BusinessMagazin

Tag: China

  • Vrea să lase moştenire un imperiu de 122 de miliarde de dolari, dar nimeni nu vrea să-l ia

    Cel mai bogat om din China trebuie să găsească un moştenitor căruia să-i lase imperiul său de 122 de miliarde de dolari: fiul său, prima alegere, a spus că nu îşi doreşte o viaţă ca cea a tatălui său.

    Wang Jianlin, fondator şi preşedinte al Dalian Wanda Group, a mărturisit recent că fiul său Wang Sicong nu va prelua în viitor mall-urile, hotelurile, parcurile de distracţii sau cluburile sportive ale familiei. “L-am întrebat dacă vrea să conducă afacerea, dar mi-a spus că nu vrea să ducă o viaţă ca a mea”, a spus Jianlin, în vârstă de 62 de ani.

    Dalian Wanda Group, unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari ai Chinei, este un brand cunoscut de aproape toţi chinezii pentru centrele comerciale Wanda Plaza construite în sute de locaţii din ţară. Despre Wang se poate spune că este dependent de muncă. Omul nu îşi ia vacanţă niciodată, spun surse apropiate chinezului. Cu această „obsesie” pentru muncă şi cu capacitatea companiei de a aduce în doar câteva luni un proiect din stadiul de teorie în practică, veniturile Wanda aproape că s-au triplat din 2011 până în 2016, de la 15,6 miliarde de dolari la 43 de miliarde de dolari.

    Wang Sicong a fost criticat recent pentru că a cheltuit o mică parte din averea de 30 de miliarde de dolari a tatălui său pentru câinele Coco, animalul său de companie: a decis să îl răsfeţe cu nu mai puţin de 8 iPhone-uri. Fapta bună a fost apoi împărtăşită cu toată lumea pe pagina de Webo a câinelui.

    Nu este prima dată când Coco primeşte cadouri de asemenea fel: în 2015, stăpânul său l-a “echipat” cu două ceasuri Apple, având o valoare de aproape 37.000 de dolari. Poreclit “bărbatul naţiunii”, Wang Sicong este cel mai căutat burlac din China, asigurând-şi astfel prezenţa zilnică pe primele pagini ale ziarelor.

  • Ţara care vrea să distrugă Hollywood. Construieşte 27 de cinematografe pe zi

    În 2017, box-office-ul din China îl va depăşi, pentru prima dată, pe acela din Statele Unite; astfel, China devine cea mai mare piaţă din lume pentru industria cinematografică.

    În 2016, China a construit 27 de cinematografe pe zi – este un număr impresionant, dar care arată ambiţia asiaticilor de a demola mitul Hollywood. Astfel, la jumătatea lunii noiembrie, China a reuşit să depăşească Statele Unite la numărul total de cinematografe.

    Producătorii din Statele Unite nu par a avea neapărat o problemă cu numărul tot mai mare de cinefili din China, ci mai degrabă cu guvernul chinez, cel care impune un număr maxim de filme străine ce pot fi difuzate în sălile de cinema. În 1994, spre exemplu, doar 10 filme americane au ajuns pe marile ecrane din China; ca urmare a mai multor runde de negocieri, în 2012 numărul a fost crescut la 34.

    Pentru a ocoli aceste restricţii, un model adoptat de tot mai multe companii de producţie din Statele Unite este de a co-produce filmul alături de o companie din China. Astfel, pelicula nu mai este din punct de vedere tehnic una străină, având acces direct în sălile de cinema.

    Dar scopul final al Chinei este acela de a-i depăşi pe americani, aşa că asiaticii au început să construiască propriul lor Hollywood: o investiţie de 8,2 miliarde de dolari care îşi va deschide porţile în aprilie 2017.

    Care va fi succesul chinezilor în industria cinematografică e încă greu de estimat, dar par a fi dispuşi să investească timp şi mai ales bani pentru a câştiga această cursă.

