BusinessMagazin

Tag: proiect

  • Cel mai bun motiv pentru a-ţi ascunde faţa pe Facebook

    Un grup de tineri din Cluj-Napoca şi-au făcut o misiune din a-i convinge pe oameni să citească mai mult. Înlocuirea „selfie-ului“ cu o fotografie cu o carte pe faţa utilizatorului, transport public gratuit pasagerilor care citesc sau reduceri pentru cititori la cabinetele stomatologice sunt câteva dintre acţiunile care le-au adus un număr de peste 55.000 de fani pe Facebook şi premisele unei comunităţi mai informate şi mai creative.  

    „Cititul este o activitate care ne hrăneşte şi pe care ar merita să o facem în fiecare zi. Nu toată ziua, dar în fiecare zi”, descrie Victor Miron motivul pentru care a iniţiat campania de promovare a lecturii „Cărţile pe faţă.“  Concret, aceasta constă într-o serie de acţiuni menite să demonstreze că lectura dezvoltă creativitatea, indiferent că vorbim despre proiecte precum „căsuţe de cărţi“ aflate în parcuri, gratuităţi pentru cititori sau chiar şi existenţa unor service-uri auto cu bibliotecă, unde, dacă mergi cu maşina la reparat, primeşti o carte la schimb.
    Totul a pornit însă de la prima acţiune a campaniei,  cea de la care i se trage şi numele: „A-ţi da cărţile pe faţă” înseamnă ca utilizatorii să posteze pe Facebook o fotografie în care îşi acoperă parţial sau total faţa cu o carte. Poza este postată, de preferat, la profil. „Ne dăm cărţile pe faţă deoarece credem că ne reprezintă. Cărţile ne recomandă mai mult decât culoarea ochilor”, explică Miron.

    Originar din Cluj-Napoca, tânărul lucrează ca marketing manager în cadrul unui service auto şi şi-a câştigat deja statutul de social media influencer pe baza campaniei „Pe drumul cel bun”, proiect de responsabilitate socială care promovează bunele maniere la volan, curtoazia între participanţii la trafic, care provoacă oamenii la un comportament civilizat pe stradă şi în maşini, cât şi prin comunitatea de consum colaborativ „Use Together“ (o comunitate online în care poţi împrumuta, oferi sau schimba obiecte personale cu alţi membri, gratuit).

    Ideea proiectului „Cărţile pe faţă“ a început să se contureze la final de 2013, când Victor Miron şi-a propus să reînceapă să citească mai mult. A respectat acest deziderat şi, după trei săptămâni în care a citit cel puţin câte o oră pe zi, a constatat că este mult mai creativ. „Văzând că mie îmi face bine să citesc, am îndrăznit să le propun şi altora“, povesteşte el. „Şi‑a dat pentru prima dată, cărţile pe faţă” în ianuarie 2014, fără să conştientizeze că acesta era debutul unei reale campanii de promovare a lecturii. De altfel, timp de trei săptămâni nimeni nu i-a urmat exemplul. A câştigat totuşi implicarea a sute de oameni în proiect, după ce a reuşit să convingă librăria Bookstory să ofere o reducere de 10% persoanelor care au o astfel de fotografie pe Facebook.

    Acţiunile de promovare a lecturii prin astfel de colaborări au continuat şi au ajuns până acum la 20. Printre acestea se află  un cabinet stomatologic „anti-cariat“, unde pacientul primeşte reducere dacă pagina sa de Facebook are o fotografie cu „cărţile pe faţă“ (până în prezent a ajuns la trei astfel de cabinete în ţară), ori distribuirea a zeci de mii de semne de carte cu mesajul „Dacă aştepţi un semn pentru a citi o carte, acesta este semnul“. Potrivit lui Miron, cel mai greu de realizat a fost proiectul de implementare a transportului gratuit Travel by Book, prin care şi-au propus să ofere transport public gratuit, dacă pasagerul citea pe parcursul călătoriei. I-au adresat această propunere primarului oraşului Cluj-Napoca, în direct, la radio, în martie 2014, propunându-i ca în ultima zi din lună cine merge cu autobuzul citind să nu plătească bilet. Chiar dacă ideea a plăcut, implementarea ei a fost amânată. În cele din urmă, gratuitatea a fost implementată la Cluj-Napoca în două ediţii, timp de cinci zile, iar ştirea despre eveniment a făcut înconjurul lumii după ce a apărut în The Independent, BBC Book Club sau pe France 2. „Am primit mesaje de la oameni de pe toate continentele care voiau să implementeze această gratuitate”, spune Miron. 

