Kostas Giannopoulous, preşedintele celei mai mari organizaţii filantropice pentru copii din Grecia, a declarat că asociaţia sa a rămas fără bani din cauza crizei economice.

    Centrele pentru copii abandonaţi ar putea fi închise întrucât firmele nu îşi mai permit să ofere sponsorizări, atrage atenţia Giannopoulous.

    “Nici nu vreau să mă gândesc ce ar însemna acest lucru. De aceea, depunem eforturi pentru a convinge greci din străinătate să facă donaţii”, explică Giannopoulous, citat de site-ul postului Sky News.

    “Este devastator. Avem 380 de copii care aşteaptă să îi ajutăm să îşi continue vieţile, nu îi putem abandona a doua oară”, explică el.

    Giannopoulous a deţinut două companii IT de succes. A deschis asociaţia filantropică Zâmbetul unui Copil acum 20 de ani, după ce fiul lui a murit de cancer la vârsta de cinci ani. Asociaţia are 11 centre în Atena şi o linie telefonică de asistenţă permanentă. Mulţi părinţi din Grecia au fost nevoiţi să îşi abandoneze copiii pentru că nu îi mai puteau creşte.

    Dificultăţi similare sunt şi la Maternitatea de stat Elena Venizelou din Atena. Aici sunt îngrijiţi copii abandonaţi de părinţi la naştere. După vârsta de şase luni, copiii sunt încredinţaţi serviciilor sociale sau asociaţiilor filantropice.

    “Problemele s-au amplificat în ultima vreme. Multe femei nasc aici şi îşi abandonează copiii”, confirmă Ilias Dalainas, directorul unităţii medicale.

    Situaţia socială din Grecia s-a înrăutăţit în ultimele luni, în contextul în care Guvernul de la Atena nu a mai primit fonduri externe şi economia a intrat în incapacitate de plăţi. Veniturile s-au diminuat, iar băncile au fost închise trei săptămâni.

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: Consens Iohannis-Ponta pentru reducerea TVA? În ‘86, Ronald Reagan şi democraţii au reuşit

     Din punct de vedere etic, pare corect: după ce un grup de aproape 70 de demnitari şi-au majorat indemnizaţiile cu 350%, trebuie „să se dea ceva la toată lumea”. Lăsând ironia deoparte, din perspectiva bugetului României, va fi un dezastru. Noua lege a salarizării personalului bugetar va însemna cheltuieli suplimentare în valoare de 14 miliarde de lei, în 2016 – au afirmat, neoficial, doi demnitari din cabinetul Ponta la o întâlnire cu un grup de ziarişti. La asta se adaugă pensiile speciale pentru militari (în momentul în care scriu, preşedintele Iohannis nu a promulgat încă legea) şi alocaţia universală pentru copii. Pensiile şi alocaţiile i-ar costa pe contribuabilii români circa 4,5 miliarde de lei doar pe ultimele luni ale acestui an – este tot o estimare neoficială făcută de membri ai Guvernului.

    Repetăm orbeşte, parcă nu am fi în stare să învăţăm nimic, greşelile din 2008. Cum apar nişte bani în plus la buget, cum îi tocăm pe pomeni, în loc să investim în viitor. Situaţia îmi pare cu atât mai tristă cu cât sunt dintre cei care cred că aveam şansa să reducem fiscalitatea, cu condiţia să ţinem cheltuielile sub control. Insist că, dacă vrem să evităm un dezastru (cred că s-a abuzat de comparaţia cu Grecia), este nevoie ca toate partidele să ajungă la un acord pe tema unor măsuri bugetare nepopulare, aşa cum s-a putut conveni majorarea, din 2017, a bugetului Apărării sau aşa cum s-a ajuns la un acord la o lege referitoare la siguranţa naţională.

    Preşedintele Iohannis ar trebui să facă primul pas, înainte ca un Victor Ponta aflat într-o campanie disperată de supravieţuire, să mai facă alte prostii. Ponta aruncă bani în stânga şi în dreapta, poate, poate, mai cumpără nişte voturi, ştiind că de plătit va plăti Executivul din 2017.