  • Care este legătura între deciziile lui Donald Trump şi puterea tot mai mare a Chinei

    Deşi ideea de piaţă liberă reprezintă un punct-cheie în discursul multor preşedinţi de stat, acordurile în acest sens presupun ani de negociere şi compromisuri. Ce se întâmplă însă atunci când statele ajung la un consens, dar schimbarea unui lider pune în pericol întreaga înţelegere?

    Acordul de Parteneriat Transpacific (TPP) a fost semnat de 12 state în luna februarie, cu intenţia de a crea o zonă de comerţ liber; economiile combinate ale acestora reprezintă 40% din economia globală. Toate aceste 12 state trebuie însă să şi ratifice tratatul, iar comentariile recente ale preşedintelui ales Donald Trump sugerează că acest lucru nu se va întâmpla.
    La momentul semnării, tratatul a fost văzut ca o mare realizare – mai ales din perspectiva faptului că statele aveau standarde şi abordări diferite în mai multe domenii, inclusiv protecţia mediului înconjurător sau drepturile angajaţilor.

    Barack Obama, preşedintele încă în funcţie al Statelor Unite, a considerat tratatele comerciale ca fiind prioritare, dar oponenţii TPP au caracterizat înţelegerea ca fiind una care favorizează companiile mari în detrimentul locurilor de muncă şi al suveranităţii naţionale.

    Statele membre ale TPP sunt Japonia, Statele Unite ale Americii, Malaiezia, Vietnam, Singapore, Brunei, Australia, Noua Zeelandă, Canada, Mexic, Chile şi Peru. Tratatul are menirea de a întări relaţiile economice dintre aceste state prin reducerea mai multor taxe vamale. TPP a fost gândit, aşadar, pentru a crea o piaţă unică, similară cu cea din interiorul Uniunii Europene. Dar cele 12 state au, colectiv, o populaţie de 800 de milioane – aproape dublu faţă de populaţia Uniunii Europene.

    Ideea unui acord transpacific a plecat de la un tratat semnat de patru state – Brunei, Chile, Noua Zeelandă şi Singapore – care a intrat în vigoare în 2006. Înţelegerea a dus la eliminarea taxelor de import şi la cooperarea în domenii-cheie, precum practicile de angajare, proprietatea intelectuală sau politicile concurenţiale.

    Cele mai multe bunuri şi servicii comercializate între state au fost definite şi în noul TPP; nu toate taxele pe import (aproximativ 18.000) aveau să fie eliminate. Spre exemplu, semnatarii spun că au decis să elimine sau să reducă taxele de import în ceea ce priveşte produsele agricole sau bunurile de origine agricolă, încă de la început. Când vine vorba de produse textile, înţelegerea prevede ca unele dintre taxe să fie eliminate după o perioadă mai lungă de timp.
    TPP a fost de multe ori confundat cu TTIP – Parteneriatul Trans-Atlantic pentru Comerţ şi Investiţii; cel din urmă se referă însă la cu totul altceva, respectiv comerţul dintre Statele Unite şi state membre ale Uniunii Europene. În acest caz, negocierile se află într-o fază incipientă.

    De când cu alegerea lui Donald Trump, există însă mai multe semne de întrebare decât certitudini în ceea ce priveşte TPP. Pentru a intra în vigoare, acordul trebuie semnat de cel puţin şase state care, cumulat, să genereze cel puţin 85% din puterea economică a grupului. Cu alte cuvinte, atât Japonia cât şi Statele Unite trebuie să semneze.
    Noua Zeelandă a sugerat că un anumit parteneriat se poate materializa şi în lipsa Statelor Unite; Japonia, pe de altă parte, a anunţat prin vocea premierului Shinzo Abe că un TPP fără Statele Unite şi cei 250 de milioane de consumatori ar fi „lipsit de sens”.

