BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • Donald Tusk avertizează: UE va reacţiona prompt în cazul încălcării armistiţiului de la Minsk

    UE va fi pregătită atât pentru evoluţii pozitive, cât şi negative, dar dacă armistiţiul de joi nu va fi respectat Bruxellesul va lua “toate măsurile necesare”, a declarat Tusk într-o conferinţă de presă, citat de agenţia rusă de stat Tass.

    Preşedinţii rus Vladimir Putin, ucrainean Petro Poroşenko şi francez Francois Hollande şi cancelarul german Angela Merkel au negociat la Minsk, începând de miercuri, de la ora 17.15 GMT (19.15, ora României), timp de aproximativ 16 ore, armistiţiul care urmează să intre în vigoare la miezul nopţii de sâmbătă spre duminică (duminică, 0.00 ora Ucrainei şi a României).

    Tusk a declarat că liderii UE le-au mulţumit lui Merkel şi Hollande pentru eforturile depuse în vederea soluţionării conflictului ucrainean, dar că au primit cu precauţie rezultatul întâlnirii de la Minsk.

    Preşedintele Consiliului European a apreciat că implementarea noului armistiţiu între trupele guvernamentale ucrainene şi rebelii proruşi din estul Ucrainei este cea mai importantă dintre prevederile înţelegerii în acest moment.

    Armistiţiul anterior de la Minsk, din 5 septembrie, a fost încălcat de ambele părţi, iar situaţia din estul Ucrainei s-a deteriorat de la începutul acestui an, confruntări armate pe teren provocând pierderi în ambele tabere.

    Cei 28 de şefi de stat şi de guverne UE s-au întâlnit joi la Bruxelles după anunţarea armistiţiului de la Minsk.

    Summitul urma să se concentreze asupra luptei împotriva terorismului, după atacurile din Franţa, de la începutul lui ianuarie. Însă liderii UE s-au concentrat asupra crizei din Ucraina şi planului de salvare a Greciei. Summitul nu a fost formal şi nu s-a încheiat cu adoptarea vreunei decizii concrete.

    Reuniunea a avut loc în contextul eşecului miniştrilor de Finanţe din zona euro, miercuri, de a ajunge la un acord cu privire la Grecia.

    Premierul grec Alexis Tsipras a declarat, citat de Euronews că speră ca Europa să “găsească o soluţie reciproc viabilă prin care să vindece ănile austerităţii, să abordeze criza umanitară din UE şi să aducă Europa înapoi pe drumul către creşterea economică”.

    Nu doar Germania s-a opus relaxării prevederilor planului pentru Atena. Ţări nordice, ca Finlanda, şi-au exprimat, de asemenea, pesimismul. Premierul finlandez Alex Stubb a declarat că Grecia “s-a întors de unde a plecat”, după ani de eforturi menite să menţină ţara în zona euro.

    Un expert european a apreciat că miniştrii Finanţelor probabil vor ajunge la un acord săptămâna viitoare. “Într-un final vor junge la un compromis, dar chiar dacă luni se va ajunge la un compromis, nu va fi ultimul şi nici ultima înţelegere”, a declarat pentru Euronews Janis Emmanouilidis de la Centrul pentru Politici Europene

    Grecia vrea o restructurare “masivă” a uriaşei sale datoriişi revizuirea reformelor adoptate în ultimii ani.

  • REPORTAJ: Europenii întâmpină cu un optimism rezervat rezultatul negocierilor de la Minsk

    Germania a fost destul de rezervată în comentariile privind rezultatele negocierilor de la Minsk. Toate părţile au lucrat pentru a se înregistra progrese, negocierile au fost “foarte dificile”, dar rezultatele lor “nu sunt o realizare”, a declarat ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier. “Acordurile de astăzi nu sunt nici o soluţie universală, nici o realizare”, a declarat el.

    Steinmeier a spus clar că se aşteaptă la mai mult de la aceste negocieri. “Pentru unele persoane, (rezultatul) va părea insuficient. Şi noi voiam să ajungem la un rezultat mai bun”, a declarat el. “Totuşi, aceasta este ceea ce preşedinţii Rusiei şi Ucrainei au convenit”, a conchis el.

    “Acordul de la Minsk nu garantează un succes durabil în Ucraina”, dar “următoarele ore vor fi decisive”, a afirmat joi preşedintele francez Francois Hollande la Bruxelles, adăugând că europenii trebuie să fie “vigilenţi, să exercite presiuni şi să continue mişcarea începută”.

    Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a salutat acordul de la Minsk, afirmând că acesta “oferă o bază pentru o încetare a focului efectivă”, dar s-a declarat convins că mai sunt multe lucruri de făcut. “Sper ca acordul să paveze calea pentru o soluţie politică printr-un proces de reformă constituţională care va permite o descentralizare necesară prin respectarea deplină a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei, şi pe baza unor standarde europene”, a declarat el.

    Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a salutat, de asemenea, acordul într-un mesaj postat pe Twitter, adăugând că “toate părţile trebuie să se supună acum acordului şi să transforme vorbele în fapte”.

    Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a calificat acordul drept unul încurajator, dar a precizat că doar speranţa nu este suficientă. “Acordul de astăzi de la Minsk este o veste binevenită şi ne dă speranţă. Speranţa este bună, chiar esenţială, dar nu suficientă. Testul real este respectarea armistiţiului pe teren. Primul acord de la Minsk nu a fost respectat, aşa cum vă amintiţi. După discuţia mea cu cancelarul Angela Merkel am sentimentul că ar trebui să rămânem extrem de precauţi”, a declarat el.

    Secretarul general al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Lamberto Zannier, a declarat că rezultatul întâlnirii de la Minsk este “important şi necesar”, adăugând că acesta ar trebui să contribuie la “stabilizare şi pace în Ucraina”.

    Vorbind din oraşul ucrainean Dnepropetrovsk, el a declarat că rezultatul summitului ar putea avea impact asupra actualului mandat al misiunii de monitorizare a OSCE în această ţară.

    Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a salutat, de asemenea, acordul pe Twitter. “Acordul de la Minsk este un pas pozitiv dacă va fi implementat cu stricteţe şi dacă ostilităţile vor înceta duminică. Urmărim în continuare rezultate tangibile”, afirmă mesajul publicat pe contul oficial de Twitter al ministerului.

    Premierul finlandez, Alexander Stubb, a salutat cu precauţie acest acord. “Armistiţiul este o veste grozavă; totuşi ar trebui să vedem cum va fi implementat. Nu mai trebuie ucişi oameni; armamentul greu trebuie retras”, a declarat el.

    El şi-a exprimat speranţa că, dacă Merkel şi Hollande sunt mulţumiţi cu rezultatul negocierilor de la Minsk, la summitul UE care are loc joi la Bruxelles nu vor fi discutate noi sancţiuni împotriva Moscovei.

    Vicepreşedintele Comisiei Europene Federica Mogherini a declarat, de asemenea, că este puţin probabil ca sancţiunile împotriva Rusiei să fie discutate la reuniunea de joi, care a fost amânată cu câteva ore din cauza negocierilor de la Minsk. “Nu cred că astăzi vom discuta despre sancţiuni”, a declarat Mogherini, adăugând că discuţiile se vor concentra pe modul în care pot fi activate “toate mijloacele UE posibile” pentru susţinerea acordului de încetare a focului odată ce acesta va intra în vigoare.

    Premierul britanic David Cameron a menţinut o linie mai dură, afirmând că “Putin trebuie să ştie că sancţiunile vor rămâne în vigoare dacă nu vor fi înregistrate progrese concrete pe teren”.

    Preşedintele lituanian, Dalia Grybauskaite, a afirmat la rândul său că problema schimbării actualelor sancţiuni împotriva Rusiei nu va fi discutată până în martie.

    O problemă mult mai delicată, dacă să fie sau nu trimise arme letale Kievului este mai probabil să ajungă pe agenda Bruxelles-ului, a precizat premierul luxemburghez, Xavier Bettel.

    Premierul italian Matteo Renzi a calificat acordul de la Minsk drept un “mare rezultat”, la sosirea la Bruxelles, unde va participa la summitul UE.

    Ministrul danez de Externe, Martin Lidegaard, şi-a exprimat speranţa că această “veste bună” se va putea materializa şi că părţile implicate în conflict vor respecta armistiţiul. “Prefer să fiu optimist”, a declarat el.

    La rândul său, şreşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, gazda negocierilor, s-a declarat mulţumit că Belarusul şi-a îndeplinit rolul. “Sunt foarte mulţumit că Belarusul şi-a îndeplinit rolul. Dar figurile centrale ale acestor negocieri au fost, bineînţeles, şefii de stat. Au făcut o treabă bună. Au supravieţuit acestui maraton”, a declarat el.

    El le-a cerut reporterilor să nu dramatizeze faptul că negocierile au durat atât de mult timp. “Durează luni sau chiar ani pentru a rezolva probleme de război şi pace. Aici şefii de stat au reuşit să ajungă la un acord de încetare a focului în 15 ore”, a declarat Lulaşenko. El a subliniat însă că cel mai important este ca acordurile să fie implementate pe teren.

  • Angela Merkel: Putin a făcut presiuni asupra rebelilor pentru a accepta armistiţiul

    Merkel a precizat că mai sunt multe de făcut pentru a obţine pacea în Ucraina, dar acum există “o rază de speranţă” pentru progrese, relatează Russia Today în pagina electronică.

    Minsk-2 nu este chiar o relizare majoră, dar ar trebui să oprească escaladarea situaţiei în Donbas, a declarat la rândul său ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier.

    Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a salutat acordul de încetare a focului semnat la Minsk.

    Uniunea Europeană nu va discuta joi noi sancţiuni împotriva Rusiei, dacă Angela Merkel şi preşedintele francez, Francois Hollande, sunt mulţumiţi de progresele obţinute în timpul negocierilor, a subliniat ministrul finlandez de Externe, Alexander Stubb.

    Preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat joi că un acord pentru încetarea ostilităţilor în Ucraina începând de duminică, 15 februarie, a fost încheiat la Minsk, în urma negocierilor maraton între liderii Rusiei, Ucrainei, Germaniei şi Franţei.

    Termenii acordului sunt explicaţi în documentul semnat de membrii grupului de contact, care include reprezentanţi ai forţelor rebele, ai Kievului, Rusiei şi Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), a declarat Putin.

    Liderul Republicii Populare Doneţk, Aleksandr Zaharcenko, ce a semnat documentul de la Minsk, a declarat că este necesară o consultare suplimentară şi a avertizat că “dacă aceşti termeni sunt încălcaţi, nu va mai fi nicio întâlnire şi niciun memorandm”.

    Zaharcenko a adăugat că el şi Igor Plotniţki, liderul Republicii Populare Lugansk, au fost de acord să semneze documentul “datorită garanţiilor oferite de preşedintele Rusiei, cancelarul Germaniei şi preşedintele Franţei”, în speranţa că acesta va permite populaţiei din teritoriile lor “să ajungă la o dezvoltare paşnică”.

     

  • Confruntări intense în Ucraina, în pofida negocierilor de la Minsk: Situaţia devine tot mai tensionată. Inamicul a mobilizat tot ce are

    Confruntările au loc în apropiere de Şirokine şi Sahanka, la nord-est de Mariupol, a informat serviciul de presă al regimentului special Azov din cadrul poliţiei ucrainene.

    “Situaţia devine tot mai tensionată. Inamicul a încercat să lanseze un contraatac cu sprijinul artileriei şi tancurilor. A mobilizat tot ce are, inclusiv tancuri, arme cu autopropulsare, mortiere şi artilerie cu rachete. Infanteria inamicului a fost distrusă în timp ce se apropia de Şirokine. Atacul a fost respins. Inamicul a suferit pierderi uriaşe”, a precizat serviciul de presă pe contul său de pe reţeaua de socializare VKontakte. Militanţii continuă focurile de artilerie la Şirokine, potrivit aceleiaşi surse.

    Serviciul de presă al regimentului Azov a adăugat că rebelii au încercat de asemenea să tragă focuri de artilerie la periferia oraşului Mariupol. “Datorită faptului că am reuşit să împingem linia frontului, obuzele inamicului nu au atins oraşul”, precizează sursa citată.

    Dmitro Cealîi, ofiţer de presă al Sectorului M (numele de cod al armatei ucrainene pentru Mariupol şi suburbiile sale), a confirmat informaţiile privind încercarea rebelilor de a bombarda oraşul. Zona “Mariupol a fost bombardată de două ori în această dimineaţă, la ora 6.15 şi la 6.20, prima dată cu (lansatoare de rachete multiple) Grad, la 1,5 kilometri est de Mariupol, şi a doua oară cu artilerie convenţională, în aceeaşi zonă. Primele informaţii arată că nu s-au înregistrat victime”, a precizat Cealîi.

    Aceste confruntări s-au desfăşurat în pofida negocierilor purtate la Minsk, pe parcursul întregii nopţi, de preşedintele rus, Vladimir Putin, cel ucrainean, Petro Poroşenko, cel francez, Francois Hollande, şi cancelarul german, Angela Merkel, în vederea soluţionării conflictului ucrainean.

    Preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat cu puţin timp în urmă că un acord a fost încheiat la Minsk pentru încetarea ostilităţilor în Ucraina începând de duminică, 15 februarie.

