BusinessMagazin

Tag: lectura

  • Populaţia României a scăzut cu 4.325 de persoane în ianuarie

     În ianuarie s-au născut 17.913 copii, cu 4.263 mai mulţi decât în ultima lună a anului trecut, şi au decedat 22.238 de persoane, cu 835 mai puţine decât în luna precedentă.

    “Sporul natural provizoriu a fost negativ în luna ianuarie, de 4.325 persoane (decedaţii având un excedent faţă de născuţii-vii), la fel ca în luna decembrie, când a fost de 9.423 persoane. Numărul deceselor copiilor cu vârstă sub un an înregistrate în luna ianuarie a fost de 149 (8,3 copii sub un an la 1.000 născuţi-vii), rata fiind în scădere faţă de luna decembrie, când a fost de 9,8 copii sub un an la 1.000 născuţi-vii”, se arată într-un comunicat de presă al INS.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aproape o sută de şcoli din Capitală, în care învaţă peste 26.000 de elevi, au risc seismic ridicat

     Situaţia a fost prezentată luni, într-o conferinţă de presă, în cadrul proiectului “Too Quick To Quake” realizat de Ambasada Suediei şi membrii comunităţii Swedish Sustainable Business, în parteneriat cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.

    Proiectul a fost început în 4 martie 2012, fiind derulat în două etape. În cadrul instruirii elevilor, profesorii au prezentat o serie de imagini care ilustrează modul potrivit de reacţie în caz de cutremur. Suportul educaţional a fost conceput de către experţi în pregătirea populaţiei pentru situaţii de urgenţă.

    Evenimentul este organizat cu prilejul comemorării a 36 de ani de la cutremurul devastator din 4 martie 1977.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unul din doi tineri citeste, dar nu intelege. Din toamna Ministerul Educatiei reintroduce lectura in gimnaziu

    “Unul din doi tineri de 15 ani citeste si nu intelege. Este
    analfabetism functional”, a mentionat secretarul de stat in
    Ministerul Educatiei, Oana Badea. In acest context, aceasta a
    sustinut ca reintroducerea lecturii in clasele I – VIII este
    obligatorie. In invatamantul primar ora de lectura va fi trecuta
    explicit, iar pentru ceilalti ani va fi o ora a lecturii nu numai
    la limba romana, ci si la matematica, fizica sau alte materii.
    Conducerea MECTS le-a prezentat in premiera inspectorilor scolari,
    la sfarsitul saptamanii, la Suceava, un document care pleaca de la
    obiectivele Educatia 2020. “Le-am aratat ca, in esenta, cand
    vorbesti despre ameliorarea rezultatelor la citit, matematica si
    stiinte, rezultatele se evalueaza la grupa de varsta 15 ani, adica
    vorbesti in general despre invatamantul obligatoriu. Ca sa avem
    perfomante pe acest obiectiv, in 2020 trebuie sa produc efecte in
    sistem incepand de azi si incepand de la fiecare elev, incepand cu
    cel care intra la gradinita, la primar, gimnazial”, a precizat Oana
    Badea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unu din cinci adolescenti europeni nu poate citi corect. Bulgaria si Romania, in topul analfabetismului

    Studiul, intitulat “Invatarea citirii in Europa – contexte,
    politici, practici”, evalueaza calitatea politicilor educatiei in
    statele europene, constatand ca “lipseste concentrarea pe grupurile
    cu gradul cel mai ridicat de risc din punctul de vedere al
    analfabetismului functional, precum baietii, copiii din gospodarii
    dezavantajate si copiii a caror limba materna este diferita de
    limba de invatamant, inclusiv copiii proveniti din familii de
    migranti”.

    Ministrii educatiei din UE au stabilit un obiectiv de reducere a
    procentajului de persoane cu competente scazute de citire de la 20
    % la mai putin de 15 % pana in 2020. Numai Belgia (comunitatea
    flamanda), Danemarca, Estonia, Finlanda si Polonia au atins deja
    acest obiectiv.

    “Faptul ca atatia tineri sunt lipsiti de competente de baza de
    citire si scriere in Europa ii plaseaza intr-o pozitie de risc de
    excluziune sociala, face sa le fie mai greu sa gaseasca un loc de
    munca si le reduce calitatea vietii”, a declarat Androulla
    Vassiliou, comisar pentru educatie, cultura, multilingvism si
    tineret.

    Studiul se concentreaza asupra a patru subiecte-cheie: metode de
    predare, abordarea dificultatilor de citire, educatia profesorilor
    si promovarea citirii in afara scolii. Fiecare dintre ele sunt
    examinate prin prisma cercetarii academice, a ultimelor rezultate
    ale sondajelor internationale si a unei examinari a celor mai bune
    practici la nivel national. Concluzia autorilor este ca numai opt
    tari (Danemarca, Finlanda, Islanda, Malta, Norvegia, Suedia si
    Marea Britanie) asigura specialisti in lectura in scoli, in
    sprijinul profesorilor si al elevilor.

    Studiul, care cuprinde statele UE plus Islanda, Liechtenstein,
    Norvegia si Turcia, a fost realizat pentru Comisia Europeana de
    reteaua Eurydice, care ofera informatii si analize privind
    sistemele si politicile europene de educatie. incepand din 2011,
    reteaua consta din 37 de unitati nationale bazate in toate cele 33
    de tari participante la programul UE de invatare pe tot parcursul
    vietii (statele membre UE, Croatia, Islanda, Liechtenstein,
    Norvegia, Elvetia si Turcia). Reteaua este coordonata si gestionata
    de Agentia Executiva pentru Educatie, Audiovizual si Cultura a UE
    de la Bruxelles.

  • Placerea lecturii la copii, cultivata cu e-readere

    Dupa sarbatori, o serie de edituri au remarcat o crestere a
    vanzarilor de titluri care se adreseaza cititorilor mai mici ca
    varsta, cum ar fi “Cronicile din Narnia”, dar nu numai lor. Aceasta
    tendinta s-ar datora, se pare, cresterii numarului de modele de
    e-readere disponibile pe piata, precum si ieftinirii lor, ceea ce
    le face atragatoare si pentru copii si adolescenti, care descopera
    placerea cititului ajungand sa-si treaca pe lista de lecturi nu
    numai ultimele titluri adresate lor, ci si opere clasice
    disponibile gratuit pe internet dupa expirarea drepturilor de autor
    asupra lor.

    Desi nu se stie inca daca micii lectori nu se vor plictisi repede
    de cititoarele electronice, parintii par hotarati sa profite de
    noua tendinta, incurajati si de profesorii care le permit copiilor
    sa ia dispozitivele si la scoala, daca astfel ii vor convinge sa
    citeasca. E-readerele au fost adoptate pana si de acei adolescenti
    care preferau sa cumpere carti din seria Harry Potter sau alte
    serii foarte populare, in format cartonat, pentru a le imprumuta
    prietenilor de la care sa ia alte carti; ei citesc acum pur si
    simplu in grup pe dispozitive electronice.

  • Propuneti un top 10 cu cartile si autorii preferati

    Dan C. Mihailescu, omul care ne aduce in casa, prin ecranul
    televizorului, o sumedenie de carti si de indemnuri la lectura, a
    avut o idee strasnica: i-a convocat la un efort de memorie si de
    sinceritate pe cativa dintre cei mai vizibili intelectuali romani
    ai momentului si le-a solicitat sa-si marturiseasca “revelatiile
    citirii fermecator-terapeutice” si sa propuna cate zece autori, sau
    “titluri beton” ale topului personal, fie alegand o epoca, fie o
    tematica, un stil, “un cumul de referinte livresti cu secvente
    picturale si muzicale, intr-o libertate deplina”. Cei care au
    raspuns au fost Ana Blandiana, Mircea Cartarescu, Stefan Caltia,
    Livius Ciocarlie, Andrei Cornea, Neagu Djuvara, Gabriel Liiceanu,
    Nicolae Manolescu, Mihai Manutiu, editorul insusi, H.R.
    Patapievici, Ioana Parvulescu, Irina Petrescu, Andrei Plesu, Victor
    Rebengiuc, Alex Stefanescu, Valeriu Stoica, Ion Vianu.

    Nu multi, dar pe spranceana. Sigur, lista s-ar fi cuvenit sa fie
    mai ampla. Stiind prea bine asta si incercand sa domoleasca
    animozitatile provocate de exclusivismul actualei selectii,
    antologatorul ne promite, in preambulul lucrarii, o viitoare editie
    mai cuprinzatoare. “Deocamdata” a rezultat o carte plina de
    referinte utile, prietenoase (in sensul accesibilitatii), despre
    cartile fundamentale si formatoare. Nu doar o colectie de
    panteonuri personale (desi un Lucian Boia, bunaoara, s-a limitat,
    destul de sec, la asta), plina de coincidente (de gust sau de
    traseu intelectual) amuzante si pilduitoare, ci si o suita de
    modele de lectura, de moduri de a percepe aventura cititului, de
    divagatii uneori fermecatoare despre duhul formator ale lecturii,
    sau de nuantari subtile (precum, la Mircea Cartarescu, intre citit
    si lectura). O carte care starneste pofta de lectura si care se
    citeste pe nerasuflate, invatandu-ne chiar mai mult decat si-a
    propus.

    Ca sa nu ramanem in acest ton encomiastic, care in mod sigur
    i-ar displacea editorului, un om plin de umor, vom incheia cu
    vorbele pe care le-a rostit Sacha Guitry, ca raspuns la aceeasi
    intrebare care a provocat marturisirile din acest volum: “Intr-o
    buna zi va trebui in sfarsit sa ma hotarasc sa citesc toate acele
    carti pe care, de treizeci de ani incoace, le tot recomand spre
    lectura prietenilor mei”.

    Dan C. Mihailescu (editor), “Cartile care ne-au facut oameni”,
    Editura Humanitas, Bucuresti, 2010