BusinessMagazin

Tag: trecut

  • Creditul pentru populaţie şi firme a scăzut anul trecut cu 3,3% faţă de 2012

     “Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a scăzut în luna decembrie 2013 cu 0,6% (-0,9% în termeni reali) faţă de luna noiembrie 2013, până la nivelul de 218464,9 milioane lei. Creditul în lei s-a redus cu 0,6% (-0,9% în termeni reali), în timp ce creditul în valută exprimat în lei s-a diminuat cu 0,6% (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 1,5%)”, se arată într-un comunicat al Băncii Naţionale a României.

    Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 1,1%, la 80,07 miliarde lei în decembrie, iar la finele anului au înregistrat o creştere de 7,1% (5,4% în termeni reali) faţă de 31 decembrie 2012.

    Depozitele în lei ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au majorat în decembrie cu 11,1%, la 61,97 miliarde lei, iar pe ansamblul întregului an au crescut cu 22,3% (20,5% în termeni reali) comparativ cu anul anterior

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vânzările de smartphone-uri Nokia au scăzut în trimestrul patru, după trecerea diviziei la Microsoft

     Tranzacţia a fost anunţată în luna septembrie, ambele companii subliniind atunci că trendul ascendent al vânzărilor de telefoane şi smartphone-uri Nokia reprezintă principalul argument pe care este fundamentat pariul uriaş al Microsoft, notează Wall Street Journal.

    În pregătirea sezonului sărbătorilor de iarnă, Nokia a lansat o gamă largă de smartphone-uri Lumia şi chiar o tabletă, încercând însă fără succes să antreneze cererea.

    Veniturile diviziei de telefoane mobile a Nokia au scăzut în ultimele trei luni ale anului trecut cu 29% faţă de aceeaşi perioadă din 2012 şi cu 4,5% faţă de nivelul din trimestrul al treilea.

    Nokia a reuşit să vândă 8,2 milioane de smartphone-uri Lumia în trimestrul al patrulea, care include perioada de cumpărături din preajma sărbătorilor de iarnă, faţă de 8,8 milioane de unităţi în trimestrul al treilea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Firmele din România speră să se îmbogăţească exportând în Germania şi Rusia

    Directorii generali din România sunt optimişti cu privire la perspectivele de creştere ale veniturilor companiilor pe care le conduc, 86% dintre aceştia declarându-se încrezători în creşterea acestora în următoarele 12 luni, iar dintre aceştia 39% sunt foarte încrezători. Pe termen mai lung, 96% dintre directorii generali participanţi la sondaj cred în majorarea veniturilor companiilor lor în următorii 3 ani, iar 49% sunt foarte încrezători. Aceste tendinţe sunt similare celor înregistrate de studiul PwC la nivel global. 

     

    La nivel global, de două ori mai mulţi directori generali decât anul trecut mizează pe o îmbunătăţire a situaţiei economiei mondiale în următoarele 12 luni, iar 39% dintre aceştia declară că sunt foarte încrezători în creşterea veniturilor companiilor lor în 2014, potrivit concluziilor celei de-a 17 ediţii a raportului PwC Global CEO Survey.

     

    Procentul directorilor generali care mizează pe o îmbunătăţire a situaţiei economiei globale în următoarele 12 luni a crescut la 44%, faţă de doar 18% anul trecut. De asemenea, numai 7% dintre respondenţi văd o deteriorare a situaţiei economice globale în acest an, faţă de 28% în 2013.

     

    In plan regional, directorii generali din Europa Occidentală sunt cei mai încrezători cu privire la perspectivele economiei globale pe termen scurt (50% mizând pe creşterea acesteia), pe măsură ce se înmulţesc semnele de redresare ale economiei zonei euro. Aceştia sunt urmaţi de directorii generali din Orientul Mijlociu (49%), regiunea Asia-Pacific (45%), America Latină (41%), America de Nord (41%), şi Africa (40%). în schimb, directorii generali din Europa Centrală şi de Est sunt mai puţin încrezători, doar 26% mizând pe îmbunătăţirea situaţiei economice globale.

     

    Românii fac  însă excepţie de la tendinţele regionale, 45% dintre aceştia cred că situaţia economiei globale se va îmbunătăţi în următoarele 12 luni, în comparaţie cu 13% anul trecut.