     

  • Poroşenko: Suntem pregătiţi să introducem legea marţială în ţară. IMAGINI cu distrugerile provocate de conflict

    “Pot spune că eu, Guvernul şi Verhovna Rada suntem pregătiţi să luăm decizia introducerii legii marţiale în ţară. În orice caz, nu voi întârzia cu această decizie, dacă acţiunile iresponsabile ale agresorului vor conduce la o escaladare a conflictului”, a declarat Poroşenko.

    El urmează să participe la negocierile de pace care vor avea loc miercuri în capitala belarusă, Minsk, împreună cu preşedintele rus Vladimir Putin, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande.

    Înaintea negocierilor însă s-a înregistrat o intensificare a violenţelor în oraşul Debalţeve, din regiunea Doneţk.

    Negocierile ar putea fi complicate şi de atacul de marţi de la Kramatorsk, care este departe de linia de front. Potrivit OSCE, 16 persoane au fost ucise în acest atac cu rachete, în timp ce miercuri un alt atac într-o staţie de autobuz din Doneţk a provocat moartea a patru persoane.

    Potrivit unor informaţii neoficiale, negociatorii au încheiat deja un acord înaintea summitului de la Minsk, care include retragerea armamentului greu şi monitorizarea internaţională a liniei de front.

     

  • Vladimir Putin va participa la negocierile de la Minsk pe tema conflictului din Ucraina

    “Preşedintele pleacă astăzi (miercuri) către Minsk, unde va participa la discuţiile în format Normandia”, anunţă Kremlinul pe site-ul său de Internet.

    Liderii Rusiei, Ucrainei, Germanei şi Franţei – formatul Normandia – urmează să se întâlnească miercuri în capitala belarusă pentru a negocia un acord de pace.

    Anunţul a fost făcut după ce cancelarul german Angela Merkel, preşedintele francez Francois Hollande, şeful statului ucrainean Petro Poroşenko şi liderul rus Vladimir Putin au discutat duminică la telefon despre planul de pace.

    Merkel, Hollande, Poroşenko şi Putin au avut o conferinţă telefonică “extinsă” duminică, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului german, Steffen Seibert, într-un comunicat.

    Cei patru lideri au discutat “un pachet de măsuri” pentru a încerca să ajungă la “un acord cuprinzător privind soluţionarea conflictului din estul Ucrainei”, a declarat Seibert, adăugând că oficialii intenţionează să se întâlnească miercuri.Preşedintele francez, Francois Hollande, şi cancelarul german, Angela Merkel, au lansat o iniţiativă de pace în speranţa soluţionării crizei ucrainene. Hollande şi Merkel au fost joi şi vineri în Ucraina şi în Rusia pentru discuţii cu preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, şi cel rus, Vladimir Putin.

    Negociatorii vor să întocmească un document pentru implementarea acordului de pace încheiat în septembrie la Minsk, care este încălcat în mod regulat. Potrivit lui Hollande, planul negociat în prezent prevede o zonă demilitarizată de 50-70 de kilometri şi o autonomie extinsă în regiuni din estul Ucrainei.

    Liderii occidentali şi Kievul acuză Rusia că alimentează conflictul furnizându-le arme şi antrenându-i pe separatiştii proruşi care luptă împotriva forţelor ucrainene în estul Ucrainei, dar şi că trimite trupe peste graniţă pentru a participa la lupte. Moscova neagă acuzaţiile care i se aduc.

     

  • Serghei Lavrov insistă asupra unui dialog direct între Kiev şi rebelii proruşi

    “Situaţia în Ucraina nu poate fi rezolvată prin intermediul armelor, calea păcii trece printr-un dialog direct între autorităţile de la Kiev şi cele care vor să îşi apere teritoriul în sud-estul (ţării), iar noi trebuie să le garantăm drepturile, drepturile tuturor celor care trăiesc în Ucraina”, a declarat ministrul în cadrul unei conferinţe de presă la încheierea negocierilor cu omologul său grec, Nikos Kotzias, aflat în vizită la Moscova.

    El a adăugat că Nikos Kotzias a menţionat minoritatea greacă din regiunea Mariupol.

    “Există în Ucraina şi alte minorităţi – ungară, română, bulgară. Noi considerăm că toate aceste minorităţi trebuie să fie sigure că procesele care au loc în ţară vor conduce la o rezolvare politică ce ţine cont şi de interesele lor”, a subliniat Lavrov.

    Liderii ţărilor care fac parte din formatul Normandia (Rusia, Ucraina, Franţa şi Germania) se reunesc miercuri la Minsk pentru a discuta despre un acord de rezolvare a conflictului din estul Ucrainei.

     

  • Petro Poroşenko: Merg la Minsk pentru a pune capăt violenţelor imediat şi fără condiţii

    “Vom găsi un compromis în ţară. Trebuie să protejăm pacea, calmul în oraşul Kramatorsk, trebuie să protejăm Ucraina. De aceea merg la Minsk pentru a cere imediat şi fără condiţii un acord de încetare a focului şi pentru a demara un dialog politic“, a afirmat Poroşenko în cadrul unei vizite efectuate marţi seara în oraşul Kramatorsk, din regiunea Doneţk.

    Liderii Rusiei, Ucrainei, Germaniei şi Franţei se vor întâlni miercuri la Minsk pentru discuţii în “formatul Normandia” privind soluţionarea crizei din Ucraina.

    Înaintea discuţiilor în “formatul Normandia”, Grupul de Contact privind Ucraina, compus din reprezentanţi ai Rusiei, Kievului, republicilor separatiste Doneţk şi Lugansk şi ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), a avut marţi o nouă rundă de discuţii, care s-au prelungit până miercuri dimineaţă.

    Situaţia din sud-estul Ucrainei s-a deteriorat semnificativ în ultimele săptămâni, în pofida unui armistiţiu încheiat anterior, determinând mediatorii internaţionali să caute soluţii urgente pentru încetarea violenţelor. Potrivit ONU, peste 5.400 de persoane au fost ucise în conflictul din Ucraina de la declanşarea luptelor, în aprilie 2014.

     

  • Rusia acuză Ucraina că vrea să “rezolve militar” conflictul din est şi cere Germaniei s-o împiedice

    “Ne-ar plăcea să sperăm că Occidentul, inclusiv Germania, va influenţa, în sfârşit, regimul de la Kiev. În prezent, judecând după acţiunile recente ale autorităţilor de la Kiev, este clar că ei vor să rezolve militar criza” din estul Ucrainei, a declarat Grinin pentru agenţia rusă de stat RIA Novosti.

    Ambasadorul a subliniat că cei mai mulţi dintre liderii occidentali au declarat recent că nu există o soluţie militară la criza ucraineană, ci diplomatică.

    “Noi sperăm ca partenerii noştri occidentali vor trece de la vorbe la fapte şi vor începe să influenţeze autorităţile de la Kiev”, a adăugat el.

    Situaţia din regiunea ucraineană Donbas (est) s-a deteriorat dramatic în ultima perioadă, în pofida armistiţiului încheiat în seprembrie la Minsk între autorităţile ucrainene şi separatiştii proruşi.

    Liderii Rusiei, Ucrainei, Germanei şi Franţei – formatul Normandia – urmează să se întâlnească miercuri în capitala belarusă pentru a negocia un acord de pace.

     

  • Ucrainenii şi rebelii proruşi luptă pentru a cuceri teritoriu înaintea negocierilor de la Minsk

    Potrivit postului paneuropean, forţele guvernamentale s-au retras la patru kilometri de acest important nod rutier.

    Teritoriul pierdut de o parte şi câştigat de alta va avea impact asupra poziţiilor de negociere în vederea unui armistiţiu la Minsk.

    Localitatea Vuhlehirsk – în prezent devastată, dar care avea în trecut aproximativ 9.000 de locuitori – a fost cucerită de către insurgenţii proruşi.

    În zonă au fost observate camioane marcate cu inscripţia “ajutor umanitar din Federaţia rusă”, dar potrivit unor surse citate de post, acestea ar transporta combustibil şi păreau să se îndrepte către fieful separatist de la Doneţk.

    Confruntările armate s-au intensificat, de asemenea, în localităţi care se află departe de linia frontului.

    Bombardamente au determinat sute de locuitori să fugă. Mulţi s-au retras la Slaviansk, în speranţa de a găsi hrană şi un adăpost până când vor decide ce să facă mai departe.

    “Au fost bombardamente. Am plecat pentru că era imposibil să trăim acolo cu copii. Una dintre case a fost distrusă deja. Iar acum nu mai avem nici apartamentul pe care-l închiriam înainte. S-a dus. Acum totul este în flăcări, arde. Şi nu văd să avem unde să ne ducem”, a declarat o locuitoare din Debalţeve.

    Aproape un milion de persoane au fost deplasate din cauza violenţelor din Ucraina.