BusinessMagazin

Tag: crestere

  • Intr-un singur sens: in sus

    La inceputul unei perioade in care, in mod traditional, si bancile (asemenea multor companii din diferite domenii) se intrec in a pune pe piata campanii promotionale cat mai imbietoare, cresterea dobanzii de politica monetara anuntata in urma cu doua saptamani de banca centrala a cam dat peste cap planurile bancherilor. „Dobanzile la credite si la depozite ar trebui cel putin sa nu mai scada in perioada urmatoare“, este de parere Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank, adaugand ca ar fi mai degraba de asteptat o scumpire a creditelor decat o ieftinire a acestora. Dupa aproape un an in care banca centrala a scazut in pasi mici, dar constanti dobanda de politica monetara – reperul in functie de care si bancherii isi ajusteaza costurile pentru creditele si depozitele in lei -, ultima zi a lunii octombrie a pus punct acestui ciclu de ieftinire. Comentandu-si decizia de a majora dobanda de politica monetara cu un abrupt 0,5%, guvernatorul Isarescu nota de curand ca aceasta miscare s-ar putea sa nu aiba un impact prea mare asupra dobanzilor la creditele in lei. „Avem un canal al dobanzii care functioneaza cu greutate si este imperfect“, aprecia Isarescu, pe care o crestere a dobanzii la creditele in lei l-ar ajuta in lupta sa nesfarsita (si pierduta pentru moment) cu tinta de inflatie, fiind o frana in calea unui tot mai mare consum al populatiei. Numai ca atunci cand vine vorba de cresterea dobanzilor, bancherii comerciali se misca destul de rapid. „Mai devreme sau mai tarziu vom vedea miscari de crestere a dobanzilor in piata“, spune Lucian Anghel, economist-sef al BCR, completand ca o astfel de miscare este cu atat mai probabila cu cat sunt sanse mari ca in ianuarie BNR sa mai urce inca o data dobanda de politica monetara, pana la 8%. In acest context, aliniindu-se rapid la decizia din octombrie si anticipand-o pe cea din ianuarie, bancherii vorbesc deja de scumpirea creditelor in lei, mai ales pe segmentul finantarilor pentru populatie si IMM, conform lui Misu Negritoiu, directorul general al ING Bank Romania.

    „Vorbim probabil de o crestere de 1-2 procente“, considera el, argumentand ca desi costul banilor a crescut in ultima vreme atat in Romania, cat, mai ales, pe plan international, „la noi nu s-a simtit inca foarte puternic, din cauza concurentei mari“. In special in segmentul marilor companii, „acolo unde lupta este deja foarte puternica“, dupa cum spune Negritoiu, bancherii ar putea ezita sa decida scumpiri prea abrupte ale finantarilor. Pentru bancherii romani mai cu seama pericolul este evident, pentru ca deschiderea granitelor pentru institutiile financiare straine inseamna, din momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, sansa acestora de a oferi servicii financiare pe piata romaneasca direct din tarile lor de origine, in conditii de pret competitive. Circa 100 de institutii de credit au notificat deja BNR pentru a putea face afaceri aici in baza pasaportului european. Alte banci straine au decis sa intre direct pe piata, deschizandu-si birouri sau chiar sucursale ce urmaresc, in principal, tot businessul cu marile companii – printre ele numarandu-se Fortis, Bank of Cyprus, La Caixa sau Millennium Bank. Mai putin afectati de o urcare a dobanzilor la finantare, clientii mari ar putea beneficia de dobanzi superioare la depozite, este de parere Lucian Anghel. In opinia sa, cresterea dobanzilor pe piata interbancara, generata de majorarea dobanzii BNR, scumpeste „materia prima“ pentru bancheri si determina in lant si cresteri de costuri pentru clienti.

    Nu toate tipurile de credite vor simti insa aceasta scumpire sau cel putin nu intr-o prima faza. Mai intai, cresterea dobanzilor va afecta creditele in sold si mult mai putin imprumuturile nou acordate. Explicatia este, de altfel, destul de banala: apropierea sarbatorilor de iarna – una din perioadele cu cele mai mari vanzari de credite, mai ales de consum – ii face pe bancheri sa lanseze, care mai de care, promotii cu reduceri de dobanzi sau de comisioane. Astfel de promotii au aparut deja spre finalul lunii octombrie, cand BCR, Alpha Bank sau Garanti Bank au anuntat ca scad dobanzile la anumite categorii de credite (BCR, de exemplu, pentru creditele imobiliare in euro a coborat dobanda la 5,3% pe an) sau elimina pentru o vreme comisioanele pentru acest tip de finantare, ca in cazul Alpha Bank. Totusi, odata ce aceasta perioada de promotii se va termina, „vom vedea o crestere a dobanzilor la lei si la creditele noi“, este de parere Dragos Cabat, presedinte al CFA (Chartered Financial Analyst) Romania. In opinia sa, finantarile in lei se vor scumpi intr-o prima faza cu circa 0,5-0,75%.

    Clientii care au deja imprumuturi in lei la banci vor simti insa chiar de la urmatoarea scadenta de plata a ratei aceasta majorare. „La cele existente in sold, cu siguranta ca se va intampla rapid“, este de parere Anghel. Portofoliul de credite ce ar putea fi, cel putin in teorie, afectat de aceasta scumpire nu e mic deloc, atata vreme cat din soldul total al creditului neguvernamental, de peste 129 de mld. lei (circa 39,17 mld. euro), aproape jumatate sunt finantari in lei, potrivit datelor publicate de banca centrala pentru luna septembrie a.c. Cel putin o parte dintre clienti, cei ce au luat un imprumut cu dobanda fixa, mai beneficiaza insa de o „amanare“. Dobanzile variabile, calculate in functie de indicii pietei monetare, sunt intalnite mai ales la creditele pe termen lung, asa cum sunt cele ipotecare sau cel de nevoi personale cu garantii imobiliare. De cele mai multe ori, pentru aceste tipuri de finantari, bancherii stabilesc dobanzi fixe pentru o perioada de un an-doi, iar mai apoi costul variaza in functie de „conditiile de piata“. Cel mai adesea, dobanzile fixe pe toata perioada de creditare se intalnesc la credite de consum – imprumuturi pe termen scurt si de mai mica valoare. Pe aceste produse, „realocarea dobanzii nu se va face imediat, dar se va face cu siguranta cand dobanda devine variabila“, este de parere economistul-sef al BCR.

    Exista si bancheri care au anticipat scumpirea creditelor, dupa cum puncteaza Mihai Bogza, presedintele Consiliului de Administratie al Bancpost. La finele lunii trecute, grecii de la Bancpost au decis sa creasca dobanzile la creditele pentru nevoi personale si ipotecare acordate de la 0,45% pana la 0,6%. La inceputul toamnei, si Volksbank, iar mai apoi Banca Transilvania au majorat costurile pentru toate creditele sau doar pentru cele nou acordate. Primele scumpiri au afectat costul creditelor in valuta, dependent de costul finantarii bancilor de aici pe piata internationala, releva Steven van Groningen. Acest cost a crescut – si este de asteptat sa mai creasca si in continuare, crede Groningen – din cauza a doi factori. Pe de o parte, dobanda de politica monetara a Bancii Centrale Europene (BCE) s-a majorat continuu in ultimii doi ani din cauza presiunilor inflationiste din zona euro. Totusi, in sedinta de saptamana trecuta, oficialii BCE au decis mentinerea dobanzii de referinta la 4%, lasand totusi loc de speculatii privind unele majorari viitoare, din moment ce si economia europeana se lupta cu inflatia. Al doilea factor care creste costul finantarii externe pentru bancile romanesti (si implicit costul finantarilor in valuta pentru populatie) este prima de risc perceputa pentru Romania, sustine Groningen. Marjele la care se imprumuta bancile romanesti pe piata internationala „au crescut substantial in ultima perioada, ca urmare a cresterii perceptiei de risc a investitorilor nerezidenti fata de Romania, in contextul turbulentelor la nivel international“, comenteaza presedintele Raiffeisen. Iar costul acestor finantari accesate de bancheri se transmit, aproape automat, in costul creditelor in valuta pe care clientii romani le iau de la banci.

    Marirea dobanzii BNR ar trebui – cel putin in teorie – sa aduca si o veste buna pentru clientii bancilor: scumpirea creditelor ar trebui sa fie insotita si de o sporire a randamentelor la depozitele in lei. „Probabil ca o parte dintre banci vor decide si majorarea dobanzilor la depozite“, admite Mihai Bogza, estimand insa ca nu va fi totusi o miscare generalizata. Mai precis, astfel de miscari vor veni mai ales din partea bancilor care se confrunta cu o lipsa de lichiditate si care, ca atare, au nevoie sa atraga depozite de la populatie. Totusi, semnaleaza van Groningen, majoritatea bancilor se confrunta cu un exces de lichiditate in lei, pe care il plaseaza la BNR: „In functie de acest exces de lichiditate, banca poate decide cresterea sau nu a ratei dobanzii la depozite“.

  • Pastila de crestere

    Povestea businessului ADM Farm pare guvernata de crestere. Din zorii afacerii, cand firma avea o singura masina pentru distributie, o Dacie “papuc”, Dragos Pop isi aminteste ca primul si singurul partener se arata de-a dreptul impresionat de cresterea companiei sale. Omul vedea prin tot orasul masini inscriptionate “foarte vizibil” cu sigla ADM Farm si credea ca Dragos Pop cumpara masini pe banda rulanta pentru compania sa aflata in plina expansiune. In realitate insa, partenerul vedea unica Dacie din “flota”, ce umbla de dimineata pana seara prin tot orasul pentru a-si largi piata.
    In 1998, cand a inceput acest business, totul depindea de cat de repede puteai sa castigi noi clienti si noi comenzi. Cu cat te dezvoltai mai repede, cu atat aveai mai multe sanse sa supravietuiesti si sa te impui pe o piata imatura, asa cum era atunci piata farmaceutica din Romania. De fapt, Pop admite chiar ca nu s-a extins la nivel national suficient de rapid.

    De la 8 produse la 8 depozite
    Pop foloseste exemplul cu prima sa masina, ce batea Bucurestiul in lung si-n lat, pentru a-si argumenta succesul. El crede ca daca s-ar fi lasat descurajat atunci, probabil n-ar fi reusit niciodata sa se dezvolte la nivelul de astazi. Daca si-ar raporta succesul la numarul de masini pe care ADM Farm le detine astazi, ar fi perfect. Le-a pierdut de mult numarul.
    Insa el se raporteaza la cifre de afaceri si profit, la oameni, la depozite si farmacii deschise, iar numarul acestora a crescut la fel de rapid in cei opt ani trecuti de la infiintarea ADM Farm.
    Atunci, in 1998-1999, aveau numai opt produse si acestea erau importate de la singurul partener de afaceri, printr-o investitie initiala prea mica pentru a si-o mai aduce aminte. “Undeva pe la 2.400 de dolari, bani cu care am platit vama produselor pe care le-am importat.” Acum insa distribuie peste 8.000 de produse multibrand, firma se concentreaza in continuare pe import, dar si pe retail si o dezvoltare continua a businessului. “Afacerile companiei au crescut cu minim 50% in fiecare an si au fost cresteri anuale si de 100%.” Aproape tot ce a castigat a reinvestit si lucrurile au dat, intr-adevar, roade: conduce 8 depozite la nivel national, dintre care trei cu investitii majore prin cumpararea terenurilor respective. In sediul central din Bucuresti a investit cel mai mult, aproape cinci milioane de euro, iar lucrarile sunt in plina desfasurare. Deocamdata, cladirea din sticla adaposteste doar birourile holdingului ADM Farm, iar o parte din infrastructura celui mai important depozit este in constructie chiar in spatele sediului.

    Rezident in management
    Pop, 39, medic de profesie, a inceput businessul “serios” relativ tarziu, la 30 de ani, dar se gandea la idei si solutii de a porni pe cont propriu inca din timpul facultatii. A si avut o serie de tentative cu care “si-a facut mana” de manager, iar cea mai importanta dintre ele, pana la reusita ADM Farm, a fost o firma de contabilitate. A renuntat la afacere din cauza schimbarilor repetate din legislatie si a ratei foarte scazute a profitului inregistrat de companie, dar a continuat sa caute oportunitati in diverse domenii, fara sa se descurajeze daca nu avea know-how-ul necesar in unele segmente.
    In cele din urma si-a oprit cautarile foarte aproape de locul din care plecase, pentru ca drumul din cabinetul medical la farmacie este unul foarte scurt si cat se poate de firesc. Un drum batatorit, e drept, deoarece oamenii vor avea mereu nevoie de medicamente, deci si un business destul de sigur. Drept dovada, nu are nici cea mai mica intentie sa-si dezvolte afacerea peste granite, “pentru ca piata din Romania este inca pe un trend ascendent, pe care nu putem sa-l pierdem”.
    Si medicina privata este in crestere, dar Pop pare sa-si fi incheiat “conturile” cu spitalele. Timp de patru ani a fost medic rezident in psihiatrie, iar perioada aceea l-a influentat decisiv sa porneasca pe cont propriu. Avea, totusi, un mare neajuns: cei 30 de dolari pe care ii castiga lunar nu puteau sa-i ajunga pentru un start-up cu un capital de inceput mare, ci doar pentru o investitie initiala minima. Dar nu toata lumea urmareste acelasi lucru: investitie minima, profit maxim si un timp foarte scurt intre cele doua?

    Pofta vine mancand
    ADM Farm mai avea nevoie de ceva, palpabil, intre investitia minima si profit: primul “depozit”, un apartament de bloc, a fost indeajuns de incapator pentru cantitatea de medicamente pe care le livra atunci. Dar viteza cu care s-a dezvoltat businessul l-a determinat sa deschida primul depozit adevarat la Suceava, orasul sau natal, la distanta de numai doi ani, in 2001. In acelasi an a mai inaugurat alte doua subsidiare, cu investitii minime de la 100 pana la 350 de mii de euro, iar compania detine azi 8 astfel de locatii. Dintre acestea, trei sunt realizate pe spatii cumparate si au necesitat investitii mai importante: depozitele de la Suceava si Craiova au costat, impreuna, aproximativ 7-800.000 de euro, dar cea mai mare infuzie de capital este inca in curs, la sediul central al ADM Farm din comuna Pantelimon, Bucuresti. Investitia finala va depasi 5 milioane de euro, dar nu se va opri acolo.
    Multitudinea de constructii pe care le-a realizat in ultimii ani, printre care si ridicarea si amenajarea propriei locuinte, i-au deschis treptat apetitul si pentru investitii importante in domenii ce nu au nimic in comun, la prima vedere, cu farmaciile, dar sunt, totodata, segmente “pe care nimeni nu le poate ignora in economia noastra”: imobiliarele si constructiile.

    Mai multi oameni, farmacii si depozite
    Chiar daca in perioada romantica de inceput al businessului avea o sumedenie de probleme pe ordinea sau “dezordinea de zi”, Pop spune ca acum, cand grupul este condus ca la carte, prin impartirea sarcinilor intre manageri, timpul sau liber este la aceeasi cotatie: minima. Acum nu are cinci sau zece angajati, ci 550, impartiti in cele doua divizii ale businessului: distributia si retailul. Din cele 1,5 milioane de euro, profitul pe primele sase luni ale anului, cota cea mai mare o detine distributia, pentru ca vanzarile grupului depind in acest moment de numai 17 farmacii. Pentru ca retailul este, in general, un segment mai profitabil decat distributia, Pop vrea sa cresca numarul farmaciilor la 30 pana la finele anului si la 150 pana in 2011. El tinteste sus si cand vine vorba despre planul general de business si vrea sa se dezvolte mai rapid decat piata romaneasca de farmaceutice. Vrea sa-si dubleze cota de piata pana la 10% in 2011, interval in care afacerile cu medicamente vor ajunge, estimeaza el, la peste 3 miliarde de euro, fata de 1,8 miliarde, cat este valoarea actuala.
    E o miza importanta, si presiunea pe companii e din ce in ce mai mare, mai ales ca nivelul maxim al pietei este inca departe. La tensiune contribuie si normele Good Distribution Practice (GDP – norme care urmeaza sa intre in vigoare din vara anului viitor), ce necesita investitii costisitoare pentru marii jucatori. Dar astea sunt regulile si astea sunt riscurile “pe care trebuie sa si le asume orice om de afaceri care vrea sa aiba succes. Odata ce ai pornit la drum, nu te mai poti opri”.
    Poate doar pentru o partida de pescuit sau doua…. Pop este un mare impatimit si pescuieste ori de cate ori gaseste timp… sau apa. In Delta se duce special pentru peste, dar nici excursiile pe Mediterana nu-l prind fara undite, deci nu rateaza niciodata ocazia unei capturi impresionante. Totusi, povestile pescaresti nu se potrivesc cu cele antreprenoriale, motiv pentru care nici nu aminteste vreuna, chiar daca aproape toate concediile exotice au fost si un prilej pentru pescuit.ADM Farm
    Grupul detine opt depozite proprii la nivel national, cu cea mai importanta investitie, de peste 5 milioane de euro, la sediul central din Bucuresti. Actualul proiect de investitii, cresterea numarului de farmacii al retelei Sante la 30 de unitati, necesita fonduri de 4 milioane de euro. Alte 2 milioane de euro se vor indrepta catre dublarea capacitatii logistice din Bucuresti, pana la 10.000 de metri patrati.

    Vanzare, listare sau fuziune
    In ultimul an, distribuitorii de farmaceutice s-au orientat serios catre atragerea de capital, fie ca vorbim de vanzari de actiuni, contractare de credite sau chiar listare pe Bursa. Pop nu s-a hotarat inca incotro se va indrepta sau in ce directie isi va conduce compania, nu isi poate estima valoarea companiei inca, pentru ca nu au fost destule operatiuni asemanatoare pe piata farma, dar este deschis la orice fel de tranzactie. Pana acum, cele mai importante tranzactii din piata de farmaceutice autohtona se pot numara pe degete: nemtii de la ANZAC au preluat 60% din distribuitorul Farmexpert, preluarea Dita de catre grupul Gedeon Richter si fuziunea dintre Tamisa Trading si Montero.

  • Locul 10 in lume

    In editia de anul trecut a aceluiasi clasament, piata de publicitate din Romania se afla pe locul 4, dupa Qatar, Egipt si Moldova si cu o crestere estimata pana in 2009 de 160%. Trecerea pe un loc inferior nu este insa un lucru negativ, spun oamenii de publicitate de la noi, pentru ca rata de crestere a pietei este oricum de doua ori mai mare decat media europeana. In momentul de fata, piata de publicitate autohtona este estimata la peste 480 de milioane de euro, in crestere cu 35-40% fata de anul trecut.

    „Important e ca Romania se va mentine pentru cel putin inca doi ani o piata extrem de dinamica. Cresterea ramane estimata la o rata de 35-40% pe an, ceea ce inseamna mult, in contextul in care media pentru economiile emergente este de 20%“, precizeaza Clara Berindean, group account director al MindShare, agentie de media buying care apatine grupului Ogilvy.

    In opinia lui Cristi Parvan, research director la Zenith Media, evolutia Romaniei se explica si prin dezvoltarea puternica a industriei de publicitate din tarile ex-sovietice si din Serbia: „S-au deschis pietele. Celalte tari din regiune trec acum prin ce trecea Romania in urma cu trei-patru ani“. De altfel, in 2007, Serbia se afla pe primul loc al clasamentului, cu o rata de crestere pana in 2009 de 308,8%, dupa cum estimeaza specialistii Zenith Optimedia. Pe urmatoarele locuri se afla Qatar (cu o crestere estimata pana in 2009 de 214,7%), Kazahstan (cu o crestere de 164,1%), Egiptul (cu de 117,7%) si Emiratele Arabe Unite (cu 108,9%). In acelasi clasament, in fata Romaniei se mai afla Rusia (108,3%), Ucraina (100,5%), Moldova (97,1%) si Belarus (96,8%).

    „Serbia este o tara care incearca sa revina unde a fost acum 20 de ani cand era o putere serioasa in toata zona. Razboiul a lasat-o in urma, dar ritmul de crestere este normal sa fie mai mare decat al celorlalte tari din regiune care si-au mai ponderat dinamica“, comenteaza Felix Tataru, presedintele International Advertising Association Romania. Cat despre celelalte tari situate inaintea Romaniei, Tataru apreciaza ca sunt piete in formare, imature, care au valori mici, desi dinamica de crestere este foarte mare. „Cel mai bun exemplu e Moldova. Daca azi ai un milion si maine 4, inseamna ca ai crescut cu 300%. Dar nu inseamna nimic mai mult decat ca aceste piete incep sa intre in randul lumii si sa recupereze din decalaje“.

    Studiul apreciaza ca in acest an publicitatea in Europa Centrala si de Est va creste cu 18,3%, fata de 16,9% anul trecut. „Aceste tari au economii in crestere, sunt multe sectoare, mai ales din sfera serviciilor, care au explodat si care atrag dupa sine investitii in publicitate. In Europa de Vest, de exemplu, lucrurile acestea s-au intamplat mai de mult“ , explica Clara Berindean.

    Specialistii Zenith Optimedia estimeaza ca, in urmatorii trei ani, piata de publicitate va continua sa creasca si datorita unor evenimente ca Jocurile Olimpice de la Beijing, Campionatul European de Fotbal sau alegerile prezindentiale din Statele Unite. Daca in acest an piata mondiala de publicitate este estimata la 457 miliarde de dolari (323,5 mld. euro), Zenith Optimedia preconizeaza pentru 2008 si 2009 valori de aproximativ 488 de miliarde de dolari si, respectiv, 516 miliarde de dolari.