BusinessMagazin

Tag: refuz

  • O ceaşcă de cafea sau o halbă de bere – cum devii mai creativ?

    Cofeina blochează neurotransmiţătorul adenozină, păcălind creierul să creadă că energia este la maxim şi să nu resimtă nevoia de odihnă. La cinci minute după consumarea unei ceşti de cafea, receptorii de adenozină se blochează, iar substanţele care cresc performanţa creierului lucrează mai mult decât ar trebui. Cu alte cuvinte, cafeaua nu dă mai multă energie, ci doar transmite informaţia falsă că rezervele de energie sunt suficiente, relatează Gridding.com.

    Efectul maxim al cofeinei se resimte la 15 minute după consum şi durează circa două ore. Producţia crescută de hormoni (adrenalină şi cortizol) provoacă o mai mare atenţie la lucrurile care se petrec în jur.

    Consumul de cafea poate însă să ducă la dependenţă, şi odată cu ea toleranţa la cofeină creşte. Astfel, efectul resimţit de la o ceaşcă de cafea pe zi poate să fie de intensitate şi durată reduse. Urmează consumul mai multor cafele zilnic, iar cantitatea de cofeină necesară va creşte tot mai mult.

    Alcoolul are un cu totul alt mod de a influenţa creierul, şi acesta nu este întotdeauna negativ. O serie de studii au demonstrat că o cantitate rezonabilă de alcool ajută la rezolvarea unor probleme de creativitate. Prin reducerea puterii de concentrare, alcoolul eliberează o zonă a creierului care poate fi folosită pentru segmentul de creaţie.

    Consumul în exces, fie de cofeină sau de alcool, nu va ajuta în cazul în care este necesară o muncă minuţioasă şi de lungă durată.

  • ACEA: Piaţa auto europeană va creşte în acest an cu 2%, dar nu va reveni curând la nivelul pre-criză

     Philippe Varin, şeful Peugeot-Citroen şi preşedintele Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), a afirmat într-o conferinţă de presă că livrările de automobile nu vor reveni la nivelurile anterioare crizei în viitorul previzibil, potrivit Bloomberg.

    Cu toate acestea, creşterile înregistrate în decembrie în Europa arată că piaţa a depăşit cel mai dificil moment, a precizat Varin.

    “Sperăm că anul acesta va aduce tranziţia către revenirea pieţei”, a afirmat reprezentantul producătorilor auto din Europa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Laura Florea către Bogdan Ciucă: Legea lobby-ului ne scoate din piaţă, nu ne mai ajutaţi!

     Laura Florea a declarat, la finalul la conferinţei “Mediafax Talks about Lobby”, că legea lobby-ului aflată la Comisia juridică a Camerei Deputaţilor se referă la o categorie foarte restrânsă, cea a lobby-iştilor de meserie, iar motivaţia parlamentarilor este că doresc să aducă un sprijin, pentru ca oamenii să îşi facă mai bine datoria pe acest domeniu, însă de fapt nu este decât o reglementare a profesiei, fără a pune problema intereselor tuturor celor care se ocupă cu influenţarea deciziiilor.

    “Domnule preşedinte, cu tot respectul, vă rugăm, nu ne ajutaţi, ne descurcăm singuri, nu avem nevoie de acest ajutor. Vă mărturisesc cu mâna pe inimă că această lege, în această formă, în care definiţia lobby-iştilor este una restrânsă, cărora le faceţi un cod profesional, un Barou al lobby-iştilor, pe noi ne scoate din piaţă. Aş vrea să reţineţi această concluzie foarte dură: noi, în câteva luni, noi dispărem din piaţă ori intrăm în subteran”, a spus aceasta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Nu se poate renunţa la acciza de 7 eurocenţi la carburant, asta i-a spus FMI şi lui Băsescu

     Întrebat, marţi, de jurnalişti dacă se va renunţa la introducerea accizei de 7 eurocenţi la carburanţi, premierul a răspuns că acest lucru nu este posibil.

    “Păi nu se poate. Asta i-au spus şi cei de la FMI preşedintelui, că nu se poate renunţa pentru că, atunci, nu se mai închide bugetul (…) Şi Comisia Europeană, şi Fondul Monetar au spus foarte clar că nu se poate redeschide bugetul – şi, de altfel, nici nu intenţionăm să redeschidem bugetul”, a spus Ponta.

    El a adăugat că este dreptul preşedintelui să decidă dacă, în aceste condiţii, nu va semna din nou memorandumul cu FMI.

    Guvernul vrea ca board-ul Fondului Monetar Internaţional să aprobe două evaluări ale acordului preventiv al României, după ce preşedintele Traian Băsescu a refuzat să semneze ultimul memorandum, opunându-se astfel introducerii accizei suplimentare de 7 eurocenţi pe litru de carburanţi, document care încheia evaluarea derulată la finele anului trecut de FMI.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primar din Buzău: Îşi bat joc de noi firmele care fac deszăpezirea, nu răspund la telefon

     Primarul din Brădeanu, Nistor Ştefan, a declarat că toate satele care aparţin comunei sunt izolate, întrucât firma care trebuia să deszăpezească drumurile nu a făcut acest lucru.

    “Noi local am rezolvat. Oamenii care au putut şi-au deszăpezit în curţi, noi am intervenit, însă mai trebuie deszăpezite drumurile. Degeaba avem noi grijă şi sunt oamenii de la Consiliul Judeţean care ne ajută, dacă cei care se ocupă de deszăpezirea drumurilor îşi bat joc de noi”, a spus primarul.

    El a precizat că sună de două-trei zile la reprezentanţii firmei care ar trebui să se ocupe de deszăpezirea drumurilor judeţene, însă aceştia nu i-au răspuns niciodată.

    “Cei de la firmele de deszăpezire nu mi-au răspuns niciodată, de două-trei zile îi sun”, a menţionat primarul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Relu Fenechiu: Nu mai sunt aşa optimist acum, nu s-au admis probe, doar Dumnezeu mă mai ajută

     Relu Fenechiu le-a declarat jurnaliştilor că a fost plecat din Bucureşti, de sâmbătă, la Iaşi, unde a participat la botezul copilului lui Cristian Adomniţei, şi a revenit în Capitală cu avionul.

    El a spus că este pregătit moral pentru orice sentinţă ce urmează să fie dată de ICCJ în acest caz, dar nu înţelege cum s-a putut lua o decizie de condamnare în contextul în care probele sale dovedesc corectitudinea tranzacţiilor dintre firmele sale şi SISEE Moldova.

    “Nu mai sunt optimist, pentru că eram optimist dacă în acest dosar se admiteau probele. Pentru ca un om să fie condamnat instanţa trebuie să admită toate probele şi în favoarea şi în defavoarea lui”, a arătat Fenechiu.

    Acesta nu a vrut să comenteze condamnările date de ICCJ în ultima perioadă şi a precizat că şi-ar dori foarte mult să ajungă la familia sa acasă după decizia magistraţilor ICCJ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai slab început de an din 2010 şi până în prezent pentru leu

    “Prima etapă a deprecierii (aproximativ în prima săptămână din 2014) a survenit pe fondul creşterii aversiunii faţă de riscul implicat de investiţiile în zone emergente, respectiv ca urmare a intrării masive la cumpărare pe dolarul american, în virtutea continuării măsurilor de contracţie monetară în SUA şi în anul curent; în consecinţă, a avut loc ieşirea din zona emergentă a capitalurilor speculative, întrucât asumarea riscurilor nu mai face sens atunci când dolarul oferă randamente în creştere şi riscuri mici”, a arătat Cosmin Enache, director general adjunct al casei de brokeraj (SSIF) Equity Invest. Întărirea dolarului american la început de an a dus astfel la deprecierea monedelor din regiune inclusiv în raport cu euro: după primele şapte zile din ianuarie, leul a scăzut cu aproape 0,7% faţă de euro, zlotul şi coroana cehă cu aproape 0,6%, iar forintul cu aproximativ 1,1%.

    Cea de-a doua etapă de depreciere a leului a fost determinată de măsurile de relaxare a politicii monetare, ciclu început de BNR încă de anul trecut.

    În primăvara lui 2013, guvernatorul BNR anunţa că România va intra într-un ciclu de reducere a dobânzii de politică monetară; BNR a redus dobânda de referinţă la 5% în iulie, iar prin scăderile ulterioare aceasta a încheiat anul trecut cu valoarea de 4%. “Teoretic, ar fi fost de aşteptat ca leul să înregistreze o anumită depreciere în consecinţă, dar scăderea dobânzii de referinţă a avut anul trecut influenţe foarte reduse asupra monedei naţionale”, a precizat Cosmin Enache.

    Lucrurile au stat diferit în această lună, când BNR a redus dobanda cheie la 3,75% şi, în acelaşi timp, a scăzut semnificativ şi neaşteptat ratele rezervelor minime obligatorii, astfel încât cca 4 miliarde de lei sunt eliberate către bănci, crescând surplusul de lichidităţi din piaţă. “Amploarea măsurilor plus reconfirmarea oficială a zonei de echilibru urmărită de BNR- respectiv oscilaţiile cursului leu/euro de până la 5%- au susţinut o depreciere a leului de aproape 1% faţă de euro în doar două zile pe pieţele financiare. Deprecierea ar fi putut fi şi mai mare, dar rezultatele slabe (anunţate pe 10 ianuarie) privind piaţa americană a muncii au dus la scăderea USD faţă de euro şi la o creştere a apetitului pentru risc, fapt care a susţinut monedele regionale; ca urmare, pe termen scurt, zlotul şi forintul- de exemplu- s-au apreciat uşor, iar scăderea leului a fost plafonată”, a precizat Cosmin Enache. Ulterior, după 15 ianuarie, variaţiile monedei naţionale au scăzut în intensitate comparativ cu evoluţia din prima parte a lunii.

    Ce urmează?

    “Cred că în 2014 leul ar putea fi mai sensibil faţă de măsurile BNR, varianta unei noi reduceri atât a dobânzii de referinţă, cât şi a rezervelor minime obligatorii fiind posibilă în acest an, mai ales în contextul în care inflaţia va rămâne în scădere. În plus, piaţa aşteaptă ca FED să reducă în continuare programul de relaxare cantitativă, iar întărirea USD (ca efect) va pune- cel mai probabil- din nou presiune pe monedele regionale, deci inclusiv pe leu.Să menţionăm însă ca devalorizarea leului îi dezavantajează pe unii, dar are şi avantaje; desigur că, pe de o parte, defavorizează populaţia şi firmele cu credite în euro; pe de altă parte însă, susţine exporturile oferind un impuls de creştere cererii externe pentru produsele româneşti. Cel mai important lucru însă este ca paritatea să nu fie foarte volatilă, limitând astfel posibilităţile de prognoză ale agenţilor economici, însă sunt sigur că de acest aspect va avea grijă Banca Naţională”, a arătat Cosmin Enache.

     

  • Organism consultativ olandez: Olanda riscă o repetare a “tragediei” muncitorilor imigranţi dacă nu investeşte în integrarea românilor şi bulgarilor

     Consiliul Ştiinţific pentru Politici Guvernamentale (WRR) afirmă că atât Executivul, cât şi industria este necesar să treacă la acţiune, în urma deschiderii complete a pieţei pentru muncitori din aceste două state est-europene membre UE, relatează site-ul DutchNews.nl.

    “Până acum, beneficiile economice ale migraţiei forţei de muncă europene în Olanda şi în alte părţi ale UE au fost mai mari decât costurile”, subliniază Consiliul. “Cu toate acestea, există motive de îngrijorare, în special în privinţa extremităţii inferioare a pieţei muncii”, adaugă acesta.

    În pofida faptului că românii care muncesc deja în Olanda sunt, în general, mai bine pregătiţi decât polonezii care emigrat în această ţară, “în grupul muncitorilor români se află şi persoane cu un nivel de studii sau pregătire mai reduse, iar numeroşi muncitori bulgari au o poziţie vulnerabilă pe piaţa muncii”, afirmă cercetătorii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cameron afirmă că nivelul migrării din România şi Bulgaria este “rezonabil” – presă

     Este pentru prima dată când Cameron se pronunţă asupra numărului de imigranţi, notează publicaţia britanică, adăugând că premierul a subliniat că politicile impuse de coaliţia aflată la putere au prevenit un “aflux” din Europa de Est. Întruntând un grup de conservatori care solicită măsuri suplimentare împotriva imigraţiei, el a insistat că nu se poate face mai mult în cadrul regulilor UE convenite în timpul Guvernului laburist anterior.

    Parlamentarul conservator Nigel Mills a subliniat duminică asupra faptului că va “forţa” un vot în vederea înăspririi legislaţiei în domeniul imigraţiei. El doreşte reintroducerea restricţiilor impuse românilor şi bulgrailor pe piaţa muncii, care au fost anulate la 1 ianuarie.

    “Am făcut tot ceea ce s-a putut face în cadrul regulilor agreate de fostul Guvern”, a declarat Cameron, subliniind că actuala coaliţie a extins restricţiile de la o perioadă de cinci ani la o perioadă de şapte ani, atunci când a devenit el premier. “Acei şapte ani s-au încheiat, nu ni se mai permite, conform reglementărilor actuale, să le prelungim”, a adăugat acesta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tânăra de 30 de ani care conduce businessul Mercador.ro: Vrem să fim lideri incontestabili

    „S-a încercat chiar şi vânzarea echipei de fotbal a României în urma meciului pierdut cu Grecia, dar, evident, acest anunţ nu a trecut de filtre. În schimb, biletele de loterie duse la moaştele unor sfinţi au fost postate pe Mercador şi au fost vândute” descrie amuzată Cristina Gheorghiţoiu câteva dintre produsele din categoria „Diverse” postate pe site-ul de anunţuri. După o serie de posturi ocupate în cadrul unor companii precum Metromind şi Machteam Soft, Cristina Gheorghiţoiu este, de mai bine de un an, business maganager în cadrul unuia dintre cele mai vizibile site-uri de anunţuri generaliste, Mercador.ro, parte a Allegro Group, deţinut de grupul sud-african Naspers.

    Cristina Gheorghiţoiu conduce o echipă formată din aproximativ 20 de persoane, dar potenţialul de creştere al acesteia este mare, odată cu dezvoltarea site-ului. Majoritatea angajaţilor lucrează în departamentul de customer support,  dominant în echipa Mercador. Departamentul IT este localizat în Polonia. În ce îi priveşte pe angajaţi, ei sunt recrutaţi chiar de pe băncile facultăţii, în angajare primând nu experienţa, ci mai ales intersul manifestat pentru companie şi clienţi. „Proceduri şi lucruri se învaţă foarte uşor, în schimb când e vorba de a arăta o deschidere şi o dorinţă nativă de a ajuta omul de dincolo de telefon sau de e-mail, e nevoie de abilităţi pe care nu le formezi odată cu experienţa”. Odată ce au trecut de interviu, angajaţii Mercador.ro sunt supuşi unui experiment: toţi trebuie să posteze ceva pe site-ul de anunţuri pentru că, din punct de vedere al lui Gheorghiţoiu: „E foarte important să îţi foloseşti produsul ca să îl optimizezi, trebuie să te pui în pielea clientului”.

    Prezent pe piaţă de trei ani, Mercador. ro a crescut în vizibilitate concomitent cu celelalte site-uri de anunţuri, datorită procesului de maturizare a pieţei şi a competiţiei acerbe între jucători. „În România, piaţa de anunţuri este în proces de maturizare, prin urmare este loc de creştere şi aş putea spune că este una dintre cele mai competitive pieţe din Europa Centrală şi de Est. Deşi suntem prezenţi în Polonia, Bulgaria, Ucraina şi Ungaria, în România se dă cea mai puternică luptă pentru ocuparea poziţiei de lider”, observă Gherghiţoiu.

    Piaţa autohtonă este una atipică şi pentru că, spre deosebire de alte ţări, în România este nevoie de educarea consumatorului: „Majoritatea persoanelor îşi depozitează lucrurile pe care nu le mai folosesc sau le oferă rudelor şi prietenilor, fără să conştientizeze valoarea mare a acestora”. Potrivit unei cercetări realizate de GfK la solicitarea Mercador.ro, peste 80% din români preferă să îşi depoziteze lucrurile sau să le ofere prietenilor,  40% dintre intervievaţi nu se gândiseră să îşi vândă lucrurile pe Mercador şi 25 % nu au vândut nimic niciodată.

    În ce priveşte obiectele căutate pe Mercador.ro, cele mai căutate categorii sunt auto, imobiliarele şi electronicele. „Din start, bărbaţii sunt mai dispuşi să vândă decât femeile, însă categoriile noastre de Modă şi frumuseţe şi Mama şi copilul sunt foarte dezvoltate.

    Un site de anunţuri se adresează tuturor utilizatorilor, dar majoritatea se regăseşte în profilul celor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 45 de ani, atât bărbaţi, cât şi femei, cu distribuţie aproape egală, oameni activi, preocupaţi de dealurile bune, potrivit lui Gheoghiţoiu.

    Un produs poate fi vândut şi  la câteva zile de la postare sau chiar  în câteva ore, dar cel mai sigur ca timp mediu este între câteva zile până la două-trei săptămâni. Un modificator important îl reprezintă plata anunţului. „Anunţurile promovate beneficiază de vizibilitate mai mare, fără doar şi poate şi se vând de zece ori în medie mai repede decât cele nepromovate”, spune Gheorghiţoiu. Costurile pentru anunţurile plătite sunt de la doi până la şapte euro, în funcţie de secţiune, dar şi de durata promovării, care poate să fie cuprinsă între o săptămână şi trei săptămâni.

    Explicaţia pentru promovarea intensă cu care ne-am obişnuit vine din partea business managerului Mercador. ro: „Este o piaţă cu competitori puternici şi automat, pe genul acesta de pieţe există perioade în care se fac investiţii puternice pentru a fi numărul unu”. Spre exemplu, un aport important a fost adus de cei de la The Geeks care au conceput spoturile TV ale Mercador.ro şi care au adus o creştere vizibilă a site-ului, potrivit business managerului companiei. „La nivel de piaţă, toată lumea face scenarii referitoare la bugetele investite. Sunt bugete mari la mijloc, dar obiectivele îndrăzneţe  necesită eforturi pe măsură.”

    În ce priveşte 2014, obiectivul Mercador.ro este de a fi „lideri incontestabili pe piaţa aceasta extrem de competitivă şi de a livra produse de calitate în aşa măsură încât toţi cei care ne folosesc să ne recomande mai departe”. În prezent, piaţa de anunţuri generaliste din România este condusă, pe lângă Mercador.ro, de Tocmai.ro şi de Okazii.ro.