     

    „Sondajele care măsoară aşteptările jucătorilor din piaţă sunt foarte bune semnale ale tendinţelor economice. Creşterea semnificativă a numărului directorilor generali încrezători în perspectivele de creştere pe termen scurt ale companiilor lor ar putea indica intrarea într-un nou ciclu de creştere a economiei globale, care probabil că va dura mai mult timp (de obicei ciclurile de expansiune sunt mai lungi decât cele de recesiune), însă ritmul acestei creşteri ar putea fi unul lent. De exemplu, în Statele Unite, înainte de instalarea recesiunii în decembrie 2007, economia a crescut timp de 16 ani continuu (din 1991), cu singura excepţie a două trimestre din 2001, ca urmare a atentatelor teroriste de pe 11 septembrie 2001. Cu toate acestea, nu există nicio garanţie că viitorul ciclu de creştere va fi la fel de lung”, a declarat Vasile Iuga, Country Managing Partner, PwC Romania.

     

    Oficialii din turism s-au declarat cei mai încrezători în perspectivele de creştere din următoarele 12 luni (46%), urmaţi de cei din sectorul bancar şi al pieţelor de capital (45%), retail (44%), servicii financiare (44%), asset management (44%), comunicaţii (44%), inginerie şi construcţii (41%). Directorii generali din industria metalurgică sunt cei mai pesimişti la nivel global, doar 19% dintre aceştia cred în creşterea veniturilor companiilor lor în următoarele 12 luni.

    în privinţa companiilor pe care le conduc, 39% dintre directorii generali din întreaga lume sunt „foarte încrezători” în perspectivele de creştere ale acestora în următoarele 12 luni. Acest lucru marchează o creştere faţă de procentul de 36% înregistrat anul trecut. încrederea în posibilitatea majorării veniturilor companiilor a atins nivelul minim de 21% în 2009.

     

    Perspectiva directorilor generali asupra economiei se îmbunătăţeşte, iar asta produce şi o schimbare în ceea ce priveşte principalele îngrijorări ale acestora. Acţiunile guvernamentale, sau absenţa acestora, sunt pe primul loc în privinţa îngrijorărilor directorilor generali. Nivelul de preocupare cu privire la supra-reglementare (72%) şi la deficitele bugetare (71%) este cel mai ridicat înregistrat de când PwC realizează rapoartele Global CEO Survey până în prezent. ţările în care directorii generali se declară foarte îngrijoraţi de supra-reglementare sunt Franţa (88%), Australia (85%), India (82%) şi Germania (77%). în Statele Unite, directorii generali sunt preocupaţi îndeosebi de deficitul bugetar (92%), urmaţi de cei din Argentina (90%) şi din Franţa (84%).

     

    În plus, directorii generali sunt preocupaţi aproape în egală măsură şi de o încetinire a creşterii în economiile emergente (65%), ca şi de creşterea lentă de pe pieţele dezvoltate (71%). Alte îngrijorări majore se referă la creşterea poverii fiscale (70%), disponibilitatea abilităţilor profesionale cheie (63%), volatilitatea ratei de schimb valutar (60%) şi instabilitatea pieţelor de capital (59%).

     

     

     

     

  • Studiu de caz: Planuri pentru o creştere de 300% din banii micilor întreprinzători

    CONTEXTUL: În 2013, deşi interesul clienţilor pentru sistemele de planificare a resurselor întreprinderii (ERP) a crescut cu cel puţin 50%, nivelul vânzărilor a rămas constant; cei mai mulţi şi-au amânat decizia de investiţii pentru 2014, potrivit lui Călin Vlad, director general al Serra Software. Firma crede că în 2014 o cerere crescută pentru soluţii ERP ar putea veni din partea firmelelor din agricultură, producţie, servicii, precum şi din partea celor care accesează fonduri europene pentru informatizare.

    DECIZIA: Serra Software a conceput pe baza platformei SoftOne un pachet special pentru IMM. Astfel, Călin Vlad spune că în 2014 firma va oferi un pachet standard ERP, care acoperă toate funcţionalităţile de bază ale unei companii la un preţ de 6.000 de euro (plus TVA), în condiţiile în care costul mediu pentru implementarea şi utilizarea unui ERP este de 3.500 de euro (plus TVA) per utilizator. Într-o firmă cu cinci angajaţi aşadar, preţul depăşeşte 17.000 de euro.

    EFECTELE: Directorul general al Serra Software se aşteaptă pentru anul în curs la o creştere a cifrei de afaceri de aproape trei ori, de la circa 210.000 de euro în 2013 la aproape 600.000 de euro în 2014. Previziunile se bazează pe contractele semnate la finalul anului trecut, pe noul produs, dar şi pe semnarea de noi contracte cu clienţi cu care firma se află în „negocieri foarte avansate„.

