Tag: energie

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 3 – 9 noiembrie

    3.11
    BNR publică situaţia rezervelor valutare ale României pentru luna octombrie

    4.11
    Şedinţa CA al BNR pe probleme de politică monetară şi aprobarea Raportului asupra inflaţiei

    4.11
    INS prezintă datele privind înmatriculările noi de vehicule rutiere în al treilea trimestru

    6.11
    Reuniunea Eurogroup (Bruxelles)

    6.11
    Reuniunea de politică monetară a Consiliului BCE (Frankfurt)

    6.11
    Conferinţa europeană privind energia sustenabilă în Asia Centrală (Bruxelles)

    7.11
    INS publică indicii valorici ai cifrei de afaceri şi ai comenzilor noi din industrie pe primele 9 luni

    7.11
    Reuniunea Ecofin (Bruxelles)

    9.11
    Eurostat difuzează datele privind preţurile locuinţelor în UE şi zona euro în al doilea trimestru

    9.11
    Concert Jack White (Romexpo Bucureşti)

  • Cinci investitori sunt interesaţi de activele Enel

    Electrica, cea mai mare companie locală de distribuţie a energiei, şi Nuclearelectrica, firma care asigură 20% din producţia de energie a României, sunt companiile care vor acţiona din partea statului român la această tranzacţie. Pentru Nuclearelectrica, cel puţin, com­pania care i-ar completa cel mai bine por­tofoliul din cele scoase de Enel la vânzare este fosta Electrica Dobrogea.

    Nuclearelectrica este administratorul centralei nucleare de la Cernavodă. De procesul de vânzare mai sunt interesaţi E.ON, GDF şi State Grid Cor­po­ration of China, au precizat surse citate de Ziarul Financiar. Potrivit acestora, francezii de la GDF Suez ar fi interesaţi de preluarea Muntenia Sud mai ales în contextul în care ei controlează şi distribuţia de gaze din această regiune prin intermediul fostului Distrigaz Sud.

    Germanii de la E.ON ar fi interesaţi de preluarea fostei Electrica Banat, au mai spus sursele citate.

    La începutul lunii octombrie, CEO Enel, Francesco Starace, spunea că firmele chineze sunt interesate de cumpărarea activelor din România şi Slovacia pe care compania italiană Enel vrea să le vândă. CEO-ul Enel a precizat că State Grid Corporation of China, cea mai mare companie de stat de utilităţi din lume după venituri, s-a arătat interesată să cumpere operaţiunile de distribuţie şi vânzare din România.

  • Cinci investitori sunt interesaţi de activele Enel

    Electrica, cea mai mare companie locală de distribuţie a energiei, şi Nuclearelectrica, firma care asigură 20% din producţia de energie a României, sunt companiile care vor acţiona din partea statului român la această tranzacţie. Pentru Nuclearelectrica, cel puţin, com­pania care i-ar completa cel mai bine por­tofoliul din cele scoase de Enel la vânzare este fosta Electrica Dobrogea.

    Nuclearelectrica este administratorul centralei nucleare de la Cernavodă. De procesul de vânzare mai sunt interesaţi E.ON, GDF şi State Grid Cor­po­ration of China, au precizat surse citate de Ziarul Financiar. Potrivit acestora, francezii de la GDF Suez ar fi interesaţi de preluarea Muntenia Sud mai ales în contextul în care ei controlează şi distribuţia de gaze din această regiune prin intermediul fostului Distrigaz Sud.

    Germanii de la E.ON ar fi interesaţi de preluarea fostei Electrica Banat, au mai spus sursele citate.

    La începutul lunii octombrie, CEO Enel, Francesco Starace, spunea că firmele chineze sunt interesate de cumpărarea activelor din România şi Slovacia pe care compania italiană Enel vrea să le vândă. CEO-ul Enel a precizat că State Grid Corporation of China, cea mai mare companie de stat de utilităţi din lume după venituri, s-a arătat interesată să cumpere operaţiunile de distribuţie şi vânzare din România.

  • „În urmă cu 20 de ani îi aveam pe Johnny Cash, pe Bob Hope şi pe Steve Jobs. Acum nu avem nici Cash, nici Hope şi nici Jobs“

    “DACĂ ROMÂNIA VA AVEA CREŞTERE ECONOMICĂ DE 3,3% ANUL VIITOR, EU MĂ VOI ÎNTOARCE ÎN FAŢA DUMNEAVOASTRĂ ÎN ECHIPAMENT DE FOTBALIST. Pentru asta probabil că va trebui să slăbesc câteva kilograme şi să mă antrenez„, a spus, în cadrul Business Club, Steen Jakobsen, economistul-şef al băncii daneze Saxo Bank, instituţie fondată în 1992.

