BusinessMagazin

Tag: important

  • Compania care controlează internetul, dar nimeni nu a auzit de ea. 150 milioane de website-uri folosesc tehnologia lor

    Nginx, pronunţat “Engine-X” este probabil unul dintre cele mai importante startup-uri de care probabil nu ai auzit. Compania tocmai a primit o finanţare de 8 milioane de dolari de la gigantul telecom australian Telstra, scrie Business Insider.

    În momentul de faţă tehnologia de web-server a Nginx este foarte populară. Cel puţin 150 milioane de website-uri o folosesc.
    Mai mult, 49% din topul 1000 al site-urilor cu cel mai mare trafic din lume utilizează Nginx, potrivit W3Techs. Mult peste competiţie. IIS, al Microsoft, funcţionează doar pe 6.8% dintre site-urile din acelaşi top. În clasament se află serverele Google cu o cotă de 9.8% şi Apache cu 26.6%.

    Chiar şi NASA a apelat la Nginx pentru site-ul care a transmis imagini live de pe rouverul Curiosity în explorarea sa a planetei roşii.

    Produsul este gratuit, iar ca startupul să genereze venituri oferă o variantă premium, care are la dispoziţie mai multe unelte pentru clienţi, dar şi consultanţă.

  • Compania care controlează internetul, dar nimeni nu a auzit de ea. 150 milioane de website-uri folosesc tehnologia lor

    Nginx, pronunţat “Engine-X” este probabil unul dintre cele mai importante startup-uri de care probabil nu ai auzit. Compania tocmai a primit o finanţare de 8 milioane de dolari de la gigantul telecom australian Telstra, scrie Business Insider.

    În momentul de faţă tehnologia de web-server a Nginx este foarte populară. Cel puţin 150 milioane de website-uri o folosesc.
    Mai mult, 49% din topul 1000 al site-urilor cu cel mai mare trafic din lume utilizează Nginx, potrivit W3Techs. Mult peste competiţie. IIS, al Microsoft, funcţionează doar pe 6.8% dintre site-urile din acelaşi top. În clasament se află serverele Google cu o cotă de 9.8% şi Apache cu 26.6%.

    Chiar şi NASA a apelat la Nginx pentru site-ul care a transmis imagini live de pe rouverul Curiosity în explorarea sa a planetei roşii.

    Produsul este gratuit, iar ca startupul să genereze venituri oferă o variantă premium, care are la dispoziţie mai multe unelte pentru clienţi, dar şi consultanţă.

  • Ce lecţii de business poţi învăţa din Game of Thrones

    Game of Thrones este un serial foarte popular plin de violenţă, trădări, întorsături de situaţie, dar şi un serial din care se pot extrage câteva lecţii de business.

    Publicaţia Inc. a determinat care sunt cele patru lecţii de business pe care le poţi învăţa de la Game of Thrones:

    1. Aparenţele pot fi înşelătoare
    Tyrion Lannister este inteligent, arată compasiune şi are o gândire tactică, are calităţile unui adevărat lider, însă este considerat oaia neagră a familiei deoarece este pitic. Acelaşi lucru poate fi valabil şi pentru angajarea unor oameni noi. Personalitatea, atitudinea şi valorile unui candidat sunt mult mai importante decât un CV. Abilităţile şi experienţa pot fi obţinute în timp, însă o atitudine pozitivă nu.

    2. Recompensează întotdeauna loialitatea
    Loialităţile se schimbă foarte repede în Westeros. Petyr Baelish este un exemplu perfect. El face alianţe doar pentru a se ajuta pe sine, este un manipulator care scapă de oricine îi stă în cale.
    Loializarea clienţilor este importantă pentru orice companie. Fiecare client al acelei companii ar trebui să se simtă bine, apreciat şi să vrea să revină. Însă asta se poate schimba rapid, în urma a doua-trei experienţe negative clienţii pot renunţa la serviciile unei companii.

    3. Caută tot timpul să inovezi
    Cei mai buni antreprenori nu respectă regulile, ci le încalcă şi le rescriu. Acelaşi lucru poate fi spus şi despre Regina Dragonilor, Daenerys, care în sezonul trecut i-a spus lui Tyrion că nu o să oprească roata, ci o s-o distrugă, referindu-se la factori care nu pot fi schimbaţi.
    Tot timpul vor exista oameni care le vor spune oamenilor de afaceri că ceva nu se poate face. Însă este de datoria acestor lideri să caute să inoveze, să zdruncine normele.