    ANTREPRENORII ROMÂNI RĂMÂN ÎN CONTINUARE GREU DE CONVINS SĂ INVESTEASCĂ ÎN SOLUŢII IT PERFORMANTE. Cu o maşină scumpă te plimbi, te vede lumea, te admiră, în timp ce un soft este ceva virtual. Nu-l simţi, nu-l înţelegi, ci doar investeşti în el. Decizia de a renunţa la programul de contabilitate apare foarte târziu, în unele cazuri chiar şi după un an de raportări obţinute manual în Excel şi după pierderi materiale importante„, spune Călin Vlad, directorul general al Serra Software.

    Firma pe care o conduce integrează soluţii ERP, CRM, human resources, business intelligence şi helpdesk şi are zece angajaţi cu o experienţă de peste 17 ani în implementarea de software economic. „Numărul angajaţilor a crescut în fiecare an în medie cu o treime, creştere pe care o vom respecta şi în anii următori„, adaugă Vlad. Firma a fost fondată în ianuarie 2011, prin desprinderea de EVO Experience Software şi preluarea portofoliului de clienţi Soft1.

    O analiză realizată de Serra Software despre evoluţia pieţei de ERP în 2014 arată că firmele din agricultură, producţie, servicii, precum şi cele care accesează fonduri europene pentru informatizare vor fi în 2014 principalii clienţi ai furnizorilor de soluţii ERP. Sistemul de planificare a resurselor întreprinderii (ERP) este instrumentul software care ajută la integrarea tuturor informaţiilor dintr-o organizaţie într-o platformă unică. Scopul ERP este dublu: să asigure transparenţa datelor în cadrul unei organizaţii şi să faciliteze accesul rapid la orice tip de informaţie utilă pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii.

    „Am trimis şi vom continua să trimitem oferte personalizate tuturor companiilor targetate„, spune Vlad. De pildă, pentru firmele contractante de fonduri europene care au solicitat oferte, acestea sunt întocmite respectând cerinţele din caietele de sarcini. „Am conceput pe baza platformei SoftOne un pachet special pentru IMM„, afirmă reprezentantul Serra Software.

    POTRIVIT ANALIZEI, PREŢURILE SOLUŢIILOR ERP VOR VARIA ANUL ACESTA ÎNTRE 12.000 EURO ŞI 200.000 EURO, IAR PROIECTELE DE PESTE 200.000 DE EURO VOR APĂREA DOAR SPORADIC. În funcţie de tendinţele pe care le-a identificat, compania şi-a construit un produs special. „În 2014 vom oferi un pachet standard ERP, care acoperă toate funcţionalităţile de bază ale unei companii, la un preţ de 6.000 de euro (plus TVA), în condiţiile în care costul mediu pentru implementarea şi utilizarea unui ERP este de 3.500 de euro (plus TVA) per utilizator„, adaugă Călin Vlad.

    El se aşteaptă ca în acest an cifra de afaceri a firmei să crească de aproape trei ori faţă de rezultatele anului trecut, până la circa 600.000 de euro, comparativ cu 210.000 de euro în 2013. „Ne bazăm pe contractele deja semnate la finalul anului 2013, pe noul produs, dar şi pe semnarea unor contracte cu clienţii cu care ne aflăm în negocieri foarte avansate. În plus, vrem să creştem ponderea serviciilor de consultanţă în totalul cifrei de afaceri.„

    VÂNZĂRILE NOI DE SOLUŢII ERP AR PUTEA ATINGE ÎN 2014 VALOAREA DE PESTE
    50 MILIOANE DE EURO, POTRIVIT ESTIMĂRILOR SERRA SOFTWARE, în timp ce piaţa totală, care include contractele de mentenanţă şi vânzările de module şi pentru utilizatori noi, în cazul clienţilor existenţi, se va plasa în jurul a 110 milioane de euro. Totuşi, subliniază Vlad, nevoile pieţei sunt de peste zece ori mai mari. În 2013, vânzările au fost la un nivel similar cu cel din anul anterior, deşi interesul manifestat a fost mai mare cu cel puţin 50%. „Cei mai mulţi clienţi şi-au amânat decizia de investiţii pentru 2014„, explică directorul general al Serra Software. Rezultatele firmei, care a avut anul trecut 40 de clienţi, au fost în concordanţă cu evoluţia pieţei, iar marja de profit, de la înfiinţare până în prezent, a fost în medie de 19%, conform reprezentanţilor companiei.