    Şeful statului trebuie să încerce o negociere cu Guvernul şi finanţatorii externi pentru un pachet de măsuri fiscal-bugetare care să presupună relaxarea fiscalităţii şi raţionalizarea cheltuielilor bugetare, astfel încât România să se încadreze în deficitul structural de 1%, convenit cu UE. Teza mea este că, dacă se negociază, se pot găsi soluţii pentru reducerea TVA, eliminarea taxei pe stâlp şi a accizei de şapte eurocenţi la litrul de carburanţi. Actualul preşedinte are marele avantaj că nu va intra direct în alegerile din 2016. Sigur că va căuta să ajute partidul său, PNL, să nu ne facem iluzii inutile, dar marea miză pentru Klaus Iohannis sunt alegerile din 2019, aşa că are timp să gândească în perspectivă, să iasă din bătăliile mărunte de fiecare zi.

    În 1986, Ronald Reagan a reuşit o reducere dramatică a taxelor (rata maximă a impozitului pe venit a coborât de la 50% la 28%) după lungi şi dificile negocieri cu adversarii săi politici din Partidul Democrat. Acel acord a rămas în istorie, chiar şi democratul Obama îl invocă frecvent pe fostul preşedinte republican pentru acest succes.

    Sigur că, în România, din punct de vedere politic, pare o sinucidere să te atingi de cheltuielile cu salariile şi de pensii. Eu – poate într-un exces de optimism şi de bună credinţă – consider că un acord între Palatul Cotroceni şi Palatul Victoria poate fi unul de tip win-win. Alegătorii s-au săturat să vadă certuri şi discursuri paralele, în loc de soluţii. Dramatic mi se pare că, în ultimele luni, dacă s-a construit un consens, el a fost doar în favoarea clasei politice.

    A fost un deplin acord între marii actori politici la legile electorale, care favorizează apariţia unui oligopol, sau la majorarea indemnizaţiilor pentru demnitari, nu pentru o reformă în educaţie sau în învăţământ, de exemplu. Eu susţin că se poate încerca o negociere şi pentru un acord care să aibă efecte pe termen lungi asupra întregii economii româneşti. În plus, scăderea taxelor va însemna creşterea consumului, atragerea unor investitori străini şi locuri de muncă bine plătite pentru românii care nu doresc să emigreze. Toţi actorii politici pot beneficia, electoral, de o relansare a economiei printr-un program curajos de reducere a fiscalităţii. Totul este să aibă inteligenţa să gândească „outside the box” şi să iasă din credinţa că electoratul aşteaptă de la ei replici şmechereşti aruncate la televizor, în locul unei construcţii politico-economice.


    Notă: Opinia prezentată îi aparţine domnului George Mioc şi nu implică în niciun fel redacţia Business Magazin sau organizaţia din care publicaţia face parte.

  • Afganistanul interzice vânzarea armelor de jucărie, pentru a combate cultura violenţei

    Autorităţile afgane au interzis vânzarea puştilor Kalaşnikov şi a altor arme de jucărie, după ce acestea au rănit mai mult de 100 de persoane în timpul ceremoniilor care au marcat sfârşitul Ramadanului.

    Armele de jucărie care trag cu gloanţe de cauciuc sau de plastic sunt foarte populare în rândul copiilor afgani, iar vânzările cresc semnificativ la sfârşitul Ramadanului.

    Peste 100 de copii şi adolescenţi au suferit răni la ochi în ultimele trei zile de festivităţi, care s-au încheiat duminică, potrivit Ministerului afgan de Interne.

    “Ministrul de Interne, Nur ul-Haq Ulumi, a ordonat forţelor de poliţie să confişte toate armele de jucărie … care pot duce la traume fizice şi psihice”, se arată într-un comunicat al ministerului.

    Guvernul afgan încearcă să reducă influenţa acestor jucării asupra tinerilor din ţară, unii analişti apreciind că există o legătură între jocurile de război din copilărie şi violenţa adulţilor.

  • Cum trăiesc copiii celui mai căutat infractor din lume: maşini de lux şi mitraliere, selfie-uri cu Paris Hilton şi lei drept animale de companie

    Traficantul de droguri miliardar “El Chapo” Guzman este, la ora actuală, cel mai căutat infractor din lume. El a evadat săptămâna trecută dintr-o închisoare de maximă securitate, dar acest lucru nu i-a împiedicat pe cei patru copii săi să ironizeze forţele de ordine.