    Imediat după anunţul lui Trump privind ieşirea din TPP, China, care nu era cooptată în Acordul de Parteneriat Transpacific (TPP), a anunţat că „va juca un rol important” în promovarea integrării economice în zona Asia-Pacific. „China va avea propriul rol; avem o atitudine deschisă faţă de orice aranjament în materie de comerţ liber regional”, a explicat Geng Shuang, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez. Geng Shuang a subliniat că toate părţile trebuie să aibă propria influenţă în zona Asia-Pacific, evitându-se ca agenda să fie fixată de o singură ţară. „Problemele nu trebuie politizate. Acest lucru înseamnă că nicio ţară nu trebuie să interpreteze acordurile de liber-schimb din perspective geopolitice”, a insistat oficialul chinez.

    Astfel, în vreme ce nesiguranţa pare a fi noua realitate sub conducerea lui Trump, China şi Rusia se pregătesc să acopere zonele lăsate libere. China a propus deja un acord comercial numit Parteneriatul Economic Regional (RCEP), care ar include în mod normal mai multe state afiliate TPP, precum Japonia sau Australia. Dacă acesta se materializează, chinezii se vor afla într-o poziţie dominantă în ceea ce ar putea fi o zonă extinsă de liber comerţ.

    Retragerea SUA din Acordul de Parteneriat Transpacific (TPP) este un pas în direcţia greşită şi cel mai pesimist scenariu pentru economia globală, crede Christopher Dembik, director de analiză macro la Saxo Bank. Prin promovarea restricţiilor comerciale, Donald Trump îşi asumă riscul de a grăbi revenirea recesiunii şi a împinge lumea într-o nouă perioadă de şomaj la scară largă. Demersul va avea, spune analistul, cinci consecinţe directe.

    Prima este reducerea comerţului global pe viitor, comerţ care a fost mult încetinit de la criza financiară încoace şi cu siguranţă va duce la sfârşitul procesului de globalizare care a început după cel de-al doilea război mondial şi care a fost în general benefic pentru ţările emergente prin favorizarea apariţiei unei vaste clase de mijloc în multe ţări, cum e China şi Brazilia. A doua consecinţă este scăderea PIB-ul global, care se chinuie să atingă nivelurile precriză. Revenirea unei creşteri economice puternice este amânată pe termen nedefinit, ceea ce înseamnă că majoritatea economiilor dezvoltate vor fi nevoite să se obişnuiască cu o creştere medie anuală a PIB-ului în jur de 1% şi 2% şi cu niveluri mari ale şomajului. În al treilea rând, retragerea indică sfârşitul acordurilor regionale de liber schimb şi confirmă faptul că tratatul negociat între Statele Unite şi Europa este în moarte clinică. Doar oficialii din Comisia Europeană mai cred că se poate ajunge la un acord în următoarele luni. Semnarea unor acorduri importante de liber schimb între regiuni devine parte din trecut. În al patrulea rând, retragerea înseamnă că protecţionismul s-a întors, deocamdată disimulat, şi ar putea duce la bariere comerciale mai mari şi la devalorizări competitive pe parcursul preşedinţiei lui Trump.

    Totuşi, acest tip de strategie economică s-a dovedit a fi un mare eşec în anii 1930 şi nu avem niciun motiv să credem că ar funcţiona mai bine în zilele noastre. În cele din urmă, decizia confirmă retragerea lentă a Statelor Unite din zona Asia-Pacific, care este o parte din zona sa tradiţională de influenţă. Va constitui o oportunitate excelentă pentru creşterea influenţei Chinei în regiune. China, care nu e parte din TPP, va putea să se extindă în Asia şi în America Latină, profitând din plin de influenţa în scădere a Statelor Unite. Aceasta este confirmarea faptului că Statele Unite se întorc încetul cu încetul la izolaţionism, aşa cum s-a întâmplat în anii 1920, de exemplu. „Lumea s-a schimbat. Regulile se schimbă odată cu ea, iar aceste reguli ar trebui scrise de Statele Unite, nu de ţări precum China”, declara Barack Obama recent. Dar Obama nu va mai fi preşedinte pentru mult timp, iar cel care îi va lua locul nu pare să-i împărtăşească opiniile.