    2014 va fi un an de creştere la nivelul întregii pieţe, crede Călin Vlad, care într-un scenariu optimist indică un plus de 20% faţă de 2013. „Observăm în ultima vreme tendinţa clienţilor de a renunţa la soluţii «no name» şi de a opta pentru platforme consacrate. Motivul principal care «obligă» antreprenorii şi companiile medii şi mari să facă investiţii în IT rămâne presiunea competiţiei internaţionale„, spune reprezentantul Serra Software.
     

  • Economia Chinei a crescut în trimestrul patru al anului trecut cu 7,7%, încetinind uşor

     În trimestrul anterior, Produsul Intern Brut al Chinei, a doua mare economie a lumii, a urcat cu 7,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012, transmite Bloomberg.

    Analiştii anticipează că economia Chinei va creşte în acest an cu 7,4%, cel mai lent ritm de expansiune din 1990.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CEC Bank a încheiat anul trecut cu un PROFIT brut aproape dublu faţă de 2012

     “Din datele preliminate, CEC a încheiat anul cu profit, dar va trebui să vedem rezultatele auditate, singurele care pot fi luate în calcul. O imagine mai exactă vom avea în martie-aprilie. De obicei, la CEC nu este o diferenţă mare între profitul brut şi rezultatul net. Dacă rămâne nivelul actual al profitului brut, cam de 65 de milioane lei, probabil vom vedea un câştig net de 55-60 milioane lei”, au precizat sursele citate.

    Ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, declara la începutul lunii decembrie, în faţa comisiei parlamentare de anchetă privind creditul acordat Ioanei Băsescu, că CEC Bank se afla pe pierdere netă şi nu şi-a îndeplinit planul de creditare asumat. Cel mai probabil, Chiţoiu se referea la rezultatele financiare de la finele lunii septembrie sau octombrie

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dacia a avut anul trecut în UE cea mai bună creştere a vânzărilor în topul mărcilor auto

     În luna decembrie, vânzările Dacia în UE au crescut cu 48,2% faţă de nivelul din perioada corespunzătoare a anului trecut, de la 19.300 la 28.700 automobile, rezultând astfel o creştere a cotei de piaţă a companiei de la 2,4% la 3,2%.

    Pe ansamblul anului trecut, Dacia a avut o cotă de piaţă de 2,4% în UE, faţă de 1,9% în 2012.

    Grupul Renault s-a menţinut pe poziţia a treia în topul producătorilor auto din Europa, înregistrând anul trecut o creştere de 4,4% a livrărilor, la 1,076 milioane autoturisme, deşi marca omonimă a grupului a afişat o scădere uşoară.

    În luna decembrie, vânzările Renault în UE au urcat cu 30,3%, cea mai bună performanţă dintre producătorii de pe continent, la 97.400 automobile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GSK România a folosit cei 66,8 milioane euro din majorarea de capital pentru plata unor datorii

     “Industria farmaceutică finanţa, în ultimii ani, aproape în întregime sistemul de sănătate, susţinând termene de plată ce depăşeau 180-200 de zile, practica indicând chiar şi termene mai mari. Pe acest fond, am acumulat datorii către alte entităţi GSK din lume (furnizori de produse din interiorul GSK) şi am folosit această majorare de capital pentru a plăti aceste datorii”, a declarat pentru MEDIAFAX directorul general al companiei, Pascal Prigent.

    Majorarea a fost efectuată în numerar de către asociatul unic al companiei, firma Setfirst Limited, înregistrată în Marea Britanie.

    “Acum suntem extrem de încurajaţi de deciziile pozitive ale CNAS de a se alinia la legislaţia europeană, lucrând cu termene de plată de 60-30 de zile”, a mai spus Prigent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Harta neputinţei: România a ajuns într-un sfert de secol la 650 de kilometri de autostrăzi. Ce se va întâmpla în 2014

    ROMÂNIA NU ARE ÎNCĂ O AUTOSTRADĂ CARE SĂ LEGE FĂRĂ ÎNTRERUPERI VESTUL DE ESTUL ŢĂRII SAU NORDUL DE SUD, DAR GUVERNUL ŞI-A ASUMAT CA PÂNĂ ÎN 2018 SĂ FINALIZEZE CONSTRUCŢIA UNOR AUTOSTRĂZI CARE SĂ REALIZEZE conexiunea între principalele puncte cardinale. În 2018, statul vrea să aibă o autostradă de la Nădlac la Constanţa, care să treacă prin Sibiu şi Braşov, precum şi o autostradă de la Ungheni, la graniţa cu Republica Moldova, către Iaşi, Braşov, Bucureşti şi mai apoi către Alexandria.