    Finanţistul a avut un discurs relaxat, presărat cu glume, dar o notă de pesimism s-a simţit la tot pasul, prin prisma previziunilor prezentate. ”Pentru cetăţeanul de rând situaţia este gravă, chiar dacă noi stăm confortabil şi discutăm despre tendinţe„, argumentează Steen Jakobsen, care de 25 de ani lucrează în cadrul băncii daneze şi călătoreşte în toate cele 26 de ţări unde are filiale banca. ”Situaţia este atât de rea încât nu poate fi decât mai rău„, spune finanţistul, care completează că şeful său, CEO şi cofondator al Saxo Bank, îl prezintă pe Steen Jakobsen ca fiind economistul care a prezis cinci din ultimele două crize mondiale. Prezentarea finanţistului începe cu o glumă. ”În urmă cu 20 de ani, îi aveam pe Johnny Cash, Bob Hope şi Steve Jobs. Acum nu avem Cash, nici Hope (speranţă) şi nici Jobs (slujbe).„

    ELEFANTUL DESPRE CARE NIMENI NU VORBEŞTE
    Motivul pentru care Jakobsen a creionat previziuni pesimiste pentru următorii ani este legat de gradul mare de îndatorare a ţărilor. ”Poate că datoriile sunt elefantul din cameră despre care nu vorbeşte nimeni, dar a crescut atât de mult încât fundaţia a început să crape. Îl ignorăm în detrimentul nostru.„ De pildă, datoria externă a Asiei a crescut la 2,5 trilioane de dolari de la 300 de miliarde de dolari în numai un deceniu, iar China cheltuie o avere doar pentru a administra o datorie care reprezintă 39% din PIB. Nici SUA nu sunt prea departe, având în vedere că în 2013 costul de întreţinere a datoriei s-a plasat la 6% din PIB, iar încărcarea datoriei s-a dublat în zece ani, ajungând la 80% din PIB. ”Şi lumea vestică ignoră în continuare nevoia de acea reformă structurală fundamentală care va permite antreprenoriatului privat să înflorească şi să crească.„ Or în contextul datoriilor actuale, nu se pune întrebarea ”dacă„, ci doar ”când„ ţările vor intra în default, este de părere Jakobsen. În opinia sa, în 2015 zona euro (inclusiv România) vor intra în recesiune, iar SUA se vor afla la limită de a intra în recesiune. În rândul predicţiilor Saxo Bank se află şi faptul că în primul trimestru al anului viitor inflaţia va fi redusă, moneda Statelor Unite va fi mai slabă ca în 2014, iar ţările din BRIC vor intra în colaps ca urmare a lipsei de reforme.

    NU CONTEAZĂ CINE VA FI ALES ÎN ROMÂNIA
    ”Singurul fel în care putem progresa este prin experienţa eşecului. Văd aceeaşi situaţie şi în România, iar în opinia mea alegerile prezidenţiale sunt o pierdere de vreme. Nimic nu se va întâmpla nici înainte şi nici după alegeri.„ În opinia finanţistului, nu numai în România, ci şi în lume politicul nu se află în poziţia de a influenţa mersul lucrurilor în economie. ”Nici măcar nu contează cine va fi ales în România, nu va conta nici din punct de vedere politic, nici economic. Inabilitatea mediului politic de a schimba lucrurile este de fapt motivul pentru care avem elefantul în cameră.„ Singurul mod prin care ţările vor evolua, nu numai România, ci întreaga lume, este prin eşec, pentru că, spune Jakobsen, niciun politician nu va recunoaşte că a greşit, ci cu toţii vor continua prin a nu face nimic şi joacă un joc numit ”pretinde şi extinde„. Vor pretinde că sunt credibili şi că au un plan şi îşi vor extinde cât pot de mult mandatele. Ultimul politician care a fost ales în Europa anunţând schimbări a fost Margaret Thatcher, în 1979. ”Nu spun că a avut dreptate sau nu, ci că de 35 de ani niciun alt politician nu a mai fost ales pentru că voia să schimbe ceva.„

    UITAŢI DE COMPANIILE CONTROLATE DE STAT
    ”Sunt un simplu economist, dar văd la nivel global că dobânzile sunt din ce în ce mai mici„, îşi continuă prezentarea Jakobsen, care spune că la începutul anului 2014 predicţiile sale erau mai puţin credibile, dar scăderile din ultima perioadă au confirmat aşteptările sale. ”Şi este doar începutul. Cred că vom ajunge la cel mai scăzut nivel al dobânzilor, cel din 2008, în primul trimestru al anului viitor. Cred că nivelul dobânzilor din România se va plasa între 1,5 şi 1,75%.„ Cu toate acestea, economistul-şef al Saxo Bank spune că de-a lungul carierei sale de 25 de ani nu a fost niciodată atât de optimist, pentru că odată ce va fi atins punctul cel mai de jos, în primul sau al doilea trimestru, va urma o creştere rapidă. În opinia lui, orice economie mică, aşa cum este a României, este un bun studiu de caz al principiului Pareto, care spune că în multe evenimente 80% dintre efecte sunt produse de 20% din cauze. De pildă, 80% din volumul creditelor este atras de 20% dintre companii şi instituţii financiare; 20% din populaţie deţine 80% din bogăţie; 80% din numărul locurilor de muncă este generat de companiile mici şi mijlocii. În plus, în acest moment sunt 20 de milioane de şomeri în Europa; 80% din economia mondială trebuie să crească pentru a susţine restul de 20%. Mai mult, ”«pariind» pe numai 20% va ridica riscul de japonizare la 80%. Dar deja ne aflăm, în Europa, în procesul de japonizare, pentru că nu am făcut absolut nimic pentru a evita acest lucru„. Pentru a evita colapsul, fiecare ţară ar trebui să uite de cele mai mari 20% dintre companii şi să se concentreze pe întreprinderile mici şi mijlocii. ”În cazul României, uitaţi de companiile controlate de stat, de corporaţii.„

  • Smartphone-ul lasă fără energie iepuraşul Duracell

    Ce se întâmplă cu Duracell? Marca este o afacere de miliarde şi are în prezent mai mult de o treime din piaţa bateriilor (35,4%), dar tendinţa este de stagnare spre scădere; vânzările s-au redus cu 4,6% în ultimul an. Tendinţa se regăseşte şi la competitori, pentru că Energizer, locul doi în piaţă, cu 28,7%, a anunţat închideri de fabrici şi plănuieşte şi separarea businessului de baterii de nucleul companiei.

    Afacerile cu baterii pierd teren din cauza telefoanelor inteligente şi a altor dispozitive mobile reîncărcabile. Bateriile erau, şi sunt în continuare, folosite la radiouri, lanterne, aparate foto sau ceasuri, dar acum toate aceste dispozitive tind să fie înlocuite de banalul şi versatilul smartphone. Până şi banalele telecomenzi, alimentate tot cu baterii, rămân fără energie, din două motive: odată pentru că televizorul este înlocuit de calculator şi de dispozitivele mobile, fie pentru că smartphone-ul însuşi este folosit drept telecomandă.

    Sigur că afacerile cu baterii îşi vor păstra importanţa încă multă vreme de acum înainte, din cauza numărului uriaş de dispozitive care le folosesc, dar tendinţa nu poate fi ignorată. Iar semnalul dat de P&G este cât se poate de important: Duracell va deveni o companie de sine stătătoare, companie care va trebui să se lupte cu valul schimbărilor induse de tehnologia mobilă.

  • Cinci milioane de euro pentru un nou depozit Oscar Downstream (FOTO)

    Anul acesta a mai fost inaugurat încă un depozit, de către Mol România, la Giurgiu, tot cu capacitate de 7.000 mc. Piaţa depozitelor este dominată de jucătorii tradiţionali, cea mai mare capacitate având-o OMV Petrom, care este urmată de Lukoil şi de Rompetrol. Totodată, piaţa depozitelor este o piaţă în care companiile tradiţionale s-au aşezat de la începutul anilor 2000, iar investiţiile din zona aceasta au fost reduse, multe dintre companiile mai mici din domeniu neavând deloc capacitate de stocare.

    Pentru 2014, reprezentanţii Oscar Downstream indică o scădere cu 17% a vânzărilor de carburanţi la nivel naţional, în special pe fondul celor 7 eurocenţi în plus la preţul de vânzare: “Deşi vânzările au scăzut, pe piaţa carburanţilor este loc de creştere. Analizele duc procentul potenţial de creştere a pieţei la 10%”. Oscar vinde motorină marilor consumatori de carburant, cum ar fi companiile din transport, construcţii, producţie şi agricultură. “Pe zona construcţiilor s-a înregistrat cea mai mare scădere în consum, până la 20%. Agricultura este însă o piaţă în dezvoltare, la care ne uităm cu atenţie.”

    Prin inaugurarea depozitului de la Şercaia, Oscar urcă pe locul al patrulea după capacitatea de stocare în depozite. Construcţia de la Şercaia a început în octombrie 2013 şi a fost finalizată în septembrie 2014. Depozitul va fi dat în folosinţă de la 1 noiembrie 2014. Luna octombrie este dedicată probelor tehnologice pentru ca în noiembrie depozitul să fie complet funcţional, arată datele furnizate de companie.

    “Investiţia de la Şercaia este un proiect special pentru noi, fiind primul dintr-o serie de depozite proprii construite ca investiţii greenfield”, spun reprezentanţii companiei. Totalul investiţiei a fost de 5 milioane euro, dintre care 2 milioane euro au reprezentat costul tehnologiei încorporate (este primul depozit al Oscar care stochează şi benzină, în proporţie de 35% din capacitate). Depozitul a fost creat cu intenţia de a reprezenta un punct logistic pentru aprovizionarea staţiilor proprii Oscar, dar şi a clienţilor, prin flota proprie de autocisterne Oscar.

    Odată cu noile depozite construite, flota va creşte de la 27 de autocisterne în 2014 la 40 autocisterne până în martie 2015, respectiv la 50 în 2016 şi 60 în 2017. Creşterea capacităţii de stocare va duce şi la creşterea reţelei Diesel Point Access, cu până la 37 staţii în iulie 2015.

    “Mai avem planificate investiţii pentru construirea a 3 depozite la Arad, Cluj şi Roman până la sfârşitul anului 2015”, spun reprezentanţii companiei. Ţinta Oscar Downstream este de a avea până  în 2016 o capacitate totală de depozitare de 40.000 mc. Planul de investiţii pentru următorii cinci ani este de 26 milioane de euro.

    Pe segmentul staţiilor de incintă, compania va ajunge la sfârşitul acestui an la 1.050 de Diesel Point, faţă de 870 anul trecut. În ceea ce priveşte Diesel Point Access, compania intenţionează deschiderea a 3 noi puncte de alimentare, crescând astfel numărul staţiilor la nivel naţional de la 31 la 34 până la sfârşitul lui 2014. Numărul clienţilor Diesel Point Access a ajuns la 700, care consumă carburant prin cele 10.000 de carduri emise. Oscar Downstream estimează că va încheia anul 2014 cu un profit net de 40-50 milioane de lei.

     

  • Ucraina-Rusia: lupte grele pe frontul preţurilor

    Unul dintre efecte ar urma să fie şi forţarea mâinii Moscovei spre a accepta termeni mai permisivi pentru livrările de gaze către Ucraina. Kievul a cerut deja UE – pe lângă finanţarea de 11 mld. euro din pachetul de 17 mld. euro angajat împreună cu FMI – un împrumut nou de 2 mld. euro pentru plata gazelor deja furnizate de Gazprom, plată fără de care ruşii refuză să reia livrările de gaze suspendate în iunie.

    Următoarea rundă de negocieri UE-Rusia-Ucraina pe marginea livrărilor de gaze va avea loc la 29 octombrie, în condiţiile în care premierul Iaţeniuk şi-a exprimat deschis speranţa ca reducerea preţurilor la petrol pe piaţa globală, cel mai spectaculos fenomen ce are loc în prezent pe piaţa materiilor prime, să poată antrena şi o ieftinire a gazelor naturale.

    Din iunie încoace, petrolul s-a ieftinit cu aproape 25%, ca efect direct al majorării producţiei de către furnizorii americani, beneficiari ai boomului fracturării hidraulice, iar comentatorii economici n-au întârziat să remarce că această reducere de preţ, lovind evident în economia rusească, a devenit poate cea mai bună pârghie pentru SUA de a căpăta ascendent în războiul rece cu Rusia.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Cine ţine pe plus industria românească

    Creşterile s-au datorat industriei prelucrătoare (9%) şi industriei extractive (8%), conform Institutului Naţional de Statistică (INS). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 3%. Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri pentru industria bunurilor de capital (13,4%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (8,5%), industria bunurilor de uz curent (4,9%) şi industria bunurilor intermediare (4,8%). Industria energetică a scăzut cu 0,9%.

    În luna august, producţia industrială a scăzut faţă de luna precedentă atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 20,2%, respectiv cu 2,7%. Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială a rămas la acelaşi nivel ca serie brută şi a crescut cu 4,7% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.