    4. Să nu ignori costul unei promisiuni neţinute
    Robb Stark promisese că se va căsătorii cu fiica lui Walder Frey, însă atunci când acesta nu şi-a ţinut promisiunea Frey a căzut la învoială cu familia Lannister şi aşa a avut loc masacrul care avea să facă înconjurul lumii.
    Poate în business nu este atât de grav, o promisiune neţinută, însă îţi poate afecta serios imaginea companiei. Un exemplu în acest sens este Volkswagen, care a minţit în legătură cu emisiile automobilelor sale, iar acum lumea şi-a cam pierdut încrederea în constructorul german.
     

  • O nouă componentă în industria auto din România

    Peisajul românesc al industriei auto se aglomerează cu încă o fabrică. Industria producătoare de componente auto este o industrie care de altfel a susţinutcreşterea exporturilor româneşti de bunuri din ultimii ani. De fapt, potrivit unei analize a Ziarului Financiar, în topul zece al celor mai mari fabrici din România în 2014 şapte concurenţi sunt din industria auto.
    Federal-Mogul Holdings Corporation este un furnizor de produse şi servicii la nivel global pentru producătorii şi service-urile pentru vehicule şi echipamente de pe pieţele automotive, vehicule uşoare, medii şi comerciale de mare capacitate, maritime, feroviare, aerospaţiale, producţie de energie şi industrială.

    Federal-Mogul are două divizii distincte de business, având fiecare câte un CEO care răspunde în faţa Consiliului de Administraţie al Federal-Mogul. Astfel, Federal-Mogul Motorparts comercializează şi distribuie produse pentru piaţaaftermarket, dar şi furnizează echipamente originale producătorilor de autovehicule. Brandurile aftermarket ale companiei includ bujiile, ştergătoarele şi filtrele Champion sau produsele pentru frâne Ferodo. „Produsele noastre deservesc oricare parte a unui automobil exceptând interiorul. Aproape orice maşină din lume are cel puţin o componentă de la noi”, a spus Daniel Ninivaggi, CEO la Federal-Mogul Motorparts şi co-CEO la Federal-Mogul Holdings Corporation, în cadrul conferinţei de inaugurare a fabricii de ştergătoare.

    A doua divizie este Federal-Mogul Powertrain, care proiectează şi fabrică componente originale pentru grupuri motopropulsoare şi produse pentru protecţia sistemelor pentru aplicaţii pentru maşini de mare capacitate, industriale şi de transport.

    În România compania este prezentă cu divizia Motorparts, care a înregistrat venituri globale de 3,2 miliarde de dolari anul trecut. Noua fabrică este situată în West Industrial Park Ariceştii Rahtivani şi are o suprafaţă de 12.000 metri pătraţi. Până la finalul anului se aşteaptă ca firma să livreze 20 milioane de ştergătoare, iar cea de plăcuţe de frână tot în jur de 20 milioane de produse. În fabrica de ştergătoare vor lucra 300 de oameni, astfel numărul total al angajaţilor Federal-Mogul în România ar ajunge la peste 700 (300 în fabrica de plăcuţe de frână şi peste 100 în biroul din Bucureşti). Fabrica foloseşte procese de producţie şi ambalare pentru ansambluri de lame plate pentru ştergătoarele de parbriz şi lunetă, cât şi pentru ansambluri de lame convenţionale şi braţe de ştergătoare.

    „Inaugurarea, la Ploieşti, a fabricii de ştergătoare de parbriz reprezintă pasul următor în strategia noastră de a optimiza operaţiunile companiei în Europa. Aceasta va spori competitivitatea pe piaţa internaţională automotive”, a spus Ninivaggi. „În acelaşi timp, suntem bucuroşi să susţinem creşterea numărului de locuri de muncă din zonă. Anticipăm că interesul guvernului României de a dezvolta şcolile de meserii şi de a elabora o nouă curriculă universitară care să răspundă nevoilor mediului de afaceri va crea angajaţi calificaţi care vor susţine creşterea economică din regiune.”

    Producţia de ştergătoare, ansambluri şi componente de la fabricile din Ploieşti va aproviziona constructorii de autovehicule din Europa. Federal-Mogul nu a vrut să detalieze la cât s-a ridicat investiţia în noua fabrică, rezumându-se a spune că până în prezent grupul a investit 50 milioane de euro în România.