     

  • Trump pune la îndoială politica “o singură China” în lipsa unor concesii din partea Beijingului

    Donald Trump a pus la îndoială poziţia tradiţională a Statelor Unite faţă de politica “o singură China” în lipsa unor concesii din partea Beijingului, inclusiv în ceea ce priveşte comerţul, relatează agenţia de ştiri Reuters.

    “Înţeleg foarte bine politica ‘o singură Chină’, dar nu ştiu de ce trebuie să fim legaţi de politica ‘o singură China’, dacă nu încheiem un acord cu China cu privire la alte lucruri, inclusiv comerţul”, a afirmat preşedintele ales, într-un interviu pentru postul de televiziune Fox News.

    Analiştii consultaţi de agenţia de ştiri Reuters sunt de părere că declaraţia lui Trump riscă să antagonizeze şi mai mult Beijingul şi ar putea chiar duce la o confruntare militară cu China.

    Beijingul nu a comentat încă declaraţiile preşedintelui-ales.

    Recent, preşedintele-ales al Statelor Unite, Donald Trump, a discutat prin telefon cu liderul Taiwanului, Tsai Ing-wen, o manevră care a atras reacţia vehementă a Chinei.

    Este prima dată în ultimii 37 de ani când un preşedinte american discută direct cu preşedintele Taiwanului.

    Taiwanul susţine că este independent, dar China consideră că teritoriul îi aparţine.

    Donald Trump a explicat prin Twitter că liderul de la Taipei a iniţiat conversaţia.

    Ulterior, Guvernul de la Beijing a intensificat tonul, avertizând că nu va tolera iniţierea unor relaţii formale între Statele Unite şi Taiwan.

    “China se opune cu fermitate oricărei interacţiuni oficiale ori a contactelor militare între Statele Unite şi Taiwan”, a transmis Administraţia de la Beijing.

  • China avertizează Statele Unite după ce Donald Trump a discutat cu preşedintele Taiwanului

    Preşedintele-ales al Statelor Unite, Donald Trump, a discutat prin telefon cu liderul Taiwanului, Tsai Ing-wen, o manevră care a atras reacţia vehementă a Chinei.

    Este prima dată în ultimii 37 de ani când un preşedinte american discută direct cu preşedintele Taiwanului.

    Taiwanul susţine că este independent, dar China consideră că teritoriul îi aparţine.

    Donald Trump a explicat prin Twitter că liderul de la Taipei a iniţiat conversaţia.

    Iniţial, ministrul chinez de Externe, Wang Yi, a declarat pentru postul Phoenix TV că incidentul reprezintă un “mic truc al Taiwanului”, exprimând speranţă că situaţia nu va genera modificări în politica externă a Washingtonului.

    Ulterior, Guvernul de la Beijing a intensificat tonul, avertizând că nu va tolera iniţierea unor relaţii formale între Statele Unite şi Taiwan.

    “China se opune cu fermitate oricărei interacţiuni oficiale ori a contactelor militare între Statele Unite şi Taiwan”, a transmis Administraţia de la Beijing.

  • Consumatorii din China cred că problemele bateriilor iPhone ar fi mai grave decât recunoaşte Apple

    Problemele bateriilor iPhone, care cauzează închiderea spontană a telefoanelor, sunt mai mari decât recunoaşte Apple, afectând iPhone 6, iPhone 6 Plus, nu doar iPhone 6s, susţine Asociaţia de Consumatori din China, citată de publicaţia Quartz.

    Asociaţia de Consumatori din China (China Consumers Association – CCA), un grup guvernamental de supraveghere, susţine că Apple trebuie să ia mai multe măsuri pentru a redresa problema, acuzând compania că nu reuşeşte că asigure nevoile primare ale consumatorilor pentru o comunicare wireless obişnuită. Aceasta este a doua notificare pentru Apple din partea asociaţiei şi evidenţiază faptul că autorităţile de la Beijing au devenit unele dintre cele mai agresive instituţii care supraveghează producătorul Apple.

    Consumatorii din China şi din alte state au raportat în ultimele săptămâni că iPhone-urile lor se închid, chiar dacă bateriile arată că sunt încărcate în proporţie de 30%.

    Pe 20 noiembrie, Apple a recunoscut că „un număr mic de dispozitive iPhone 6s”, produse între septembrie şi octombrie 2015 „s-ar putea închide în mod neaşteptat”. Telefoanele care au aceeaşi serie cu cea anunţată pe site pot fi aduse la magazinele Apple sau la vânzătorii autorizaţi pentru înlocuirea bateriei, în mod gratuit.

    CCA vrea ca Apple să se ofere să rezolve problemele descoperite şi la alte modele şi să prezinte o explicaţie detaliată în legătură cu motivele pentru care au apărut aceste probleme.

    După ce Apple a publicat programul destinat problemelor de închidere neaşteptată a iPhone 6s, consumatorii au continuat să raporteze situaţii similare la CCA. „După ce am adunat rapoartele, am descoperit că problemele de închidere există la iPhone 6, iPhone 6 Plus, iPhone 6s Plus, pe lângă dispozitivele iPhone 6s produse între septembrie şi octombrie 2015”, au anunţat autorităţile chineze.

    Mai mult, câţiva utilizatori chinezi s-au plâns că înlocuirea bateriei Apple nu rezolvă problema de închidere spontană a telefoanelor.

    Quartz a solicitat un răspuns din partea Apple, dar nu a primit unul până la momentul publicării articolului.

  • Acesta este unul dintre cele mai misterioase locuri de pe Pământ. Ce se întâmplă în cel mai bogat sat din China

    Huaxi este cel mai bogat sat din China. A fost fondat de Wu Renabo, fost secretar în cadrul reprezentanţei din Huaxi a Partidului Comunist. Povestea evoluţiei pe care a cunoscut-o acest sătuc este incredibilă.

    Huaxi era un mic sat sărac axat pe activităţi agricole. În prezent, este considerat un conglomerat înfloritor în industria metalelor grele şi a transporturilor şi o utopie a comunismului. 

    Are o suprafaţă de 97 de hectare şi 2000 de locuitori în registrele oficiale care beneficiază de servicii medicale şi educative gratuite, au maşini şi case de lux şi cel puţin câte 250.000 de dolari în conturile lor bancare. Totuşi, lor le este interzis să vorbească cu reprezentanţii presei. 

    În 2011, pentru celebrarea a 50 de ani de existenţă, în Huaxi a fost construit un zgârie-nori de 328 de metri, despre care se spune că poate găzdui toţi oamenii care au trăit vreodată în micul sat din China. 

    Jocurile de noroc şi drogurile sunt interzise în Huaxi. 

    Toată lumea munceşte şapte zile din şapte şi dacă lipseşte o singură zi, pierde tot ce a câştigat şi toate bunurile pe care le are. Nimeni nu poate părăsi satul cu bunurile pe care le-a obţinut cât timp a stat acolo, scrie gandul.

  • Cel puţin 67 de morţi, după prăbuşirea unei schele la o centrală electrică din estul Chinei

    Cel puţin 67 de persoane au decedat în urma prăbuşirii unei schele la o centrală electrică din estul Chinei, iar alţi doi muncitori au fost răniţi în timp ce unul este căutat de echipele de salvare, relatează The Associated Press, citând presa de stat.

    Postul chinez de televiziune CCTV a anunţat că peste 100 de poliţişti s-au alăturat eforturilor de salvare a muncitorilor blocaţi după ce o platformă de lucru instalată la o centrală electrică s-a prăbuşit joi dimineaţa.

    Turnul de răcire al centralei din oraşul Fengcheng situat în provincia Fengcheng era în construcţie când a avut loc accidentul.

    Potrivit ultimului bilanţ al victimelor, aproximativ toţi muncitorii care participau la acea lucrare au murit. Presa locală a anunţat că aproximativ 70 de persoane lucrau la turnul de răcire când schela s-a prăbuşit.

    Echipe de intervenţie, 32 de maşini de pompieri şi 212 membri ai personalului militar, au sosit la faţa locului.

  • Povestea omului care vrea să cumpere Hollywoodul

    Nimic nu promovează mai rapid şi mai eficient în lume cultura şi ideile americanilor decât Hollywoodul, iar China vrea să investească masiv în fabricile de filme ale Americii.

    Această misiune şi-a asumat-o Wang Jianlin, cel mai bogat om din China şi preşedintele Dalian Wanda Group, un conglomerat în domeniul imobiliar. Despre planurile omului de afaceri şi despre viaţa acestuia scrie revista Hollywood Reporter.

    Deşi este dispus să investească în toate cele şase mari studiouri de film hollywoodiene, Jianlin nu merge să vadă filme la cinematograf. Însă pentru mama sa, care are 90 de ani, el face o excepţie. Aceste escapade la cinema se numără printre rarele ocazii când Jianlin lasă munca deoparte. „Nu mă va deranja nimic. Deoarece vreau să-mi petrec timpul cu mama mea. Respectul faţă de membri seniori ai familiei este o virtute în China”, povesteşte empatic omul de afaceri.

    Wang s-a poziţionat agresiv, iar unii spun că nu a cruţat niciun efort în vârful ofensivei Chinei în industria divertismentului din Statele Unite. După ce a cheltuit 2,6 miliarde de dolari pentru achiziţionarea lanţului de cinematografe nord-american AMC Entertainment în 2012, Wanda a ales metodic ţinte pentru noi achiziţii din interiorul lanţului valoric al sectorului divertismentului, de la simple cinematografe la un acord de 3,5 miliarde de dolari pentru studioul Legendary Entertainment, la distribuţie, parcuri tematice, marketing digital, merchandising şi posibila preluare a Dick Clark Productions printr-o tranzacţie de un miliard de dolari.

    Trebuie menţionată aici şi construirea celui mai mare studio de filme din lume pe coasta de nord-est a Chinei, un proiect de 8,2 miliarde de dolari. Wang nu şi-a păstrat secretă dorinţa de a deţine un studio mare în America. Însă în loc să aştepte liniştit până când una dintre posibilele ţinte devenea disponibilă sau vulnerabilă la preluări (omul de afaceri chinez şi-a manifestat deschis dorinţa de a cumpăra o participaţie majoritară la Paramount), Wang s-a decis să acţioneze hotărât şi rapid, un stil care-l caracterizează. Se pregăteşte să înfiinţeze un nou fond de investiţii de mai multe miliarde de dolari cu care să pompeze capital în toate cele şase mari studiouri hollywoodiene.

    „Am vrut iniţial să cumpărăm doar unul dintre cele şase studiouri, dar dacă putem face aceasta, este o altă poveste, este incert”, spune Wang. Autorul articolului a avut prilejul să vadă una din sălile de consiliu din sediul central al Wanda – o sală uriaşă, aflată la etajul 20, cu scaune tapiţate cu piele neagră dispuse în cerc în jurul unor mese din lemn masiv de mahon; ferestrele sunt cât peretele de mari şi fac ca încăperea să fie foarte bine luminată când oraşul nu este înecat în poluare. La nouă dimineaţa, Wang, în vârstă de 62 de ani, prezidase deja câteva şedinţe. „Pot la fel de bine să încep de unde vreau eu, cum ar fi cu investiţii în toate cele şase studiouri“, spune omul de afaceri, arătând astfel clar care îi este strategia. „Vom continua să facem planuri pentru o posibilă achiziţie. Dar nu strică să începem cu ceva ce ne permitem să facem. Participarea prin investiţii pare pentru moment o alegere înţeleaptă.”

    Dalian Wanda Group, unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari ai Chinei, este un brand cunoscut de aproape toţi chinezii pentru centrele comerciale Wanda Plaza construite în sute de locaţii din ţară. Despre Wang se poate spune că este dependent de muncă. Omul nu îşi ia vacanţă niciodată, spun surse apropiate chinezului. Cu această „obsesie” pentru muncă şi cu capacitatea companiei de a aduce în doar câteva luni un proiect din stadiul de teorie în practică, veniturile Wanda aproape că s-au triplat din 2011 până în 2016, de la 15,6 miliarde de dolari la 43 de miliarde de dolari.

    Cu planul său de a investi în toate marile studiouri, Wanda lasă impresia că vrea să accelereze. Chinezul, cu o avere personală estimată la 32,6 miliarde de dolari, spune că este mulţumit de progresul companiei sale, dar se plânge că „producţia de conţinut high-end este monopolizată de companiile americane”. Însă, cu subsidiare pe patru continente, Wanda controlează mai multe săli de cinema decât oricare altă companie de profil din lume, iar Wang este nerăbdător să ajungă la o capacitate mai mare prin achiziţii sau prin investiţii.

    Pentru a ajunge acolo, Wanda a încheiat un acord de marketing cu Sony Pictures în septembrie, care permite companiei să intre cu capital în unele dintre subsidiarele Sony. Să fie acesta primul dintre cele şase mari studiouri americane?
    Mulţumită acestei ofensive a achiziţiilor, în decursul a doar câţiva ani Wang a ajuns să fie văzut ca fiind deopotrivă cel mai râvnit partener de afaceri al Hollywoodului şi un interlop cu puteri prea mari.

    La primul eveniment major organizat de Wanda în SUA, pe 17 octombrie, la Muzeul de Artă din Los Angeles, omul de afaceri a fost întâmpinat cu toată pompa şi fanfara pe care le poate primi un vizitator de seamă. Executivii studiourilor de film (Kevin Tsujihara şi Sue Kroll de la Warner Bros, Sanford Panitch de la Sony, Jon Feltheimer şi Erik Feig de la Lionsgate, Jimmy Horowitz de la Universal) şi staruri de cinema precum Harrison Ford au trecut pe la masa lui Wang pentru a-l saluta. În urmă cu cinci ani, chinezul era practic necunoscut în SUA. Astăzi se poate spune că tot Hollywoodul este atent la ce face el.

     

  • China, interesată de un rol mai mare în relaţiile economice în Asia-Pacific, după ieşirea SUA din TTP

    China intenţionează să asume un rol mai mare în integrarea economică în regiunea Asia-Pacific, a anunţat Ministerul chinez de Externe, decizia semnalând că Beijingul ar putea profita de renunţarea de către Administraţia Donald Trump la Tratatul comercial transpacific (TTP).

    Preşedintele-ales al SUA, Donald Trump, a anunţat luni că va retrage Statele Unite din Acordul de parteneriat transpacific (TTP), un tratat negociat ani întregi de Administraţia Barack Obama cu state din Asia de Sud-Est.

    Imediat după acest anunţ, China, care nu era cooptată în Acordul de parteneriat transpacific (TTP), a anunţat că “va juca un rol” în promovarea integrării economice în zona Asia-Pacific.

    “China va avea propriul rol; avem o atitudine deschisă faţă de orice aranjament în materie de comerţ liber regional”, a explicat Geng Shuang, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, citat de site-ul agenţiei Reuters.

    Geng Shuang a subliniat că toate părţile trebuie să aibă propria influenţă în zona Asia-Pacific, evitându-se ca agenda să fie fixată de o singură ţară. “Problemele nu trebuie politizate. Acest lucru înseamnă că nicio ţară nu trebuie să interpreteze acordurile de liber-schimb din perspective geopolitice”, a insistat oficialul chinez.

    Tratatul de parteneriat transpacific (TTP) a fost semnat de Brunei, Chile, Noua Zeelandă, Singapore, Australia, Canada, Japonia, Malaysia, Mexic, Peru, Statele Unite şi Vietnam. Pentru a intra în vigoare, acordul comercial trebuie ratificat. Donald Trump, viitorul preşedinte al SUA, a semnalat retragerea din acest acord.