  • Cel mai silenţios război mondial: ieftinirea petrolului

    Producţia de petrol a SUA se situează la 8,7 mil. barili/zi, recordul ultimelor decenii, în timp ce ţări OPEC ca Arabia Saudită sau Kuweit au părut în sfârşit să accepte preţuri mai mici, în încercarea de a limita creşterea în continuare a ofertei din partea SUA şi deci pierderea de cotă de piaţă de către ele. Agenţia Internaţională a Energiei apreciază că preţul petrolului ar trebui să scadă sub 80 dolari/baril pentru ca Arabia Saudită să poată câştiga războiul preţurilor cu furnizorii americani care exploatează zăcăminte de şist.

    Aceeaşi agenţie a redus cu 200.000 barili/zi estimarea privind cererea de petrol în acest an şi cu 300.000 pentru 2015 şi a apreciat că OPEC nu va mai putea fi capabilă să oprească ieftinirea globală aşa cum o făcea de obicei până acum. Miliardarul prinţ saudit Alwaleed bin Talal a protestat însă faţă de decizia ministrului saudit al petrolului de a accepta o cădere globală a preţurilor, avertizând că 90% din bugetul ţării provine din vânzarea de petrol, iar dacă încasările continuă să scadă, aceasta ar putea fi o catastrofă economică.

    Ţara care pierde însă cel mai mult din ieftinirea petrolului este Rusia. Rubla rusească a scăzut în ultima săptămână la niveluri minime record faţă de euro (51,97) şi dolar (41,04), din cauza ieftinirii petrolului, în ciuda faptului că banca centrală a Rusiei a intervenit şi a vândut cca 7 mld. dolari de la începutul lui octombrie spre a susţine cursul. Dependenţa ţării de exportul de energie face ca fiecare ieftinire cu un dolar a petrolului să taie 2,5-3 mld. dolari din valoarea exporturilor de-a lungul unui an, estimează Reuters, ceea ce ar însemna că ieftinirea cu 25 de dolari a petrolului din ultimele trei luni ar putea costa Rusia 65-75 mld. dolari.

    De la începutul anului, în contextul sancţiunilor economice contra Rusiei, rubla a pierdut deja aproape 20% în valoare faţă de dolar, din care 6,5% numai în ultima lună. Reuters comentează că vulnerabilitatea rublei reflectă dependenţa Rusiei de capitalul străin, în condiţiile în care exodul de capital din ţară continuă: prognozele citate de Reuters pentru ieşirile de capital din 2015 oscilează între 35 mld. dolari (banca centrală rusească) şi 150 mld. dolari (Morgan Stanley).

  • Dans pe marginea conductei cu gaz rusesc

    Aflată în vizită la Kiev, Victoria Nuland, asistentul secretarului de stat pentru afaceri europene şi eurasiatice, a discutat chestiunea gazelor pentru Ucraina, preşedintele Petro Poroşenko reclamându-i dezastrul umanitar care se pregăteşte în regiunile din est la iarnă în lipsa aprovizionării normale cu gaze, electricitate şi alimente. Conform secretarului american al energiei, Ernest Moniz, exporturile de gaz american spre Ucraina nu vor putea începe însă decât la anul sau chiar în 2016 şi fără a putea ajunge la cantităţi semnificative.

    Interesant este că Victoria Nuland a pomenit la Kiev pentru prima dată de posibilitatea renunţării de către SUA la o serie de sancţiuni contra Rusiei dacă aceasta respectă acordurile de încetare a focului de la Minsk. La câteva zile după această declaraţie, Kremlinul a anunţat că preşedintele Vladimir Putin a ordonat retragerea trupelor de la frontiera cu Ucraina. Putin urmează să aibă o întâlnire cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko la reuniunea din 17 octombrie de la Milano, unde vor fi prezenţi şi cancelarul german Angela Merkel, premierul italian Matteo Renzi şi cel britanic David Cameron.

    În privinţa gazului rusesc, Kievul a înaintat numai UE, nu şi Rusiei propunerile sale de reglementare a conflictului în privinţa plăţilor către Gazprom, recurgând la arbitrajul UE în locul formatului de discuţii tripartit preferat în vară. La finele lunii septembrie, Moscova şi UE au propus un acord care prevede plata a 3,1 mld. dolari din datoria Ucrainei către Rusia până la finele anului, în schimbul livrărilor de gaze pe durata iernii la preţul de 385 dolari/1.000 mc, însă Kievul nu este mulţumit de termenii acordului şi insistă ca acesta să fie amendat în sensul permisiunii ca Ucraina să primească gaz rusesc din cantităţile livrate de Gazprom ţărilor europene.