    Tot în 2018 ar urma să fie gata şi autostrăzi pe ruta Borş-Cluj-Napoca-Sebeş, dar şi autostrăzi precum Ploieşti-Buzău-Focşani-Galaţi-Brăila sau Craiova-Calafat.

    Priorităţile în materie de autostrăzi ale guvernelor care au trecut pe la Palatul Victoria în ultimii aproape 15 ani s-au schimbat odată cu fiecare nou program de guvernare. Dacă în timpul guvernării lui Adrian Năstase (2000-2004) autostrăzile prioritare erau Bucureşti-Ploieşti-Braşov, Bucureşti-Constanţa şi Nădlac-Timişoara-Arad, în timpul lui Călin Popescu-Tăriceanu (2004-2008) se conturează pentru prima oară autostrăzile Nădlac-Deva-Sibiu-Piteşti-Bucureşti-Constanţa, respectiv Bucureşti-Braşov-Târgu-Mureş-Cluj-Napoca-Borş.

    Mai târziu, în guvernul Emil Boc (2008-2012), apar autostrăzi precum Lugoj-Drobeta-Turnu Severin-Craiova-Calafat, Ploieşti-Buzău-Focşani sau Autostrada Sudului, Bucureşti-Alexandria-Craiova.

    În cele câteva luni de guvernare din 2012, Mihai Răzvan Ungureanu a continuat planurile iniţiate de Emil Boc, iar, odată cu venirea la Palatul Victoria a lui Victor Ponta, autostrada Sibiu-Piteşti a început uşor-uşor să fie ştearsă de pe lista de priorităţi. La finalul anului trecut, Victor Ponta a prezentat priorităţile pentru următorii cinci ani la capitolul construcţii de autostrăzi, amintind de Braşov-Bacău-Roman-Iaşi-Ungheni, Bucureşti-Alexandria, Ploieşti-Buzău-Brăila-Galaţi sau Nădlac-Arad-Sibiu-Braşov-Comarnic-Ploieşti-Bucureşti.

    GUVERNUL PONTA A ANUNŢAT DE ASEMENEA CĂ VA RENUNŢA PE TERMEN SCURT ŞI MEDIU LA PLANURILE PENTRU AUTOSTRADA SIBIU-PITEŞTI, considerată vitală pentru transportatorii rutieri care traversează România de la vest la est. Estimată să coste circa 3,2 miliarde de euro, autostrada Sibiu-Piteşti, cu un trafic mediu zilnic estimat de aproape 16.000 de vehicule, a fost trecută în aşteptare, statul preferând ruta Sibiu-Braşov-Bucureşti în detrimentul rutei Sibiu-Piteşti-Bucureşti, pentru că este mai ieftin de construit.

     

    Ce putem spera că se va face, dincolo de promisiunile politice, este o legătură către Ungaria, prin Nădlac-Arad, ca primă prioritate. O a doua prioritate este Sibiu-Piteşti. Dacă am avea legătura cu portul Constanţa finalizată, centura Bucureştiului şi Sibiu-Piteşti, am putea vorbi de un culoar european finalizat„, spune Augustin Hagiu, consultant în transporturi.

    DEŞI DEOCAMDATĂ ASUPRA AUTOSTRĂZII SIBIU-PITEŞTI ŞI A MODULUI SĂU DE FINANŢARE PLANEAZĂ INCERTITUDINI, pentru autostrada Sibiu-Braşov-Bucureşti s-au făcut deja primii paşi. La finalul anului trecut, guvernul a anunţat numele constructorilor care vor realiza prima autostradă în concesiune, Comarnic-Braşov. Francezii de la Vinci, grecii de la Aktor şi austriecii de la Strabag vor construi practic pe banii lor această şosea, urmând să-şi recupereze investiţia din introducerea unei taxe de utilizare a autostrăzii, dar şi din plăţi realizate de stat.
     

  • Duster s-a plasat în 2013 pe locul patru pe piaţa din Rusia, cu 83.700 vehicule vândute

     Vânzările modelului Logan au scăzut anul trecut cu 13%, la 50.894 unităţi, iar cele ale Sandero cu 10%, la 43.737 unităţi.

    În decembrie, livrările de vehicule Duster au urcat cu 20%, la 7.976 unităţi, în timp ce Logan a înregistrat o creştere de 9%, la 4.137 unităţi. În cazul modelului Sandero a avut loc un declin de 5% al vânzărilor, la 3.895 unităţi.

    Pe ansamblul pieţei a avut o scădere de 5% a vânzărilor de autoturisme şi vehicule comerciale uşoare, la 2,77 milioane de unităţi. În decembrie, livrările au crescut cu 4%, la 264.257 de vehicule.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro