BusinessMagazin

Tag: actiuni

  • Dumitraşcu: Vânzarea pachetului majoritar la Electrica pe bursă nu a fost impusă “din afară”

     “Nu ne-a impus nimeni din afară să facem o listare majoritară a Electrica. Asta i se datorează primului ministru, pentru ca el îşi dorea să dăm un semnal clar de restructurare a economiei româneşti”, a spus vineri Dumitraşcu cu ocazia începerii tranzacţionării la bursă a acţiunilor Electrica.

    Guvernul s-a angajat faţă de FMI să vândă pe bursă, prin ofertă publică iniţială, pachetul majoritar la distribuitorul de energie Electrica.

    Secretarul de stat în Departamentul pentru Energie Karoly Borbely a afirmat că listarea Electrica la bursele din Bucureşti şi Londra este “un moment istoric” şi a arătat că vrea, ca prin această operaţiune, România să fie “upgradată” la nivelul de economie emergentă, astfel încât să fie atrase mai multe investiţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta a deschis bursa din Londra, unde sunt tranzacţionate acţiunile Electrica

     Tot vineri, acţiunile Electrica sunt listate pe bursa de la Bucureşti.

    Un volum de 19% din acţiunile scoase la vânzare în cadrul ofertei publice iniţiale (IPO) a Electrica au fost alocate prin certificate globale de depozit denominate în dolari şi tranzacţionabile pe bursa de la Londra. Majoritatea investitorilor instituţionali care au preluat acţiuni Electrica în cadrul ofertei provin din România, Polonia, Marea Britanie şi SUA.

    Electrica a atras 1,95 miliarde lei (444 milioane euro) prin oferta publică iniţială derulată în perioada 16-25 iunie, cea mai mare astfel de operaţiune realizată vreodată pe piaţa românească.

    Electrica are un capital social de 3,459 miliarde lei, împărţit în 345.939.929 de acţiuni cu o valoare nominală de 10 lei/acţiune. Capitalizarea de piaţă a companiei, la preţul final din ofertă, de 11 lei/acţiune, este de 3,8 miliarde lei (circa 866 milioane euro).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Obama cere Congresului un miliard de dolari pentru a sprijini aliaţii din Europa Centrală şi de Est

     “De la începutul lunii martie, Statele Unite au acţionat, atât bilateral cât şi în cadrul NATO, pentru a-i reasigura pe aliaţii noştri, membri ai Alianţei Nord-Atlantice, de angajamentul nostru solemn faţă de securitatea lor şi faţă de integritatea lor teritorială. O prezenţă americană permanentă, terestră, aeriană şi navală, în regiune, în special în Europa Centrală şi de Est, este o măsură necesară şi adecvată de sprijin pentru aliaţii care au contribuit la operaţiunile Alianţei în Afganistan şi în alte părţi şi care sunt în prezent profund îngrijoraţi” de anexarea Crimeei de către Rusia şi de alte acţiuni provocatoare la adresa Ucrainei, precizează Casa Albă.

    Potrivit sursei citate, banii ceruţi de preşedinte Congresului vor fi folosiţi în următorul an pentru a creşte capacitatea forţelor NATO de a face faţă oricăror ameninţări şi activităţi destabilizatoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Electrica a atras 444 milioane de euro prin oferta publică, la preţul minim din prospect

    “Au fost îndeplinite condiţiile de închidere cu succes a Ofertei. Preţul Final de Ofertă pentru Tranşa Investitorilor Instituţionali este de 11 RON/acţiune. Preţul de Ofertă pentru Tranşa Investitorilor Mici este: 11 RON/acţiune pentru maximum 1.000 de acţiuni subscrise cumulativ de fiecare investitor pentru care primesc alocare garantată; 10,45 RON/acţiune pentru acţiunile subscrise de fiecare investitor în primele 5 zile lucrătoare ale Perioadei Ofertei şi pentru care nu primesc alocare garantată; 11 RON/acţiune pentru acţiunile subscrise de fiecare investitor în ultimele trei zile lucrătoare ale Perioadei Ofertei şi pentru care nu primesc alocare garantată. Preţul Ofertei pentru Tranşa Investitorilor Mari este de 11 RON/acţiune”, se arată într-un anunţ publicat vineri pe Bursă de către Raiffeisen Bank, managerul sindicatului de intermediari ai ofertei publice iniţiale a Electrica.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gazprom negociază achiziţia a aproape 25% din compania austriacă OMV, care controlează Petrom

     OMV a preluat pachetul majoritar de acţiuni la Petrom în 2004. Compania este controlată de OMV, care deţine 51,01% din acţiuni, în timp ce statul român are prin Ministerul Economiei 20,64% din titluri. În acţionariat se regăseşte şi Fondul Proprietatea, cu o participaţie de 19%, iar restul titlurilor sunt în portofoliile altor acţionari.

    Preluarea unui sfert din acţiunile OMV ar oferi grupului rus de stat Gazprom un “cap de pod” în UE, deşi autorităţile europene au impus sancţiuni Rusiei din cauza anexării Crimeei şi au nemulţumiri semnificative legate de gazoductul South Stream, care va fi construit de Gazprom şi parteneri europeni până în Austria.

    “Au avut loc discuţii, dar nu s-au decis încă asupra preţului”, a spus sursa Reuters.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Electrica: Tranşa de retail a fost suplimentată, intermediarii au anunţat indicii de alocare

    Investitorii mari de retail vor primi 147 de acţiuni pentru fiecare 1.000 de titluri subscrise, în timp ce investitorii mici de retail care au subscris acţiuni cu discountul de 5% vor obţine 330/1.000, potrivit unui anunţ postat de intermediarii ofertei pe Bursă.

    “Electrica a exercitat dreptul de realocare între tranşe (…) Alocarea acţiunilor către investitorii care au subscris valid în Tranşa Investitorilor Mari şi Tranşa Investitorilor Mici se va realiza pe baza indicilor de alocare de mai jos (…) indicele de alocare pentru tranşa investitorilor mari este de 0,1475952193 (…) (respectiv) 0,3303339908 pentru investitorii mici de retail care nu primesc aloare garantată”, potrivit unui anunţ publicat pe Bursă de Raiffeisen Bank, manager al sindicatului de intermediere a ofertei publice iniţiale a Electrica.

    Potrivit prospectului pentru listare, Electrica şi-a rezervat dreptul să efectueze realocarea unui pachet de până la 5% din numărul total de acţiuni oferite în cadrul tranşei investitorilor instituţionali către tranşa investitorilor mici şi/sau tranşa investitorilor mari de retail, în cazul n care nivelul de suprasubscriere este cu mult mai mare faţă de cel înregistrat pe segmentul investitorilor instituţionali. De asemenea, compania poate decide o realocare suplimentară a acţiunilor oferite pe tranşa investitorilor mari către tranşele investitorilor de retail, se spune în prospect.

    “Azi am cerut sindicatului de intermediere să analizeze posibilitatea, ţinând cont de oferta de pe retail, creşterea procentului acordat retailului, care era de 15%. Intenţia este de a acorda retailului din România peste 20%. Sindicatul de intermediere analizează această propunere. Vorbim despre cea mai mare intenţie de listare de pe piaţa de capital din România petrecută vreodată. Este prima privatizare pe care vrem să o realizăm folosind exclusiv piaţa de capital. Mă satisface nivelul de subscriere, unul confortabil. Majoritarea investitorilor instituţionali provin din România, Polonia, Anglia şi SUA”, a declarat joi dimineaţă ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

    La rândul său, Gabriel Dumitraşcu, directorul general al Direcţiei Generale de Privatizare şi Administrare a Participaţiilor Statului în Energie, a spus că retailul românesc va fi suplimentat.

    Iniţial, pe tranşa investitorilor instituţionali au fost disponibile 85% din acţiunile scoase la vânzare, reprezentând 150,61 milioane de titluri şi/sau certificate de depozit (GDR) denominate în dolari; 8% din ofertă, respectiv 14,175 milioane de acţiuni şi/sau GDR-uri, au fost alocate investitorilor mari de retail; pentru investitorii mici de retail au fost alocate iniţial 7% din titlurile oferite, adică 12,403 milioane de acţiuni.

    Investitorii mari de retail au subscris peste 120 milioane de acţiuni în cadrul ofertei Electrica prin 953 de ordine, cerere care depăşeşte de 8,4 ori volumul scos la vânzare conform prospectului pe acest segment, de 14,175 milioane de titluri. Cel mai mare ordin depăşeşte 3,5 milioane de acţiuni şi au fost introduse mai multe subscrieri pentru peste 3 milioane de tiluri, potrivit brokerilor.

    Investitorii mici de retail au subscris doar 8,271 milioane de acţiuni prin ordine pentru pachetul minim garantat de până la 1.000 de titluri, mecanism limitat la 10 milioane de titluri.

    În primele cinci zile ale ofertei, investitorii mici de retail care au subscris peste pachetul minim garantat de 1.000 de acţiuni beneficiază de un discount de 5% faţă de preţul final care va rezulta din operaţiune. Pe tranşa cu discount pentru investitorii mici de retail au fost subscrise 33,995 milioane de acţiuni prin 4.473 de ordine, în condiţiile în care volumul disponibil după deducerea titlurilor alocate ordinelor garantate de până la 1.000 de acţiuni este de 4,132 milioane de acţiuni.

    Oferta cu discountul de 5% acordat investitorilor mici care au subscris în primele cinci zile ale ofertei mai mult de 1.000 de acţiuni este astfel suprasubscrisă de 8,2 ori.

    Având în vedere indicii de alocare amintiţi anterior şi volumele subscrise în cadrul ofertei rezultă că pe tranşa investitorilor mari de retail vor fi distribuite 17,64 milioane de acţiuni, în timp ce pe tranşa cu discount pentru investitorii mici de retail au fost alocate 11,22 milioane de acţiuni.

    Luând în calcul şi cele 8,271 milioane de titluri subscrise de micii investitori prin ordine pentru pachetul minim garantat de până la 1.000 de acţiuni rezultă că alocarea pentru investitori de retail în cadrul ofertei Electrica este de 36,951 milioane de acţiuni, reprezentând 20,85% din volumul total de titluri scoase la vânzare, de 177,188 milioane de tiluri.

    Astfel, pe tranşa investitorilor instituţionali vor fi distribuite circa 79,15% din acţiunile scoase la vânzare, adică 140,237 milioane de titluri.

    Investitorii instituţionali au subscris încă de luni acţiunile destinate lor, potrivit preşedintelui Raiffeisen Capital & Investment, Dana Mirela Ionescu, manager în cadrul ofertei Electrica.

    Pentru investitorii de retail, preţul de subscriere a fost fix, de 13,5 lei/acţiune, sau 16,63 dolari/GDR în cazul investitorilor mari de retail care optează pentru acest tip de subscriere, iar preţul final va fi anunţat în funcţie de rezultatele ofertei. Oferta pentru investitorii instituţionali s-a derulat în intervalul de preţ 11 – 13,5 lei/acţiune, respectiv 13,55 – 16,63 dolari/GDR.

    Oferta prin care statul va vinde către investitori privaţi 51% din acţiunile Electrica a început luni, 16 iunie, şi s-a încheiat miercuri. Compania vrea să atragă minimum 435 milioane euro.

    Aceasta ar urma să fie cea mai mare ofertă publică derulată vreodată la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), chiar şi la preţul minim depăşind operaţiunea prin care statul a vândut anul trecut 15% din acţiunile Romgaz (SNG) pentru 1,734 miliarde lei (aproape 391 milioane euro).

    Oferta publică iniţială a Electrica a fost intermediată de Raiffeisen Bank SA, Citigroup Global Markets Limited, Societe Generale, BRD şi Swiss Capital.

  • Cum s-a născut prima societate pe acţiuni din istorie

    Companiile de morărit din Franţa medievală reprezintă o oportunitate de a examina manifestările timpurii ale conceptului de corporaţie. Rădăcinile istorice ale companiilor pot fi trasate până la parteneriatele în afaceri din timpul Imperiului Roman, însă elementul care lipsea în acele timpuri era sistemul de tranzacţionare a acţiunilor. Cu alte cuvinte, diferenţa este faptul că acţiunile au devenit purtătoare de valoare.

    Situat pe malul râului Garonne, Toulouse a fost un centru comercial important pentru producţia şi distribuţia de cereale începând cu secolul al unsprezecelea. Acest fapt s-a datorat şi infrastructurii hidraulice dezvoltate: un baraj de lemn care regulariza nivelul apei, mori plutitoare ancorate şi mori de dimensiuni foarte mari poziţionate de-a lungul malului. Toate aceste lucrări erau plătite de către persoane private şi erau deţinute printr-o formă de acţionariat numită „pareage„. Sistemul permitea investiţii din partea altor persoane sau a statului, contra unei părţi din profit.

    Oamenii foloseau moara de la Bazacle pentru cereale încă din 1071. În 1369, proprietarii morii au semnat un acord de împărţire a profitului pentru ca în 1372 întârzierea unei plăţi să ducă la ceea ce este considerat a fi cel mai vechi proces dintre creditori şi acţionari. Efectele procesului au dus la crearea unei structuri organizaţionale care a durat timp de secole.
    Procesul a fost extrem de important deoarece a însemnat motivul pentru care a fost creat „boardul de directori„ al morii, într-o formă care a inspirat sistemul folosit în zilele noastre. Persoanele cu putere de decizie erau alese în cadrul unei întâniri ce avea loc anual, pentru a nu trebui să consulte acţionarii referitor la problemele de zi cu zi. Cea mai importantă hotărâre luată în cadrul procesului a fost, însă, definirea companiei de morărit ca o entitate juridică distinctă de acţionarii săi; acest aspect a diferenţiat Société des Moulins de Bazacle de companiile maritime din Italia şi restul Europei.

    Preţul acţiunilor şi structura acţionariatului, aşa cum au fost ele decise în urma procesului, reprezintă primul pas în istoria de sute de ani a companiei. Société des Moulins de Bazacle a supravieţuit unor incendii, inundaţii, ierni violente şi revoluţii, iar în tot acest timp a distribuit în întregime profitul către acţionarii săi. A reuşit cu succes trecerea de la moară la centrală hidroelectrică în 1888, în urma unui incendiu care a distrus toate unităţile de producţie. Ulterior, compania a fost listată la bursa de la Paris.

    Chiar dacă Dutch East India a fost prima companie care a emis acţiuni, Société des Moulins de Bazacle a prezentat, secole de-a rândul, mai multe trăsături ce i-au atras renumele de corporaţie.

    Acţiunile aparţinând Société des Moulins de Bazacle erau numite „uchaux„ şi puteau fi transferate în mod liber fără implicarea companiei. Încasările reprezentau 1/16 din valoarea cerealelor măcinate, iar profitul era distribuit periodic către acţionari. La rândul lor, aceştia trebuia să achite o taxă anuală de reinvestire, iar în cazul în care nu aveau suma la dispoziţie, partea lor din profit revenea companiei. Acţionarii puteau vinde mai departe de la 1/20 dintr-o acţiune.

  • Privatizare electrică pe bursă. Electrica se vinde ca pâinea caldă

    DUPĂ MONOPOLUL ÎN ENERGIE NUCLEARĂ ŞI CEL ÎN PRODUCŢIA DE GAZE, investitorii de la bursă dar şi românii de rând au acum posibilitatea să devină acţionari la cel mai mare distribuitor de energie prin subscriere la oferta de acţiuni derulată de Electrica. În toamna anului trecut, ofertele de acţiuni derulate de Nuclearelectrica şi Romgaz au strâns 450 milioane de euro de la investitorii locali şi străini.

    „Oferta Electrica este mai atractivă decât cea derulată de Romgaz, pentru că Electrica nu are presiunea reînnoirii rezervelor de resurse, reţelele de distribuţie vor exista şi peste 20 de ani, necesită doar investiţii de întreţinere şi modernizare. În plus, Electrica are profitul reglementat. Este adevărat că nu va avea creşteri spectaculoase ale câştigurilor, ci va avea profituri stabile, şi mai important: are potenţial de a remunera investitorii cu dividende care să aducă un randament de 5-7%, cât este media în sectorul utilităţilor„, spune analistul Mihai Căruntu, şeful departamentului de cercetare la BCR.

    Electrica este un holding format din trei filiale de distribuţie (Distribuţie Muntenia Nord, Distribuţie Transilvania Nord şi Distribuţie Transilvania Sud), o filială de furnizare (Electrica Furnizare) şi două societăţi de servicii – Electrica Serv şi filiala Electrica Servicii Energetice Muntenia.

    COMPANIA ESTE ACUM CONTROLATĂ ÎN PROPORŢIE DE 100% DE STAT. Prin listarea la bursă, statul va renunţa la control şi va rămâne cu o participaţie de 49% din companie. Oferta de vânzare se va derula sub forma unei majorări de capital de 105% (din capitalul actual) la care statul nu va subscrie, iar toţi banii obţinuţi de la investitori vor rămâne la dispoziţia companiei pentru investiţii în reţea.

    Distribuţia de energie este o activitate extrem de profitabilă, companiile din acest sector beneficiind de un cvasimonopol în regiunile unde-şi desfăşoară activitatea, iar activitatea lor este reglementată de stat.

    Ca şi companie de tip holding, Electrica obţine venituri din serviciile de consultanţă şi management pe care le oferă sucursalelor sale şi din dividendele încasate de la acestea. În 2013, Electrica a înregistrat un profit net de 314 milioane de lei şi venituri de 5,2 miliarde de lei, potrivit rezultatelor financiare consolidate.

    Sindicatul de brokeri care intermediază oferta Electrica este format din Citigroup, BRD, Raiffeisen Bank, Société Générale şi Swiss Capital. Brokerii sunt responsabili de atragerea unei cereri de până la un miliard de dolari de la investitorii locali şi străini astfel încât privatizarea să se facă la un preţ bun, iar odată compania listată, cotaţia acţiunii să crească. Într-o notă de fundamentare a proiectului de hotărâre de guvern cu strategia de privatizare Electrica, departamentul pentru Energie a anunţat că „având în vedere dimensiunea estimată a IPO Electrica, cererea necesară ce trebuie generată de sindicat este de 800-1.000 de milioane de dolari (610-770 mil. euro – n.red.)„.

    ATRAGEREA DE INVESTITORI STRĂINI DE CALIBRU ESTE ŞI UNUL DINTRE MOTIVELE PENTRU CARE OFERTA ELECTRICA SE VA DERULA ŞI PE BURSA DE LA LONDRA, UNDE SE VOR TRANZACŢIONA GDR-URI. Oferta Electrica a
    început luni, 16 iunie, şi se va încheia pe 25 iunie. La finalul celei de-a doua zi de desfăşurare a ofertei publice de la Electrica erau subscrise 12,37 milioane de acţiuni dintr-un total de 12,4 milioane puse la dispoziţie micilor investitori de retail, respectiv celor care au subscris mai puţin de 20.000 de acţiuni Electrica la un preţ de 13,5 lei/unitate. Circa 6.300 de investitori au participat în primele două zile la oferta Electrica. Acestora le-a fost alocată 7% din totalul ofertei Electrica.
    PRIMII 10.000 DE INVESTITORI MICI DE RETAIL AU SUBSCRIERILE GARANTATE PÂNĂ LA 1.000 DE ACŢIUNI. Adică un investitor care subscrie 900 de acţiuni în ofertă le va primi garantat la finalul ofertei indiferent cât de mari sunt subscrierile făcute de ceilalţi investitori. La oferta Romgaz derulată anul trecut, un investitor care a subscris 100 de acţiuni a primit la finalul ofertei de 17 ori mai puţine acţiuni.

    GARANTAREA SUBSCRIERILOR ÎN OFERTA ELECTRICA ESTE O DECIZIE BUNĂ. AR FI FOST ŞI MAI BINE DACĂ S-AR FI PROCEDAT LA FEL ŞI LA ROMGAZ. Am participat la oferta Romgaz şi din acţiuni subscrise în valoare de 10.000 de lei am primit acţiuni în valoare de doar 1.000 de lei. La oferta Romgaz am participat pentru că nu am mai vrut să-mi ţin banii la bancă, unde dobânda ajunsese la valori minuscule„, a spus Lucian Pătrăşescu, investitor la oferta Romgaz.
    Preţul din ofertă este cuprins între 11 lei/acţiune şi 13,5 lei/acţiune şi 13,55 dolari – 16,63 dolari per GDR. Valoarea totală a ofertei este de 1,948 mld. lei (443 mil. euro) – 2,39 mld. lei (543 mil. euro).

    Investitorii mici vor face subscrierile la preţul maxim de 13,5 lei/acţiune la unităţile Raiffeisen Bank, BRD şi la cele ale firmei de brokeraj Swiss Capital, dar şi la restul firmelor de brokeraj care au semnat un contract cu cei trei brokeri din consorţiu.
    OFERTA ELECTRICA ESTE ÎMPĂRŢITĂ ÎN TREI TRANŞE: 7% DIN ACŢIUNILE DIN OFERTĂ (un număr de 12,4 milioane de acţiuni) sunt destinate investitorilor mici de retail din România, 8% din acţiuni (un număr de 14,1 milioane de titluri sub formă de acţiuni şi sau GDR-uri) sunt destinate investitorilor mari de retail din România, un procent de 85% din acţiunile oferite (un număr de 150,6 milioane de acţiuni sau GDR-uri) este destinat investitorilor instituţionali.

    O persoană fizică sau juridică care cumpără în ofertă mai mult de 20.000 de acţiuni sau GDR-uri este considerată investitor mare de retail. O persoană fizică sau juridică care subscrie până la 20.000 de acţiuni este considerată investitor mic de retail. Investitorii instituţionali sunt fondurile de investiţii, fondurile de pensii, băncile, potrivit prospectului de ofertă publică iniţială de vânzare acţiuni publicat de Electrica. Investitorii mici şi mari de retail trebuie să subscrie pentru acţiuni la preţul fix de 13,5 lei/acţiune, investitorii mari de retail pot subscrie pentru GDR-uri oferite la preţul fix de 16,63 dolari per GDR. Investitorii instituţionali pot subscrie la orice preţ din cadrul intervalului de preţ de ofertă de 11 lei/acţiune – 13,5 lei/acţiune.

  • Preţul orientativ şi dimensiunea viitoarei IPO a NN Group

    Se estimează că tranzacţionarea acţiunilor NN Group la bursa Euronext Amsterdam va începe la 2 iulie 2014, sub denumirea „NN Group” şi codul „NN”.

    Dupa vanzarea actiunilor, participarea ING se va reduce la (aproximativ) 73,6% din actiunile NN Group. Aceasta strategie este aliniata cerintelor Comisiei Europene, care prevad ca ING Group sa renunte la mai mult de 50% din actiunile NN Group pana in decembrie 2015 si la procentul ramas pana la 31 decembrie 2016.

    Informatii complete despre oferta vor fi disponibile in prospectul de emisiune al NN Group ce urmeaza a fi aprobat de Autoritatea de Supraveghere a Pietelor Financiare din Olanda (AFM). Prospectul va fi pus la dispozitia publicului pe pagina www.nn-group.com incepand de astazi, 17 iunie, dupa aprobarea de catre AFM

  • ASF reduce cu 25% comisionul perceput pentru achiziţiile de acţiuni

     Pentru tranzacţiile realizate de intermediarii care au calitate de “market maker” în raport cu instrumentul financiar tranzacţionat, comisionul perceput va fi de 0,04%, potrivit unui regulament publicat de Autoritate.

    Acelaşi comision de 0,04% se va aplica şi în cazul transferurilor cu obligaţiuni, inclusiv cele convertibile în acţiuni, cu drepturi de preferinţă şi drepturi de alocare.

    În cazul titlurilor de stat, ASF va percepe un comision de 0,0004% din valoarea tranzacţiilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro