Tag: internet
-
Se poate si mai concis
Sa presupunem ca ai vrea sa trimiti unui prieten un filmulet de pe YouTube.com care are urmatorul link: http://www.youtube.com/watch?vSzxzd4pLhss. E mult prea lung pentru a putea fi postat pe Twitter. Poti sa recurgi in schimb la sp2.ro si sa ii trimiti un link mult mai scurt: http://sp2.ro/122272. Este un exemplu pe care Constantin Cocioaba, fondatorul site-ului sp2.ro (de la “scurt pe doi”) si autorul blogului www.ecostin.com, il foloseste pentru a evidentia utilitatea site-ului sau.Lansat la sfarsitul lui aprilie, cu o investitie “destul de redusa”, dupa Cocioaba, site-ul concureaza cu mult mai cunoscutele TinyURL.com, bit.ly, is.gd sau tr.im, folosite in mod traditional de utilizatorii Twitter, dar nu numai de ei. In primele 10 zile de la lansare, prima pagina a site-ului sp2.ro a avut aproape 1.000 de vizitatori unici si au fost generate aproape 1.000 de link-uri scurte, ce au fost accesate in total de 12.000 de ori.“Sunt sigur ca numarul utilizatorilor sp2.ro va creste repede si imi place sa vad ca este preluat de foarte multi romani de pe Twitter si ca le este util”, afirma Cocioaba. Potrivit acestuia, in fiecare ora, utilizatorii platformei de microblogging intra in medie pe doua-trei link-uri scurte obtinute prin sp2.ro. Site-ul publica si un top al celor mai vizitate link-uri sp2, primul avand saptamana trecuta peste 200 de accesari.“Nu m-am gandit sa monetizez inca acest proiect”, a declarat Constantin Cocioaba. “In viitor vrem sa dezvoltam facilitati noi ale site-ului, precum si parteneriate cu alte site-uri sau aplicatii care activeaza in zona Twitter.” Un alt blogger (Dan Stefancu – deceblog.net) a dezvoltat deja un plugin pentru cei ce folosesc platforma de blogging WordPress si au cont pe Twitter, care permite postarea automata pe Twitter a link-ului catre articolul de blog, odata cu publicarea acestuia. -
Si de maine renunt la secretara
Laura e o asistenta virtuala – un soft produs de Microsoft, care te intampina dimineata cand deschizi calculatorul, prezinta agenda cu intalniri de peste zi sau se ocupa de cumpararea unor bilete online pentru un zbor de afaceri. Asistenta virtuala saluta, programeaza intalniri sau poate sa dea sfaturi in ce priveste vestimentatia persoanei care se afla in fata calculatorului. “Scopul Microsoft in urmatoarea perioada este de a pune o Laura pe biroul fiecarei persoane care isi doreste un ajutor personal”, spun oficialii companiei, citati de New York Times. De fapt, Laura si alte inventii ca ea indica o noua strategie a Microsoft de a-si diversifica oferta, in conditiile in care vanzarile de PC-uri scad.Peisajul s-a schimbat, astfel incat daca pana nu de mult laptopurile pareau speranta furnizorilor de hardware confruntati cu o cerere mai redusa de PC-uri, acum cea mai buna perspectiva par s-o aiba netbook-urile – mini-laptopuri care indeplinesc cerintele de baza ale navigarii pe internet. In acest an, la nivel mondial, vanzarile de netbook-uri sunt asteptate sa urce la 7,8 milioane de unitati, in crestere cu pana la 50% fata de anul trecut, potrivit companiei de cercetare de piata Gartner. In schimb, volumul vanzarilor de laptopuri ar urma sa creasca in acest an doar cu 15%, iar vanzarile de desktop-uri sa cunoasca o scadere in jur 21%, potrivit datelor publicate de compania americana Citi Investment Research.Dat fiind ca netbook-urile reprezinta o categorie noua de produse, analistii sustin ca nu se poate determina foarte clar care va fi cresterea totala a pietei de calculatoare in acest an. “Intrebarea este: daca nu ar exista netbook-uri, care ar fi rata de crestere a pietei de calculatoare personale?”, comenteaza Mika Kitagawa, analist in cadrul Gartner. Dell si Hewlett-Packard au avut vanzari in scadere in Statele Unite cu 16%, respectiv cu 3% in cel de-al patrulea trimestru al anului trecut, potrivit Gartner, in timp ce vanzarile de netbook-uri ale companiei taiwaneze Acer, lider pe acest segment, au crescut cu 50%.Reactia Microsoft si Intel, ale caror venituri provin in cea mai mare parte din vanzarile de produse legate de calculatoarele personale, a fost sa se concentreze pe posibilitatile de a diversifica exact aceasta oferta. “PC-ul este inca viabil, dar nu are genul de crestere specific pentru zona noilor dispozitive inteligente”, declara Patrick P. Gelsinger, senior vicepresedinte al Intel.In ultima saptamana din februarie, Microsoft a prezentat la sediul sau de langa Seattle un sistem de softuri menit sa sustina dezvoltarea unor jocuri mai sofisticate decat in prezent, a aparatelor medicale, a instrumentelor de predare in invatamant si chiar a lifturilor inteligente. Intel intentioneaza, la randul sau, sa extinda uzul noului sau cip Atom, eficient din punct de vedere energetic, la o serie de aplicatii care merg de la echiparea laptopurilor pana la dotarea masinilor, fabricarea robotilor sau a sistemelor de securitate pentru locuinte. Compania estimeaza ca Atom va fi incorporat in total in peste 1.000 de dispozitive.Atat Microsoft, cat si Intel au in spate cativa ani buni de cercetari in domeniu. Nu neaparat cu succes. In 2003, Microsoft a estimat ca intr-o perioada scurta de timp toata lumea va purta ceasurile de mana Spot Watches, care sa regleze automat ora in functie de locul unde se afla posesorul, sa aiba interfete personalizate si acces la internet, insa in 2008 compania a abandonat proiectul. Ceasurile de mana au reprezentat primele dispozitive bazate pe aplicatia SPOT (Smart Personal Object Technology), o initiativa a Microsoft de a incerca sa creeze un echipament inteligent pentru a personaliza si a facilita utilizarea aparaturii electrocasnice. Tehnologia SPOT utilizeaza serviciile retelei MSN Direct cu acoperire in Statele Unite si in Canada, bazata pe trimiterea de semnale radio din peste 100 de zone metropolitane. Printre producatorii de ceasuri MSN Direct s-au aflat companii precum Tissot, Swatch, Suunto si Fossil. Reprezentantii MSN Direct au precizat insa ca tehnologia care a stat la baza ceasurilor n-a disparut, in ciuda faptului ca Microsoft a renuntat la produsul respectiv, atata vreme cat echipamentele GPS Garmin sau aplicatiile Windows Mobile pentru telefoanele mobile sunt compatibile cu ea.Craig Mundie, director responsabil de cercetare si de strategie in cadrul Microsoft, estimeaza ca in 2013 sistemele informatice vor fi de 50-100 de ori mai puternice decat acum gratie noilor cipuri care acum sunt in curs de dezvoltare.“In cinci ani, oamenii vor folosi calculatoarele pentru lucruri la care azi nici nu se gandesc”, afirma Mundie. “Spre exemplu, pe ecranul calculatorului vor putea avea un doctor virtual care sa ii ajute cu informatiile de baza in privinta anumitor probleme medicale pentru care astazi nu primesc sprijin.” Sau, poate, vor fi construite lifturi care isi vor tine usile deschise pana ce persoana ce se afla in el va termina de vorbit cu cel sau cei din fata liftului.Deocamdata, orice ocazie pare sa fie buna pentru a porni noi directii de actiune. Luna trecuta, Intel si Microsoft au anuntat ca vor investi in comun 20 de milioane de dolari pentru un proiect derulat la universitatile din Illinois (Urbana-Champaign) si California (Berkeley), care vizeaza lansarea unor dispozitive de buzunar de recunoastere a persoanelor si de evocare a listei de interactiuni pe care posesorul le-a avut cu acestea. Viitorii asistenti digitali cu memorie vizuala, capabili sa-i “sopteasca” proprietarului tot ce stiu despre interlocutorii lor, sunt ideea lui David Patterson, profesor de stiinta computerelor la Berkeley, iar la proiect vor lucra profesori si studenti laolalta de la cele doua facultati. -
Si totusi, comertul online
Site-ul Vanzari20.ro se adreseaza in special comerciantilor din mediul offline care in prisma crizei economice vor sa isi dezvolte si o prezenta online. “Datorita costurilor mult mai reduse de operare, numarul magazinelor online a inceput sa creasca in ultima perioada. Ele sunt o optiune ieftina si rapida de a vinde aproape orice”, sustine Tudor Totolici, consultant de strategie in cadrul companiei MB Dragan si unul din fondatorii. Vanzari20.ro. Investitiile facute de cei ce isi deschid un magazin online, evident diferite in functie de domeniul de activitate si de bugetul de promovare, pot varia intre 4.000 de euro si 100.000 de euro, conform lui Totolici.Serviciul dezvoltat de MB Dragan, care a avut nevoie de o investitie initiala de 8.000 de euro, vrea sa ofere sprijin antreprenorilor pentru a-si adapta planul de business si a-si dezvolta o strategie de comunicare in mediul online. “In prezent, site-ul este axat exact doar pe aceasta nisa a comertului electronic si nu se adreseaza altor tipuri de investitori”, mai spune consultantul, apreciind ca daca proiectul va avea succes, echipa care lucreaza in cadrul Vanzari20.ro va putea dezvolta astfel de proiecte si pentru alte nise din industria de online.Pana in acest moment, la mai putin de doua luni de la lansare, site-ul Vanzari20.ro a atras peste 6.000 de vizitatori, cu o promovare facuta in mare parte pe retelele sociale, iar 100 dintre acestia cocheteaza cu ideea de a-si deschide o afacere online. Totolici sustine ca si-a propus ca pana la finalul acestei veri sa sustina prin intermediul Vanzari20.ro lansarea a aproximativ 60 de magazine online. -
Free for seekers
As a result, traffic has gone up on these websites. Revenues, however, did not go up that much. Position: assistant manager. Type of offer: full time. Company name: confidential. Industry: advertising. Salary: n/a. Neither the position nor the few details that come with the ad published at the end of February would have attracted more than a few hundred applicants a year ago. Back then, the human resources market was still working in the employees’ favour, as they had enough better jobs that paid more to choose from.
The position would not necessarily seem attractive even now, when the advertising industry in particular is suffering from the difficult economic period, except that more than 12,000 people submitted their CVs for it. On the same website, an ad for a regional sales manager for a printing company had more than 2,500 people apply for it. ”Whereas major online job recruitment sites had 200 applicants for a position on the average until now, today their number exceeds 500, depending on the job offered, which shows there are more candidates available,” notes Iuliana Badea, sales manager of Lugera & Makler. Growth is generated, on the one hand, by the high number of people out of a job and on the other hand, by the employees who hope to find a better job in these unstable times.
Traducere de Loredana Fratila-Cristescu si Daniela Stoican
-
ANCOM: Peste 2,5 de milioane de conexiuni fixe la internet in 2008
“Penetrarea broadband in Romania este la jumatatea ratei medii de penetrare din Uniunea Europeana, motiv pentru care principala prioritate a mandatului meu este cresterea acestei rate de penetrare”, a declarat Catalin Marinescu, presedintele ANCOM, cu ocazia primei conferinte de presa de la preluarea functiei, la 1 aprilie. La finalul anului trecut, numarul de comexiuni de acces fix la internet in banda larga era de 2,51 de milioane, in crestere cu 30% fata de 2007, rata de penetrare ajungand la aproximativ 11,7%. Spre comparatie, media inregistrata in toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene se cifreaza la 22,9%.
"Cresterea fata de 2007 a fost de 30%. in ceea ce priveste accesul la internet la nivelul utilizatorilor rezidentiali la sfârsitul anului 2008, se poate spune ca aproximativ una din trei gospodarii dispunea de servicii de acces la internet in banda larga, rata de penetrare la nivel de gospodarii ajungând la 30,4% la sfârsitul anului trecut", a mai spus Marinescu. Totodata, conexiunile active de acces mobil la internet au crescut cu 150% fata de 2007, pana la un numar de 2,7 milioane, potrivit datelor ANCOM, pe fondul extinderii acoperirii retelelor 3G, care au permis furnizorilor de servicii de telefonie mobila sa lanseze oferte noi de acces mobil la internet in banda larga.
"Datele statistice preliminare privind evolutia pietei de comunicatii electronice din România in anul 2008 arata ca piata de comunicatii a ajuns la maturitate. Avem cea mai mare rata de penetrare a telefoniei fixe din toate timpurile, un ritm de crestere sustinut al numarului de utilizatori de servicii de telefonie mobila si o crestere substantiala a numarului de conexiuni la internet", a spus presedintele ANCOM.
Telefonia fixa a inregistrat anul trecut o crestere de 18% fata de 2007, numarul liniilor de acces ajungand la 5,04 milioane, reprezentand o rata de penetrare de 23,4% din populatie si 53,6% din gospodarii. Cei 32 de furnizori alternativi de telefonie fixa cu retea proprie detin aproximativ 40% din numarul total de linii de acces. Numarul furnizorilor alternativi care ofera servicii de apeluri a ajuns la 49 la sfârsitul anului trecut, fiind in scadere fata de sfârsitul anului precedent, in special datorita numarului mare de achizitii si fuziuni incheiate pe parcursul anului 2008.In ce priveste telefonia mobila, numarul cartelelor SIM active a depasit la finalul anului trecut 24,5 de milioane, in crestere cu 19,8% fata de 2007, in timp ce numarul SIM-urilor valabile (aflate in perioada de valabilitate la sfarsitul unei perioade de raportare) a fost de 28,6 de milioane, in crestere cu 18,2%. In cazul cartelelor active, rata de penetrare a serviciilor a fost de 114%, in timp ce penetrarea cartelelor SIM valabile a depasit 133%. "Al doilea semestru al anului 2008 pastreaza aceeasi tendinta inregistrata in premiera in primul semestru al anului in ce priveste telefonia mobila – o crestere mai accelerata a numarului de abonamente fata de numarul de cartele preplatite. Din cei 9,7 milioane de utilizatori cu abonament lunar existenti la data de 31 decembrie 2008, peste 70% reprezentau persoane fizice (6,8 milioane), iar cei 2,9 milioane persoane juridice reprezentau mai putin de 30%", a afirmat Catalin Marinescu.
Portabilitatea numerelor de telefonie mobila a inregistrat o crestere sustinuta, de aproximativ 50%, conform presedintelui ANCOM, numarul portarilor ajungand astfel la peste 47.000.
-
62% dintre romanii din mediul urban utilizeaza Internetul
Pe locul I in topul activitatilor pentru care romanii din mediul urban acceseaza Internetul se afla comunicarea personala (email, chat/ messenger), mai mult de jumatate dintre acestia (52%) folosind mediul online in acest scop. Urmeaza navigarea pe world wide web, reprezentata de 35 %, iar pe locul al treilea, cu 31%, se afla descarcarea de muzica, filme, jocuri.Tranzactiile financiare ocupa locul sase in clasament, cu un procent de 11%, in timp ce 4% dintre persoanele din mediul urban folosesc Internetul pentru informarea in interes profesional , iar 1% pentru a cauta informatii medicale.
Internetul este accesat in special de tinerii cu varste cuprinse intre 18-24 de ani, comunicarea in scop personal fiind este principala activitate, 92% declarand ca aleg online-ul in acest scop. Potrivit studiului CATIbus, realizat de Mercury Research, 61% dintre tineri (18-24) se conecteaza la Internet pentru a navigha pe world wide web. In ce priveste cumparaturile online, din nou tinerii se afla in frunte: 30% folosesc Internetul in acest scop, procent mai mare decat media de 14% din mediul urban. Doi din zece tineri cu varsta pana in 24 de ani au declarat ca folosesc Internetul pentru a face tranzactii financiare.
“Doar 8% dintre tinerii romani cu varste cuprinse intre 18 si 24 de ani din mediul urban nu utilizeaza Internetul. De la chat, distractie, simpla navigare, pana la cumparaturi online sau tranzactii financiare, nimic nu le scapa, tinerii sunt campionii utilizarii Internetului", a spus Crina Lungu, Manager Divizia IT&C, Mercury Research.. "In acelasi timp, clasamentul activitatilor pentru care tinerii utilizeaza Internetul arata diferit fata de media la nivelul populatiei din mediul urban.“
Spre deosebire de tineri care utilizeaza in numar mare internetul, doar o treime dintre persoanele peste 55 de ani navigheaza online, e-mail-ul sau chat-ul sunt folosite doar de un sfert dintre acestia, in timp ce distractia online este aleasa doar de 13%, iar tranzactiile financiare de doar 3%.
-
Orange si Vodafone cer sa furnizeze internet prin firele Romtelecom
Oficialii Orange si Vodafone si-au exprimat aceasta intentie in interviuri acordate in acest an ZF, insa nu au oferit detalii. "Un lucru de care Orange ar fi interesat in mod particular in 2009 ar fi o reglementare mai eficienta a buclei locale (accesul la infrastructura fixa a Romtelecom – n. red.). Atat Orange, cat si alti operatori vor sa intre pe aceasta piata", a declarat Richard Moat, fostul CEO al Orange. "In tarile vest-europene, fostul operator monopolist de telefonie fixa, asa cum este Romtelecom, care are infrastructura construita cu banii guvernului, este si operatorul care isi deschide infrastructura. Deschiderea buclei locale ar aduce beneficii si pentru companii, si pentru clientii rezidentiali. Astfel, s-ar crea mai multa competitie, plus o crestere a calitatii si a investitiilor in domeniu", spune Liliana Solomon, CEO al Vodafone Romania.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Afalti aici de ce a plecat Richard Moat de la conducerea Orange. -
Exista internet dincolo de Google?
Arthur Bond, un avocat care locuieste in New York, a vrut sa-si cumpere un bilet dus-intors catre Londra si a tastat pe Google “care este cel mai ieftin bilet pentru cursa de la New York la Londra miercurea viitoare”, insa la cautare nu s-au afisat raspunsurile pe care le astepta. Prin urmare, Bond a cautat o agentie de turism si si-a procurat un bilet, in modul cel mai traditional.
Pentru intrebari de genul celei puse de Bond, raspunsurile se gasesc pe internet, dar motoarele inca nu stiu cum sa le caute. La ora actuala, dincolo de cele 1.000 de miliarde de site-uri pe care Google le indexeaza, exista date stocate in arhive de informatii financiare, medicale, ale institutiilor de stat, cataloage de cumparaturi, ale unor biblioteci, muzee sau case de licitatii – un numar enorm de materiale invizibile pentru motoarele de cautare, pentru ca se afla in baze de date in teorie accesibile pe internet, dar care nu sunt destinate indexarii online, iar unele din ele restrang accesul doar la membri sau abonati.
Sintagma “deep web”, desemnand partea invizibila a internetului, a fost lansata de BrightPlanet, o companie de tehnologii de cautare online care estima in 2001 ca informatia neindexata de pe internet era de 400-500 de ori mai multa decat cea din internetul “cunoscut” si – fapt cu atat mai interesant cu cat pe atunci nu aveam de-a face cu explozia blogurilor si a agregatoarelor – ca ponderea continutului de calitate si relevant pentru cautarile de specialitate este de 1.000-2.000 mai mare in “adancul internetului” decat in stratul de suprafata.
BrightPlanet estima tot in 2001 ca 95% din “deep web” ar putea fi sondat prin intermediul unor cautari mult mai rafinate, acolo unde accesul la acest continut nu e restrictionat pentru marele public. Intre timp, intr-adevar, companiile ce opereaza motoare de cautare au dezvoltat tehnologii gratie carora pot ajunge la fisiere .pdf, .doc, .pps, .xls si alte formate preferate de institutiile sau de firmele detinatoare de baze de date. Calitatea cautarilor are insa sanse de imbunatatire, spera Anand Rajaraman, cofondator al Kosmix, un start-up unde a investit Jeff Bezos, directorul executiv al Amazon.com. Compania lui Rajaraman a dezvoltat un soft care asociaza cautarile cu bazele de date presupuse a detine informatii relevante pentru cautarile respective, apoi furnizeaza un raspuns complex pe baza aditionarii mai multor surse. “Majoritatea motoarelor de cautare incearca sa-i ajute pe oameni sa gaseasca acul in carul cu fan; noi incercam sa-i ajutam sa exploreze carul cu fan”, a declarat Rajaraman, citat de New York Times.
Motoarele de cautare se bazeaza pe programe cunoscute sub numele de “crawlers” sau “spiders”, care aduna informatii urmarind hiperlinkurile care compun marea retea. Daca acest mod de abordare functioneaza bine pentru paginile de la suprafata, acestor programe le este dificil sa ajunga la paginile fara linkuri fixe, cu continut asa-numit dinamic (care apar ca rezultate ale investigarii bazelor de date pe baza completarii unor formulare online) ori la continutul intermediat de scripturi Java ori Ajax. Pentru a extrage date relevante de aici, motoarele de cautare trebuie sa stie ce baze de date au probabilitatea cea mai mare sa fie relevante pentru o anumita cautare.
“E cea mai interesanta problema de integrare a datelor care se poate imagina”, a declarat Alon Halevy, fost profesor la Universitatea din Washington, in prezent conducator al unei echipe a Google ce se ocupa de aceasta problema. Strategia Google presupune crearea unui program care sa ghiceasca pur si simplu continutul fiecarei baze de date pe care o intalneste pe web, orientandu-se dupa indiciile semantice de pe pagini (formulare online). O idee asemanatoare au avut, acum opt ani, cativa cercetatori de la Universitatea California, cu incercarea de a crea un program care sa genereze termeni si sintagme de cautare adecvate pentru formularele online, astfel incat sa poata scoate la lumina cat mai mult din continutul bazei de date (de pilda, termeni cu care se poate cauta in PubMed, arhiva Bibliotecii Nationale de Medicina a SUA).
Cititi in continure in ce directie se va dezvolta internetul.
-
75% dintre utilizatorii de internet navigheaza de acasa
De asemenea accesul la internet din zonele cu internet wireless (21%) si accesul de pe telefonul mobil (25%) a inceput sa creasca, potrivit studiului.
„Aceste cifre ne arata ca asistam la o desprindere din ce in ce mai accentuata a Internetul de calculator. Faptul ca in prezent, 71% dintre internauti petrec cel putin 3 ore pe zi pe Internet, ca 55% dintre respondenti considera internetul o sursa de cumparaturi, si ca 85% dintre respondenti au declarat ca au facut cumparaturi on-line in 2008 demonstreaza chiar si celor mai circumspecti clienti cat de necesara este folosirea acestui mediu in mixul de media”, este de parere Cosmin Nastasa, Media Director la iLeo Buzz.„Cel mai interesant rezultat este acela ca majoritatea respondentilor au gasit si recunoscut o relatie directa si complementara intre TV si Internet, concluzia fiind ca awareness-ul generat de TV isi gaseste o reactie imediata si reflexa in accesul on-line, atat pentru obtinerea unui plus de informatii, cat si pentru incheierea unei vanzari”, mai spune acesta Cosmin Nastase.
Studiul a fost realizat pe un esantion de 998 de respondenti recrutati prin intermediul site-urilor si intervievati prin focus grupuri online in camere