    “Poliţia s-a apucat să caute vaca, dar tata aproape a ajuns acasă cu caşcavalul”, a scris pe Twitter fiul cel mare al lui El Chapo.

    Şocante sunt însă pozele postate de cei patru copii pe reţelele de socializare. Spre exemplu, Ivan Guzman a postat o fotografie cu interiorul unui Ferrari, unde se poate observa clar o mitralieră AK-47. O altă poză, de această dată pe contul lui Joaquin Guzman, îl arată pe acesta alături de Paris Hilton şi se află în albumul “fetele lui Joaquin”.

    Pe acelaşi cont se găseşte o poză cu un pistol personalizat, având mai multe diamante şi pietre preţioase lipite pe mâner.

    Cel de-al treilea fiu, Alfredo, are mai multe poze alături de un leu pe care îl numeşte “animalul său de casă”. O altă poză prezintă o găleată plină de iPhone-uri, înconjurată de pahare de votcă.

    Fiica lui El Chapo, Gisselle, a postat de curând următorul comentariu: “Sunt frumoasă datorită mamei mele, inteligentă datorită tatălui meu şi criminală datorită mie”.

    Autorităţile mexicane vor oferi o recompensă în valoare de 3,8 milioane de dolari oricărei persoane care poate furniza informaţii despre Joaquin “El Chapo” Guzman, liderul cartelui drogurilor Sinaloa, care a evadat din închisoare sâmbătă, relatează site-ul postului Deutsche Welle.

    Evadarea din închisoarea federală Altiplano, aflată la periferia oraşului Santa Juana, situat în partea centrală a Mexicului, a avut loc în cursul zilei de sâmbătă, când Joaquin “El Chapo” Guzman a reuşit să părăsească clădirea de maximă securitate printr-un tunel cu o lungime de 1,5 kilometri care pornea chiar din camera sa.

     

    Potrivit ministrului de Interne Miguel Angel Osorio Chong, se pare că “El Chapo” a avut complici printre angajaţii închisorii. Guzman era încarcerat la Altiplano de 17 luni.

    “Acest criminal nu va avea parte de linişte”, a declarat Osorio Chong. El a adăugat că Guvernul “nu va înceta” operaţiunile de căutare până când nu îl vor prinde. În plus, ministrul de Interne a anunţat că directorul închisorii Altiplano, responsabilul cu privire la coordonarea penitenciarului şi coordonatorul general al închisorii au fost concediaţi în scopul “facilitării” investigaţiei.

  • Un nou trend printre militanţii jihadişti: Copii cu însemnele Statului Islamic şi cu arma în mână, pe reţelele sociale – FOTO

    Potrivit Business Insider, tatăl băieţelului din imagine se numeşte Artyom, e din Kazakhstan şi şi-a fotografiat fiul purtând o bandană pe care se poate vedea shahada (în alb), simbolul islamic al credinţei. Fotografia a fost publicată pe o reţea de socializare din Rusia, în urmă cu câteva zile.

    Artyom nu e singurul militant jihadist care a publicat fotografii cu copii purtând însemnele Statului Islamic pe reţelele sociale. Publicarea unor astfel de fotografii a devenit un adevărat trend printre recruţii Statului Islamic care vin din Federaţia Rusă şi Asia Centrală. Copiii sunt folosiţi pentru a demonstra că sunt “buni” jihadişti ai Statului Islamic.  Alţi militanţi postează fotografii cu copiii lor de câţiva ani şi scriu sub fotografii că aceştia sunt viitorii mujahedini. În multe cazuri, cei mici sunt îmbrăcaţi pentru a arăta apartenenţa la SI şi ţin în mână arme.

    Un alt militant IS, Mansur Shishani, a fost fotografiat în mai pozând alături de un copil care pare a fi al său, pe nume Askkhab. Ambii ţin în mână arme.

    Copiii sunt folosiţi şi pentru a recruta. Mesajul pe care doreşte SI să-l transmită viitorilor recruţi: până şi copiii iau parte la luptă şi sunt mai “bărbaţi” decât cei care stau acasă şi nu se înrolează. Un alt militant IS a postat o fotografie în care apare un copil care ţine o armă. Sub ea a scris: “Unde sunt bărbaţii? În numele lui Allah, dacă eşti bărbat, ridică-te şi salvează comunitatea musulmană!”

    Viitorul copiilor Statului Islamic

    Viitorul acestor copii e unul sumbru, cel puţin cel al băieţilor. Ei vor intra în programe militare de antrenament şi îndoctrinare ideologică de la o vârstă fragedă. Califatul continuă şi acum să folosească copiii sub 18 ani în luptă, aceştia jucând deseori şi rolul de kamikaze.

    De cealaltă parte, soarta părinţilor care apar în fotografii rămâne la fel de incertă. De exemplu, Mansur, militantul SI care s-a fotografiat cu fiul său, Askhab, a fost ucis la sfârşitul lunii mai.

    Business Insider nu relatează ce s-a întâmplat cu Askhab, însă menţionează că Statul Islamic consideră copiii recruţilor drept proprietăţile sale şi refuză să lase femeile ai căror soţi au fost ucişi în luptă să părăsească teritoriul, în afară de cazul în care nu îşi lasă copiii în urmă.

  • Programatori la păscut caprele

    Lucrul ciudat de care vorbesc este următorul: un copil din România are drumul în viaţă stabilit nu numai de părinţi, preferinţe, talente sau abilităţi, ci şi de liceul pe care îl urmează. Concret, studiile efectuate de o organizaţie nonguvernamentală care lucrează în fiecare an cu mii de adolescenţi arată că elevii din liceele tehnice sunt, cumva, marcaţi şi au un cu totul alt sistem de valori şi alte aşteptări de la viaţă, în comparaţie cu colegii lor din liceele umaniste.

    „Studiile noastre comparative vorbesc de două universuri paralele, cei tehnici şi cei umanişti. Dacă la 16 ani eşti într-un liceu teoretic sau un liceu tehnologic, în mare parte traiectoria vieţii este definită, nu prea mai ai cum să schimbi lucrurile. Totul începând de la modul cum îşi fac prieteni cei din liceul tehnologic şi cei din liceul teoretic. La teoretic găseai criterii de genul admiraţie, disciplină, performanţe, o tipologie de valori. La zona tehnologică criteriile erau altele – cei care îmi oferă respect, un pic de afectivitate. Cumva discutăm de o realitate cu carenţe destul de mari, din familie, lucruri de bază, respect, iar în partea cealaltă erau elemente aspiraţionale, de tip disciplină, muncă, performanţă, pasiune. Legat de joburi aspiraţionale, cei din liceele tehnologice spun că nici nu-şi pun problema absolvirii bacalaureatului, îşi pun problema de elemente de subzistenţă, de tipul «poate reuşesc să mă angajez» sau «poate reuşesc  să am un loc de muncă». Din păcate mi-ar fi greu să recomand părinţilor să îşi îndrume copilul spre un liceu tehnologic”, mi-a spus interlocutorul meu într-o discuţie pentru materialul de copertă al acestui număr al revistei.

    La doar câteva zile după întâlnirea cu Ştefan Pălărie, au venit rezultatele de la bacalaureat, iar liceele tehnice par a conduce în nefericitul top al celor care au căzut la examen; unele cu 100% nepromovabilitate. Din cei 63 de copii care au terminat cu 10 examenul de bacalaureat, doar trei sunt din licee tehnice. Specializarea Matematică – Informatică este campioana absolvenţilor cu 10, un alt fapt cât se poate de relevant. Însuşi numărul celor de nota 10, adică 63 de elevi din sutele de mii care au dat examenul, mi se pare a fi măcar îngrijorător. 

    Mă întreb dacă ministerul de resort a făcut vreodată o evaluare a ceea ce se întâmplă cu acele licee tehnice şi dacă a remarcat cineva aceste discrepanţe; n-aş vrea să incriminez la grămadă, dar dacă studiile indică o atare situaţie, şi şansele unor tineri de a reuşi în viaţă sunt reduse sau eliminate doar pentru că au mers la o anume şcoală, poate că ar fi lucruri de îndreptat. Există consultanţi în carieră care, sunt sigur, ar accepta bucuroşi să facă ceva muncă voluntară pentru a le reda copiilor încrederea de care au nevoie şi mentalitatea de învingători – iar astea nu sunt vorbe goale, ci lucruri de care elevii chiar au nevoie. Pentru că bănuiesc că ei sunt acolo victimele unui sistem care aplică şanse în funcţie de valori străine şcolii, de exemplu cea a conturilor bancare, şi sunt maculaţi de mediul în care trăiesc.

    Este minunat că avem programatori buni şi că aceştia devin o emblemă naţională, dar pentru fiecare programator bun avem zeci de elevi care dintr-un motiv sau altul, motive care nu le sunt imputabile, sunt excluşi din sistem şi societate. Trebuie să facem planuri concrete pentru eliminarea multiplelor segregări sociale. Egalitatea şanselor ar trebui să devină mai mult decât o vorbă, pentru că altfel cine ştie dacă nu cumva un potenţial Bill Gates paşte chiar acum caprele pe cine ştie ce maidan.

    „Tinerii spartani” ai lui Degas ilustrează, cred, bine, povestea.

  • Tu ce vrei să te faci când o să fii mare?

    Ideea de bază a acestui articol a fost iniţial „cele mai cool meserii“ şi voiam să prezentăm câteva ocupaţii interesante şi ieşite din comun. Sigur, în categoria celor mai cool meserii nu includeam musai îngrijitorii de insule tropicale, crescătorii de şerpi sau cine mai ştie ce alte ocupaţii exotice; voiam mai degrabă meserii din lumea reală, accesibile unui număr cât mai mare de oameni. Şi am plecat de la două informaţii care m-au pus pe gânduri: prima, că 65% dintre copiii care intră astăzi la şcoală vor avea meserii care astăzi nu există şi doi, că mai mult de jumătate dintre tinerii Generaţiei Y preferă o meserie reală, vor să fie mai degrabă gulere albastre şi nu gulere albe, adică funcţionari sau corporatişti.

    Iar când Cosmin Cosma, filosof de formaţie şi antreprenor de vocaţie, a început discuţia pe care am avut-o cu o întrebare – . „Ştii, este întrebarea aceea, «tu ce vrei să te faci când vei fi mare?»” – am avut o revelaţie şi ideea unei uşoare schimbări în abordarea materialului.

    Aşadar, nu vom vorbi despre inşi cu ocupaţii exotice, ci despre un călător pasionat, despre un filosof convertit la antreprenoriat, despre un paraşutist care şi-a transformat, alături de fratele său, pasiunea într-o afacere profitabilă, despre un programator devenit specialist în educaţie şi o tânără pasionată de artă devenită programator, despre o avocată care încearcă să creeze o nişă pe piaţă şi despre o antreprenoare în serie care identifică câte o nişă pe an. Ce au în comun? Căutarea, faptul că fac ceea ce le place, neastâmpărul, faptul că fac ceea ce lor li se pare cool. „Problema majoră pe care o ai într-o carieră este să îţi găseşti hotarele profesionale. Unii intră într-un sistem de confort din care ies greu. Limitele sunt date de context şi nu sunt alegeri personale“, spune Cosmin Cosma, fondator al companiei de consultanţă Insus, fost corporatist, bancher şi cu o experienţă antreprenorială deja încheiată.

    Coolness-ul unei ocupaţii sau al alteia vine din exterior, este dat de ceilalţi care văd că faci ce îţi place, sau faci ceva ce lui i-ar plăcea să facă, sau din interior, atunci când fac ce îmi place şi sunt OK, spune Cosma. I se pare că filosofează, dar asta ţine de formaţia sa şi, deşi a lucrat în domenii cât se poate de concrete, pentru că a fost şef de departament de recuperare a creditelor în bancă şi a ţinut conferinţe şi workshopuri pe colectarea de creanţe, şi-a păstrat privirea „antropologică“ asupra a ceea ce se întâmpla în jur.

    Să trecem de la privirea antropologică la privirea specialistului în resurse umane. Pornim de la o analiză internaţională care spune că 65% dintre şcolarii de astăzi vor lucra în meserii care astăzi nu există, meserii care vor apărea în următoarea perioadă. Şi cine ştie cum va evolua îndemnul părinţilor? În urmă cu trei decenii aceştia îşi îndemnau copiii să se facă ingineri, pe urmă au fost la modă economiştii, apoi avocaţii, medicina a fost cumva permanentă, iar îndemnul momentului este „Fă-te, mamă, programator!“. Sorin Faur, director for Balkan Area, Human Resources & Outsourcing Services la BDO Outsourcing Services, crede că îndemnul momentului ar putea fi rafinat: „Fă-te cloud specialist“ de exemplu, sau „Fă-te social media officer“.

    „În zona IT, până acum câţiva ani poziţia de cloud specialist nu a existat. Cloud-ul a apărut în ultimii ani şi nimeni nu ştia ce înseamnă; acum toată lumea ştie ce înseamnă o bază de date, dar la vremea respectivă părea SF“, explică Faur. Crede că şi game testerii au o ocupaţie cool, în condiţiile în care industria jocurilor video s-a dezvoltat, iar marile companii prezente şi în România, Ubisoft, Electronic Arts sau Gameloft, au nevoie de mulţi angajaţi de acest tip. „Este o profesie destul de complicată. Cere anumite tipuri de abilităţi şi îndemânări fizice, simţ de reacţie, necesită şi foarte multă răbdare şi efort. Trebuie să fii, de fapt, programator de formaţie, să ai capacitatea să identifici zone unde apar erori într-un joc.“ Teoretic te joci, dar practic trebuie să întocmeşti rapoarte, să identifici aceste zone disfuncţionale şi să ai o bună coordonare şi viteză de reacţie, este un job care poate asigura o trecere lejeră din zona copilăriei înspre maturitatea pe care o impune un job.

    O chestiune la fel de interesantă şi cu mare răspândire este social media officer sau blogger profesionist. „Marile companii, şi nu numai ele, au nevoie de expunere media ieftină şi bine gândită şi angajează oameni dedicaţi zonei de social media. Aceştia monitorizează mediul online pentru companiile lor şi răspund la postări – sigur, sunt partizanii companiei, dar asigură relaţia cu clienţii, persoanele interesate şi arată că acea companie este interesată să ţină un dialog cu acele persoane“, spune Sorin Faur. Nu este un job uşor, trebuie să ştii ce să spui, cui să spui, să nu sari calul atunci când răspunzi, este un job complicat şi sub raportul exprimării şi calităţilor de relaţii publice pe care le are cineva.

  • Cursuri de astronomie, arhitectură, benzi desenate şi istorie, la Şcoala de Vară de la Palatul Şuţu

    Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, copiii au posibilitatea să aleagă atelierele de care sunt interesaţi, fără cataloage, fără uniforme şi fără să fie nevoie să se trezească devreme.

    De exemplu, Asociaţia Istoria Artei le va povesti despre istoria oraşului, a arhitecturii şi a artelor decorative. Atelierele sunt dedicate elevilor din clasele I-VI, fiind organizate joia.

    Totodată, Asociaţia Redescoperă Istoria va organiza “Ore de Istorie Vie”, în cadrul cărora vor avea loc prezentări de uniforme, arme şi echipament din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Mai mult, participanţii pot participa la trageri de tir (airsoft) cu armamentul din dotarea asociaţiei.

    Sunt programate, totodată, ateliere de benzi desenate, de figurine din lână şi reciclare creativă.

    În cadrul atelierelor de astronomie, sunt programate opt şedinţe teoretice şi patru practice, care cuprind lecţii despre astronomie, dar şi observaţii astronomice. Cei mici vor învăţa, în cadrul lor, despre constelaţii, harta cerului, coordonate astronomice, astrofizică, stele, galaxii, programe astronomice şi sistemul solar. Aceste ateliere vor avea loc de două ori pe săptămână şi sunt dedicate copiilor cu vârste cuprinse între 10 şi 16 ani. Observaţiile astronomice vor avea loc pe terasa Palatului Voievodal Curtea Veche.

    Participarea la atelierele organizate la Şcoala de Vară costă 10 lei per atelier.