    „Prezenţa noastră aici a crescut considerabil de la deschiderea fabricii de plăcuţe de frână, în 2014. De asemenea, am dezvoltat şi un centru de servicii modern în Bucureşti şi ne aflăm în plin proces de extindere a capacităţii de producţie la fabrica de plăcuţe de frână din Ploieşti“, a declarat Daniel Ninivaggi. Solicitat să detalieze care este relaţia companiei cu guvernul, Ninivaggi a reiterat faptul că autorităţile locale şi guvernul au acordat sprijin companiei americane în dezvoltarea afacerilor locale.

    În regiune, România este a doua ţară ca importanţă, după Polonia, unde se află două fabrici Powertrain. Compania americană mai are fabrici în Cehia şi Ungaria. De fapt existenţa fabricii de ştergătoare din România se datorează şi faptului că nu au mai avut loc de expansiune la fabrica din Ungaria şi au ales să construiască la Ploieşti.

    Întrebat de ce au ales România şi cum caracterizează industria auto de la noi, Martin Hendricks, preşedinte al diviziei Global Braking şi preşedinte EMEA la Federal-Mogul Motorparts, a spus că „biroul de aici (- n.r. Bucureşti) este foarte impresionant, toată lumea aici vorbeşte 3-4 limbi. Am ales România datorită capabilităţilor tehnice, cunoştinţelor angajaţilor şi faptului că este o piaţă competitivă din punctul de vedere al costurilor.”

     

  • Cum s-a născut cel mai mare festival din România: povestea unui eveniment care a atras peste 200.000 de oameni

    Spun o mulţime de steaguri pentru că asta a fost, din punctul meu de vedere, ceea ce a diferenţiat Untold de alte evenimente similare de la noi: oameni veniţi din toate colţurile lumii. Şi, mai mult decât atât, oameni care au plecat cu amintiri frumoase de la Cluj. Experienţa din România m-a învăţat că trebuie să aştepţi înainte de a lăuda, din varii motive, pe care nu are rost să le detaliez aici. Dar succesul Untold a existat, culminând cu distincţia de „cel mai bun festival european“; iată, aşadar, povestea nescrisă a festivalului.

    „Povestea UNTOLD a început de la un vis, şi anume cel de a organiza cel mai de impact eveniment din România, un festival care ar putea intra în finala European Festival Awards, la cea mai importantă categorie, care să concureze cu cele mai importante nume din industria europeană“, spune Bogdan Buta, directorul festivalului. „Odată ce am stabilit conceptul general al UNTOLD, am participat la unele dintre cele mai apreciate festivaluri şi evenimente muzicale din Europa, printre care Exit, Tomorrowland, Sziget, Ultra Europe, World Club Dome şi Mysteryland, tocmai pentru a înţelege fenomenul, amploarea, dimensiunea unui festival major şi modul în care au ales cei mai mari jucători de pe piaţă să organizeze aceste evenimente, pentru că fiecare are identitatea şi specificul lui.“

    Prima ediţie a UNTOLD s-a desfăşurat în 7 locaţii diferite, printre care Sala Polivalentă şi Cluj Arena, stadionul echipei de fotbal „U“ Cluj. Construcţia scenei principale, amplasată pe stadion, a însumat 1.200 de metri pătraţi de decor, 306 metri pătraţi de ecrane video, 533 de lumini şi proiectoare, efecte pirotehnice şi 11 variante de proiectare. „Ţinând cont că exista şi cadrul potrivit pentru a lansa acest concept în 2015, când municipiul Cluj-Napoca a fost Capitala Europeană a Tineretului, am reuşit să strâng în jurul festivalului o echipă de tineri care au crezut la fel de mult ca mine în această idee, apoi am încercat să convingem cât mai multe companii să creadă şi să susţină această «nebunie»; şi nu a fost deloc uşor. Suntem tineri, ambiţioşi, avem viziune şi suntem convinşi că dacă ne propunem ceva, putem atrage alături de noi suficient de multe persoane care să creadă în obiectivul nostru“, spune directorul festivalului.

    Organizarea unui eveniment la care să participe sute de mii de oameni presupune un important efort financiar, lucru pe care cei responsabili l-au înţeles încă de la început. „Financiar, am ştiut că avem nevoie de un buget de minimum 5 milioane de euro pentru a putea organiza UNTOLD la nivelul dorit. Pentru asta am avut nevoie de un mix complex de venituri – sponsori, parteneri, finanţări publice, vânzări de bilete şi alte surse de venit, încât să întregim bugetul necesar, deoarece puţină lume ştie că 30% din valoarea unui bilet reprezintă diverse taxe. Totodată a trebuit să menţinem preţurile biletelor la un nivel accesibil pentru publicul din România, astfel încât am ajuns practic la a subvenţiona costul biletului din alte surse de venit.“

    Una dintre instituţiile care a susţinut activ proiectul, inclusiv din punct de vedere financiar, a fost Primăria Cluj-Napoca; participarea autorităţilor locale a avut însă şi un alt efect: micii comercianţi de la colţul străzii, chiar şi cei aflaţi în cartierele de la ieşirea din oraş, au încercat să contribuie la popularizarea evenimentului. Fiecare chioşc avea un afiş cu Untold sau o promoţie pentru cei care purtau brăţările de participanţi. „Cred că de la un anumit punct, toată lumea a început să înţeleagă dimensiunea şi impactul pe care îl va avea festivalul şi să vadă şi o oportunitate de business bună pentru ei. Din estimările noastre UNTOLD a generat un impact în comunitate de peste 20 de milioane de euro, impact resimţit începând de la taximetrişti, hoteluri, terase şi chiar malluri. Totodată, am acordat o atenţie destul de mare selecţiei furnizorilor şi colaboratorilor UNTOLD, pentru a ne asigura că împreună vom livra participanţilor servicii la standarde cât mai înalte“, spune Bogdan Buta.

    Unul dintre lucrurile pe care le-am apreciat a fost organizarea; a fost o experienţă diferită faţă de modul în care se desfăşoară evenimentele de amploare din Bucureşti. Este un lucru pe care nu l-am remarcat doar eu, ci şi mulţi dintre străinii cu care am avut ocazia să stau de vorbă. „A fost nevoie de foarte multă atenţie, planificare, documentare şi discuţii cu specialişti. Fiecare zonă a feastivalului a avut nevoie de cei mai buni furnizori care să poată livra la nivelul nostru de exigenţă, la nivelul celor mai importante evenimente de afară“, explică Bogdan Buta.

  • Cel mai căutat nazist din lume a câştigat o bătălie legală importantă

    Au trecut 20 de ani de când Helmut Oberlander şi-a pierdut cetăţenia canadiană şi autorităţile încearcă să-l trimită acasă, informează Business Insider.

    Evacuarea lui Oberlander, în vârstă de 92 de ani, a fost amânată din nou după ce acesta a obţinut o nouă victorie legală.

    Moştenitorii părintelui nazismului sunt miliardari şi în zilele noastre – GALERIE FOTO

    Oberlander a făcut parte din temuta echipă 10a, cunoscută ca şi Ek 10a, o trupă a morţi ce opera în spatele liniilor germane ucigând evrei şi alţi civili. Funcţia lui Oberlander era de translator şi strângea mâncare şi le curăţa ghetele colegilor săi. Germanul de origine ucrainiană s-a alăturat echipei Ek 10a când avea 17 ani, iar acesta a declarat că a fost obligat să facă asta, iar dezertarea era pedpsitpă cu moartea.

    Cine sunt cei 15 nazişti care au ucis milioane de oameni fără să păţească nimic (GALERIE FOTO)

    Apărarea lui Helmut Oberlander constă în faptul că a fost obligat să fie un membru al Ek 10a, împotriva voinţei sale.  Când s-a aflat de trecutul acestuia, guvernul canadian i-a revocat cetăţenia canadiană şi a declarat că Obelander este un criminal de război.

    Cu toate acestea, în 2000, o instanţă a constatat că “recrutarea de non-germani în armata germană nu exista şi mai mult ca sigur, Oberlander, în calitate de cetăţean ucrainean, a fost obligat să lupte de partea germaniei şi nu s-a alăturat Ek 10a în mod voluntar”.

    A salvat 669 de copii din mâinile naziştilor şi nu a spus nimănui. Soţia a aflat după 40 de ani – FOTO, VIDEO

    Guvernul nu l-a acuzat pe Helmut Oberlander de crimă, dar nici curţile nu l-au absolvit de vină.

  • O tânără de 25 de ani conduce cea mai recomandată atracţie turistică din Bucureşti

    Escape Rooms este una dintra primele locaţii deschise în Bucureşti, în prima parte a acestui an. Cele două camere, aflate în cadrul unui hostel din centrul capitalei, te invită la poveşti diferite. În prima cameră, care aminteşte de o baracă militară, scenariul spune că ai 60 de minute pentru a dezamorsa o bombă. Cea de-a doua cameră seamănă cu o tablă de şah, având ca unică misiune evadarea. Uşor de zis, mai greu de făcut.

    Flavia Mândruţ (25 de ani), managerul Escape Rooms, spune că ideea a venit în cadrul unui team building la Budapesta.

    „Am fost cu mai mulţi colegi acolo şi am jucat Escape, pentru că în Budapesta jocul era deja cunoscut, era un trend stabilit. Atunci erau mai puţine, dar acum în Budapesta sunt câteva zeci de Escape-uri, pentru că e un business excelent. Daniele Colombo, acţionarul majoritar în companie, a decis că vrea să îl aducă şi aici, aşa că a intrat în parteneriat cu persoanele care deţineau acolo locaţiile şi aceştia au acceptat să ne organizeze două camere. A trebuit să mergem pe această variantă pentru că noi nu aveam experienţa necesară pentru a construi de la zero două Escape-uri. Asta se întâmpla prin luna aprilie, când i-am dat drumul.“

    Investiţia, povesteşte Mândruţ, a costat mai puţin decât în alte ţări. „Aveam deja spaţiul, iar investiţia a fost în jur de 10.000 de euro; camerele noi vor costa mai puţin pentru că avem deja experienţă. Depinde foarte mult ce tip de cameră vrei să amenajezi; la Amsterdam, spre exemplu, am înţeles că există o cameră foarte hi-tech care a costat câteva zeci de mii de euro.“

    Fără a avea vreun buget impresionant de promovare, Escape Rooms a ajuns să fie cea mai recomandată atracţie din Bucureşti pe site-ul de turism TripAdvisor. Explicaţia, spune Flavia Mândruţ, este modul cum relaţionezi cu clienţii. „Am rugat toţi clienţii să scrie review-uri despre noi şi astfel a ajuns atracţia numărul unu din Bucureşti. Cu românii a fost ceva mai greu, pentru că lumea nu ştia despre ce e vorba, era un joc nou, iar noi le ceream zece euro ca să iasă dintr-o cameră încuiată“, continuă managerul.

    „Iniţial ne-am bazat foarte mult pe clienţii hostelului, însă acum aceştia nu mai reprezintă o parte semnificativă a clienţilor. Hostelurile sunt destinate, în general, unor persoane cu venituri mai mici, cum ar fi backpackerii, iar aceştia nu au foarte mulţi bani pentru activităţi de genul ăsta. În acest moment cei mai mulţi clienţi ne vin de pe TripAdvisor, sunt străini care citesc despre noi şi vor să joace camerele. Mare parte dintre cei care au venit să joace şi-au adus ulterior şi prietenii, nu am văzut pe nimeni să plece dezamăgit până acum.“

    Managerul Escape Rooms spune că businessul este profitabil şi creşte lună de lună. „În medie, avem cel puţin două echipe pe zi. Am avut zile şi cu 15 echipe, care jucau la cele două camere în paralel“, povesteşte Mândruţ. „Este o afacere profitabilă, comparativ cu investiţia iniţială. Mai sunt costuri legate de mentenanţă, trebuie să îi urmărească cineva permanent pe cei care sunt închişi, însă banii pe care poate să îi aducă o transformă într-o afacere profitabilă. Cea mai bună lună a adus în jur de 7-8.000 de euro.“

    Escape the room este un joc în care într-o perioadă limitată de timp căutând indicii ascunse, descoperind camera şi secretele din ea, folosind inteligenţa, ingeniozitatea şi imaginaţia trebuie să scapi din cameră.

  • Opinie Tania Becheru, Ensight Management Consulting: Managementul proceselor de afaceri – de unde începem?

    În condiţiile unor pieţe globalizate, organizaţiile de astăzi trebuie să-şi asigure abilitatea de a concura cu succes pe mai multe fronturi: eficienţă operaţională, satisfacţie înaltă a clientului, produse şi servicii inovative. Acest succes porneşte de la procese optimizate care înseamnă costuri reduse, calitate ridicată, venituri mai mari, angajaţi motivaţi şi clienţi mulţumiţi. W. Edwards Demming spune: „Dacă nu poţi descrie ceea ce faci sub forma unui proces, înseamnă că nu ştii ce faci.“ Calea spre succes devine evident controlul proceselor interne.

    O metodă afirmată la nivel mondial pentru ţinerea sub control a proceselor de afaceri o reprezintă BPM (Business Process Management – Managementul Proceselor de Afaceri). Chiar dacă există în companii informaţii şi iniţiative privind metoda BPM, multe dintre ele se confruntă cu întrebarea „de unde încep o implementare BPM?“.

    Implementarea BPM în organizaţie presupune asigurarea guvernanţei pentru îndeplinirea următoarelor funcţiuni: identificarea, modelarea, documentarea, monitorizarea şi, cel mai important, îmbunătăţirea continuă a proceselor de business din organizaţie.

    În cele ce urmează voi furniza o viziune de ansamblu, privind primii paşi care pot fi iniţiaţi.

    DE UNDE ÎNCEPEM?

    Primul pas este crearea structurii procesuale top-down: de la harta proceselor end-to-end la nivel înalt (începând de la prelucrarea cererii pentru un produs sau serviciu, şi până la  livrarea produsului sau serviciului şi furnizarea de servicii postvânzare) până la procesele singulare semnificative care se desfăşoară în cadrul organizaţiei. Pe baza acestei structuri, se poate începe lucrul pe identificarea subproceselor şi activităţilor componente.

    ÎNSĂ CINE FACE TREABA?

    Cel mai important rol în BPM este „proprietarul de proces“. Acest rol trebuie atribuit fiecărui proces de business identificat. Responsabilitatea acestuia este să definească obiectivele şi modul de desfăşurare a procesului. Suplimentar, acesta trebuie să deţină şi să gestioneze resursele pentru atingerea acestor obiective. Proprietarul de proces are şi responsabilitatea îmbunătăţirii continue a procesului, eficientizării acestuia şi creşterii valorii adăugate.
    În funcţie de dimensiunea şi complexitatea organizaţiei, poate fi util ca proprietarii de proces să fie sprijiniţi de colegi care deţin know-how-ul metodelor şi instrumentelor BPM şi asigură implementarea lor consistentă şi consecventă la nivelul organizaţiei.

    ŞI MAI DEPARTE?

    Ulterior identificării principalelor procese de business, acestea trebuie documentate. Pe de o parte documentarea poate fi realizată schematic, utilizând metode specifice de cartografiere a proceselor (flowchart, swimlane etc.). Ulterior cartografierii, procesele se pot descrie şi sub formă de proceduri şi instrucţiuni care permit aplicarea corectă a proceselor, la fiecare repetare a lor. Documentarea proceselor facilitează înţelegerea şi transparentizarea proceselor pentru cei care le desfăşoară, dar şi pentru cei care le controlează.

    Odată documentate procesele se poate trece la analiza şi îmbunătăţirea lor continuă. În acest sens pot fi aplicate o serie de metode şi instrumente specifice, având ca scop:

    1.  eliminarea risipei din procese, respectiv a activităţilor care nu aduc valoare adăugată,
    2.  reducerea greşelilor,
    3.  automatizarea unor activităţi,
    4.  optimizarea utilizării de resurse (umane, materiale, financiare).

    Scopul final este întotdeauna un proces mai „suplu“, cu performanţe înalte şi un cost redus. Instrumentarul Lean Six Sigma oferă o gamă largă de metode şi instrumente care pot fi utilizate în optimizarea proceselor. Pentru a menţiona câteva: analiza risipei, analiza valorii, Value Stream Design, proiecte de optimizare pe metoda DMAIC (Six Sigma) etc.

    DE CE ESTE IMPORTANTĂ MONITORIZAREA PROCESELOR?

    Respectând principiul conform căruia „ceea ce se măsoară se rezolvă“, un aspect foarte important al BPM este reprezentat de monitorizarea proceselor. Fiecărui proces de business trebuie să îi fie atribuit cel puţin un indicator de performanţă şi o valoare ţintă, aliniate cu obiectivele organizaţiei. Urmărirea acestor indicatori va permite proprietarilor de proces, dar şi conducerii organizaţiei să ia decizii rapide şi competente pe baza performanţei proceselor.

    Selecţia celor mai potriviţi KPI pentru urmărirea procesului este un aspect semnificativ. Indicatorii urmăriţi pot fi legaţi de inputul în proces, de proces în sine sau de output. Pentru multe procese, cei mai relevanţi indicatori sunt cei legaţi de rezultatele acestora. Totuşi în BPM poate fi relevant să se urmărească şi indicatori de input sau de proces pentru a se evidenţia potenţialul de îmbunătăţire din proces. De asemenea este important ca indicatorii urmăriţi să fie revizuiţi periodic. În diferite stagii de dezvoltare a procesului sau a organizaţiei, anumiţi indicatori pot deveni mai puţin relevanţi şi trebuie înlocuiţi cu alţi indicatori care să permită evoluţia şi dezvoltarea.

    BPM – PROIECT SAU PROCES?

    Chiar dacă implementarea BPM poate fi organizată sub forma unui proiect, trebuie să reţinem că managementul proceselor de afaceri reprezintă un proces în sine. Implementarea acestuia trebuie să includă descrierea activităţilor curente de realizat şi a modului de control şi guvernanţă a procesului BPM. De asemenea, este necesară descrierea rolurilor şi responsabilităţilor în procesul BPM. O soluţie poate fi chiar crearea unui departament distinct care să asigure competenţele necesare implementării funcţiunii la nivelul organizaţiei.

    CARE SUNT PROVOCĂRILE IMPLEMENTĂRII BPM?

    Implementarea BPM este, înainte de toate, o iniţiativă legată de oameni şi de modul în care aceştia îşi desfăşoară activitatea. Chiar dacă paşii implementării pot fi clari pentru conducerea organizaţiei, trebuie obţinut „buy-in“-ul întregii companii. Fiecare dintre angajaţi are un rol în cel puţin unul dintre procesele acesteia şi trebuie informaţi de această nouă abordare procesuală. Din experienţa mea, comunicarea rolurilor şi funcţiunilor BPM la nivel de organizaţie este esenţială. În managementul acestei schimbări trebuie evidenţiate beneficiile pentru fiecare angajat, pe termen scurt şi lung, fără a ascunde faptul că vor fi necesare implicarea şi sprijinul lor pentru asigurarea succesului BPM, respectiv al companiei peransamblu.

    O altă provocare privind implementarea BPM o reprezintă resursele care trebuie dislocate pentru crearea organizaţiei şi procesului BPM. La prima vedere poate fi dificil de cuantificat beneficiul care se va crea pe termen mediu şi lung (ROI – Return On Investment), însă experienţa consultanţilor Ensight Management Consulting în asemenea proiecte şi rezultatele multor companii la nivel mondial, arată că rezultatele pozitive nu vor întârzia să apară. Acestea se vor traduce cuantificabil în costuri mai mici, flexibilitate şi agilitate a activităţilor şi deciziilor, satisfacţia angajaţilor şi a clienţilor.

    Pentru ca organizaţiile să rămână competitive în medii de business în care au loc schimbări rapide, ele trebuie să exploreze metode care pot furniza diferenţierea proceselor şi crearea unor experienţe calitative pentru clienţi. Lucrul pe procese reprezintă o activitate indispensabilă pentru a asigura progresul organizaţiei. BPM implementează şi îmbunătăţeşte procese şi metode, care acorda suport în activitatea de zi cu zi fiecărui angajat şi îl ajută să atingă obiectivele de afaceri. Demararea implementării poate fi provocatoare şi consumatoare de resurse, însă rezultatele pe termen lung asigură competitivitatea organizaţiei.

  • O aplicaţie îţi spune ce salariu trebuie să ceri la interviul de angajare

    Negocierea salariului poate fi o sarcină dificilă, iar cei mai mulţi candidaţi aleg pur şi simplu un număr şi speră ca angajatorul să îl găsească rezonabil.

    Compania Adzuna a găsit o soluţie la această problemă – o aplicaţie care îţi examinează CV-ul pentru a determina cât de mult valorează serviciile tale.

    Pentru a determina cu acurateţe nivelul utilizatorului, Adzuna analizează CV-urile comparându-le cu cele existente deja în baza de date. Un factor important este şi nivelul de educaţie al celui în cauză.

    Adzuna, unul dintre cele mai mari motoare de căutare de job-uri din Marea Britanie, îşi îndeamnă utilizatorii să încarce CV-urile pentru a merge pregătiţi la interviurile de angajare. Mai mult, site-ul prezintă şi ofertele disponibile care oferă salarii asemănătoare celor determinate de aplicaţie

  • Consumerismul intră într-o eră a rafinamentelor

    De la franzelă la pâinea feliată sau de la automobilul neechipat la unul căruia nu-i lipsesc aerul condiţionat şi airbagul e un singur pas. Pe care, încurajaţi de veniturile mai mari şi de accesul la credite, mulţi români l-au făcut aproape fără să simtă. De simţit, simt însă companiile“, scria în urmă cu zece ani Business Magazin, într-un material de copertă intitulat „Upgrade de viaţă“. Bucuria consumului – pe credit sau nu – a mai continuat încă doi ani, apoi „robinetul“ s-a închis tot mai mult, iar cumpărătorii au făcut cale întoarsă, alegând să cumpere mai ieftin, cantităţi mai mici, mai des.

    Coşurile de cumpărături pline cu vârf au rămas în amintiri şi toate segmentele de piaţă au înregistrat minusuri, de la alimente şi băuturi până la auto, electro-IT, imobiliare sau turism; doar produsele şi serviciile dedicate copiilor păreau să fie la adăpost de umbra crizei. Scăderea abruptă a puterii de cumpărare a fost dublată de pierderea încrederii consumatorilor, care au preferat să nu mai cheltuiască sau să investească, chiar şi atunci când nu erau strâmtoraţi. Dovadă şi faptul că depozitele bancare au crescut an de an, ajungând la niveluri record.

    Vreme de şase ani, din 2009, pieţele şi companiile care înregistrau plusuri erau privite mai degrabă ca excepţii care confirmau regula scăderii şi mai toţi reprezentanţii de companii făceau referire la plusurile de doi digiţi de altădată ca fiind nesustenabile. În 2015 s-a produs însă un declic, iar multe pieţe au revenit pe creştere, de la auto şi real estate până la comerţ şi servicii. România a înregistrat anul trecut o creştere economică de 3,7%, cea mai mare din rândul statelor membre ale UE, iar motorul principal a fost consumul, agricultura având chiar un an slab comparativ cu 2014, din pricina secetei.
    „Contextul favorabil creat la nivelul întregii ţări anul trecut, printr-o evoluţie pozitivă a indicatorilor economici ai României, şi-a pus indiscutabil amprenta asupra vieţii de zi cu zi a românilor, implicit asupra deciziilor lor de consum“, spune Igor Tikhonov, preşedinte al Asociaţiei Berarii României şi al Ursus România, liderul pieţei de profil.

    Concret, volumul pieţei berii a ajuns la 15,8 milioane de hectolitri în 2015, în creştere cu 6,5% faţă de cel înregistrat în anul precedent, nivelul consumului urcând până la 80 de litri. Este un prim semnal pozitiv în domeniul berii, care a înregistrat şi în 2012 şi în 2013 scăderi; cel mai ridicat nivel de consum s-a înregistrat în 2008, 99 de litri per capita. Piaţa berii s-a dovedit după 2008 a fi extrem de strâns legată de puterea de consum dar şi de starea de spirit, însă plusurile de anul trecut se datorează şi vremii călduroase şi secetei, care a stricat planurile fermierilor.

    Şi cum accesul la credite nu s-a înlesnit brusc şi nici puterea de cumpărare n-a înregistrat vreun salt major (în ciuda majorărilor salariale pentru unele categorii de angajaţi, cum sunt cei din învăţământ şi sănătate), declicul produs anul trecut are mai degrabă legătură cu starea de spirit a cumpărătorilor, influenţată de mai mulţi factori, între care şi, e drept, creşterile salariale. Săptămâna trecută, compania de cercetare de piaţă GfK a prezentat un studiu care indică o creştere în valoare cu 1,5% a consumului casnic de bunuri de larg consum, faţă de 2014. „Această creştere are în spate un întreg context. 2015 a fost marcat de schimbări la nivel macroeconomic care au modificat starea de spirit a consumatorilor şi care le-au influenţat comportamentul de cumpărare. Creşterea pensiilor, a salariilor bugetarilor din educaţie şi sănătate, precum şi a venitului mediu pe economie, dar şi reducerea TVA la alimente au dus la o creştere a puterii de cumpărare şi a încrederii populaţiei“, se arată în studiul GfK.