  • Promovarea României în Zigzag

    România este o ţară a contrastelor, locul unde se îmbină modernul cu tradiţionalul, cu peisaje montane impresionante sau câmpii idilice, dar şi cu oraşe sărace şi cu o infrastructură şubredă. Cu toate acestea, mai mulţi români sunt hotărâţi să se dedice promovării României.

    Zig Zag prin România este un proiect care vine în ideea sprijinirii turismului românesc. Este vorba despre un grup de tineri antreprenori, cu vârste între 22 şi 29 de ani, din regiunea Moldovei, „tineri hotărâţi să promoveze locurile spectaculoase şi oamenii cu adevărat valoroşi cu care ar trebui să ne mândrim”, iar din echipă fac parte şi voluntari „cu spirit patriot”.

    Cum vor să facă asta? Cum altfel decât să trăiască şi să povestească. „Demersul cel mai important e că povestim, povestim şi iar povestim”, mărturisesc tinerii. Ei pleacă în drumeţie în fiecare judeţ din ţară, unde „zigzăguiesc” cel puţin 30 de zile. Filmează, fotografiază şi vorbesc cu oameni. „Datorită research-ului online şi cercetării teritoriale, în judeţele cu potenţial mai mare am zigzaguit chiar şi 70 de zile”, spune Marian Oancia, manager de proiect.

    Din echipa principală fac parte 10 tineri: Adelina Elena Ababei – marketing manager; Laura  Chihaia – bloggeriţă; Cosmina Carmen Ciocan – manager de proiecte; Ştefăniţă Ciubotaru – PR proiect; Radu Mihail Dascălu- manager conţinut; Cristian Constantin Milea – consultant vânzări şi planificare turistică; Florin Minea – web developer & web designer; Marian Oancia – manager proiect; Dumitru Pascariu – manager vânzări; şi Mihai Sîrbu – manager multimedia. Lor li se alătură alţi opt voluntari şi treizeci de colaboratori.

     

    Au pornit la drum cu „banii strânşi în urma demisiilor de la joburi” şi care „au acoperit doar plata cazării în primul judeţ, Botoşani”. Nu puteau continua aşa. Aveau nevoie să stabilească un plan pentru finanţare. „Am creat servicii multimedia şi web. Oferim pachete de promovare şi pachete de marketing, grafică& design şi copywriting”. Au mers mai departe şi au încheiat parteneriate cu companii din domeniul hotelier, restaurante, închirieri auto, tipografii, magazine IT sau producţie publicitară. „După 19 luni de călătorie am reuşit să dăm viaţă la sute de parteneriate pe plan local. Ne apropiem de o mie.”

    Serviciile oferite de Zig-Zag prin România (clipuri promoţionale, şedinţe foto, dezvoltare site-uri sau copywriting) sunt menite să susţină proiectul. Momentan funcţionează în regim de barter (aproximativ 90%) şi în regim cash (10%). „Practic prin acest schimb ne oferim timpul şi energia pentru a lăsa în judeţele prin care am trecut materiale care contribuie la dezvoltarea turistică şi economică a fiecărei zone”, adaugă Oancia.

    Ce s-a materializat până acum? „În 19 luni de călătorie s-au strâns 17 cărţi turismo-educaţionale şi interviuri cu peste 800 de români deosebiţi din toate domeniile de activitate. Suntem milionari în fotografii. Am atins 1.000.000 de fotografii dedicate atracţiilor turistice şi avem montate 15 clipuri inovative cu o dinamică deosebită gen timelapse şi hyperlapse”, spun ei.

    Clipurile video realizate prin tehnica timelapse (tehnică fotografică ce surprinde o acţiune sau activitate amplă şi este redată într-un interval de timp scurt) au atras mii de vizualizări pe YouTube. Astfel de clipuri reprezintă o metodă foarte facilă de a prezenta diferitele aspecte dintr-un oraş sau judeţ într-o formă accesibilă. Dar asta nu înseamnă şi că sunt uşor de realizat sau că se fac într-un timp scurt. „Pentru o secundă de timelapse este nevoie de minimum 30 de fotografii ce urmează a fi prelucrate şi montate. Durata depinde de intervalul de timp dintre fotografii. Odată, am fotografiat timp de 2-3 ore o ploaie de stele“, povesteşte Oancia. „Realizarea unui clip (timelapse/ hyperlapse) pentru un judeţ înseamnă fotografierea obiectivelor turistice pe întreaga perioadă a şederii noastre acolo. Ulterior, fotografiile sunt  prelucrate  şi montate sub forma unui video de aproximativ 3 minute. Adesea, toată această activitate înseamnă peste 320 de ore de lucru şi peste 10.000 de fotografii preluate pe judeţ. Este implicată munca a peste 5 persoane, membri, voluntari şi colaboratori.”

    Planurile Zig Zag sunt măreţe, iar fondatorii vor un proiect cu o continuitate pe termen lung şi vor să creeze „cea mai interesantă carte de vizită a României. O carte de vizită autentică a valorilor româneşti: oameni şi locuri”. De asemenea, la finalul călătoriei prin România, creatorii proiectului doresc înfiinţarea unui muzeu care va cuprinde toate suvenirurile şi cadourile primite din toate judeţele (tablouri, vase din ceramică, cărţi, sculpturi şi altele). Mai mult, vor să dezvolte centre de dezvoltare a turismului românesc şi centre de educaţie nonformală. În acest sens au pornit colaborări la nivel internaţional cu 11 ţări în domeniul educaţiei nonformale (Croaţia, Bulgaria, Turcia etc.), iar următorul pas este traducerea tuturor materialelor în limba engleză.

  • Primul ghid turistic din România dedicat călătorilor pe două roţi

    Carpathian 2 Wheels Guide poate fi descris simplu: primul ghid turistic din România dedicat călătorilor pe două roţi. Povestea ghidului a început în iarna anului 2012, în urma unei discuţii purtate între Călin Nucuţă şi Sabin Potinteu, iniţiatorii proiectului, despre faptul că în România nu există hărţi cu trasee pentru motociclişti. Inspiraţia, spune Călin Nucuţă, a fost dată de drumurile, peisajele şi oamenii incredibili care îi întâlnea în călătoriile prin Munţii Apuseni.

    „În societatea modernă locurile sălbatice sunt tot mai greu de găsit, dar unele regiuni din România încă mai ascund plaiuri unde tehnologia nu a acaparat totul. Munţii Apuseni sunt un astfel de loc, motiv pentru care se află în centrul atenţiei în cadrul primei ediţii a Carpathian 2 Wheels Guide“, povesteşte Călin Nucuţă, 27 de ani, absolvent al Facultăţii de Geografie din Cluj-Napoca. „Sabin este si el motociclist, un prieten vechi şi coautor al primei ediţii a ghidului.“

    În Carpathian 2 Wheels Guide, traseele sunt împărţite atât după tipul de drumuri pe care le străbat, cât şi după durata de parcurgere a acestora. Primele 8 sunt în totalitate pe asfalt, 16 intră în clasa soft enduro, parcurgând  şi drumuri neasfaltate, iar ultimele 3 au un grad de dificultate ridicat şi se încadrează în categoria adventure. Pentru fiecare dintre aceste categorii ghidul propune câte un traseu foarte lung. Fiecare a fost gândit sub forma unui tur complet al Munţilor Apuseni, cu o durată de parcurgere între 5 şi 9 zile. Toate detaliile despre trasee au fost culese personal şi centralizate în aşa fel  încât ghidul să poată oferi informaţii legate de starea drumurilor, posibilităţi de cazare, obiectivele turistice ce merită o atenţie deosebită şi chiar legende ale localnicilor, notează site-ul oficial.

    „Scopul proiectului este să realizam o serie de ghiduri turistice cu trasee pentru motociclişti pe tot teritoriul României. Ne dorim să promovăm turismul pe motociclete, în mod responsabil, în România. Momentan nu se ştie exact pe unde se poate merge cu motocicleta şi foarte mulţi ajung în rezervaţii sau arii protejate”, povesteşte Călin Nucuţă. „De asemenea sunt ratate obiective turistice foarte frumoase, pentru că nu sunt cunoscute. O serie de trasee moto spectaculoase, care merg doar pe drumurile publice, or să aducă un câştig tuturor. Comunităţile care sunt de-a lungul traseelor pot avea direct de câştigat de la fluxul de turişti care ajung în localităţile lor.” Proiectul a fost promovat pe formurile comunităţii moto şi pe reţelele sociale, în vreme ce un număr mare de motociclişti au aflat de ghid din recomandările prietenilor. Echipa a variat de-a lungul proiectului, dar nucleul a fost format din aproximativ 10 oameni, toţi pasionaţi de motociclete.

    Nu îi place să vorbească de investiţii, spunând că „cel mai important este timpul investit în proiect, oamenii care i-am cunoscut şi experienţele câştigate. Drept urmare profitul a fost mai mare ca investiţia.“ Îşi doreşte, totuşi, ca acest ghid să atragă atenţia şi celor de peste hotare: „îmi doresc ca proiectul nostru să devină cunoscut pe plan internaţional şi să călătoresc cât mai mult în cadrul lui“.
    În luna aprilie a acestui an se va lansa a doua ediţie, Touring în România, iar în 2017 a treia ediţie, România Off-Road; ambele ediţii vor fi lansate la nivel naţional. Un aspect important al noilor ediţii, spune Nucuţă, este că vor avea şi o aplicaţie mobilă.

    Lui Călin Nucuţă îi plac, deloc surprinzător, călătoriile, fotografia de natură, meteorologia extremă şi cam toate activităţile care implică ieşitul în natură. Admiră oamenii care au avut curajul să iasă din zona de confort; un exemplu este Mihai Barbu, unul din motocicliştii români, care a ajuns în Mongolia şi autorul cărţii Vând kilometri. „Mihai este unul din fotografi care ne-au realizat pozele din prima ediţie a Carpathian 2 Wheels Guide.“ Pe cei mai tineri îi sfătuieşte să îşi găsească o pasiune şi să încerce să o ducă la un nivel superior. „La un moment dat o să poată deveni un job şi îl vor face cu plăcere”, spune el.

    Înainte de lansare tot timpul său liber a fost alocat acestui proiect. „În rest, o zi – două pe săptămână, când suntem plecaţi prin ţară, să ne promovam proiectul la întruniri moto sau la cartarea de noi trasee. Aş vrea să realizăm un scurt film documentar despre turismul pe două roţi în România. Sper să putem face asta ca un proiect secundar anul acesta.”

  • Cea mai disputată lege

    Dimensiunea legii dării în plată s-a văzut în luna februarie, când, la dezbaterile din Senat pe tema acestei legi, BNR fost reprezentată de cei doi viceguvernatori, Liviu Voinea şi Bogdan Olteanu, precum şi de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu.

    Sugestiv pentru amploarea fenomenului este şi faptul că, după luni de tăcere, când au încercat să negocieze şi să rezolve lucrurile în culise, şi şefii băncilor comerciale au coborât din turnul de fildeş şi au ieşit la atac împreună. Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a organizat o conferinţă de presă extraordinară pe tema celei mai controversate legi a momentului. Şi astfel, liderii celor mai mari bănci din sistem, afiliaţi la ARB şi la Consiliul Patronatelor Bancare din România, au reuşit să se adune în pre-mieră la aceeaşi masă încercând să combată pe aceeaşi voce legea dării în plată.

    Legea privind darea în plată a imobilelor a generat reacţii puternice şi contradictorii la nivelul întregii societăţi, pornind de la pledoarii privind caracterul social şi până la atenţionări privind o posibilă înăsprire a condiţiilor de creditare şi chiar efecte nefavorabile asupra creşterii economice.

    Bancherii au avertizat că „nota de plată“ după aplicarea legii privind darea în plată a imobilelor va fi plătită într-o primă fază de bancheri, însă costurile finale vor fi transferate către clienţi, vor fi suportate de români. „Cine plăteşte nota de plată? Într-o primă fază, băncile, pentru că trebuie să constituie provizioane suplimentare. În mod evident, este o pierdere pentru sistemul bancar. Poate fi suportată de sistem? În mod cert, da. Dar acesta este doar primul pas de impact. Ce se întâmplă mai departe? După promulgarea legii se dau case în plată, băncile vor fi obligate să le vândă, creşte oferta pe piaţă. Pentru a se proteja de risc, băncile vor înăspri condiţiile de creditare“, a declarat Sergiu Oprescu, preşedintele ARB. El a recunoscut pierderea de către bănci a „bătăliei populisto-mediatice“ privind legea dării în plată, susţinând că bancherii nu au reuşit să comunice foarte bine pe acest subiect.

    Reacţia bancherilor a venit după ce guvernatorul BNR Mugur Isărescu a criticat „vocea stinsă“ a ARB şi a arătat că există confuzie foarte mare în rândul societăţii în privinţa legii dării în plată.
    Varianta iniţială a legii a atras critici şi de la Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană. Daniel Zamfir, iniţiatorul legii dării în plată, deputat PNL, susţine că băncile nu-şi asumă niciun risc şi a spune astăzi că dispare creditarea imobiliară în România din cauza legii dării în plată este o minciună.

    „Dacă un client îşi asumă dobânda şi eventual fluctuaţia cursului, este echitabil ca banca să-şi asume riscul ipotecii. Nu este normal să urmăreşti un om toată viaţa pentru un credit pe care tu, bancă, l-ai dat şi tot tu ai considerat o ipotecă evaluată de tine care să acopere acel împrumut. După căderea pieţei imobiliare din 2008 a scăzut şi preţul imobilelor puse în garanţie, ceea ce înseamnă că în prezent clienţii sunt cei care suportă devalorizarea“.

    Subiectul potenţialilor beneficiari ai legii privind darea în plată şi pretinsul caracter social au provocat reacţii contradictorii. O sursă a dezbaterilor a fost chiar faptul că legea nu vizează doar persoanele care în mod real nu mai pot rambursa creditul, ci orice debitor care nu mai vrea să plătească, favorizând astfel în special debitorii cu credite de peste 150.000 de euro, respectiv speculatorii imobiliari din perioada de boom.

    Senatorii au adoptat cu unanimitate de voturi legea dării în plată, dar cu modificări faţă de proiectul iniţial. Concret, senatorii au decis ca programul Prima casă să rămână sub incidenţa legii, dar, în acelaşi timp, au admis propunerea BNR privind introducerea unui plafon maxim de 150.000 de euro pentru imobilele cu destinaţie de locuinţă, care vor fi luate în calcul la aplicarea legii.
    Acum urmează o nouă etapă, legea intrând în malaxorul Camerei Deputaţilor. Rămâne de văzut dacă parlamentarii din camera decizională vor agrea sau nu propunerea BNR privind introducerea unui plafon maxim de 150.000 de euro pentru imobilele cu destinaţie de locuinţă. Şi dacă Prima casă va intra sau nu sub incidenţa acestei legi.

    Cu toate că bancherii au avertizat că vor ma-jo-ra avansul la creditele ipotecare dacă va fi aprobată legea privind darea în plată a imobilelor, deja trei bănci – Raiffeisen, Bancpost şi Banca Ro-mânească – nu au mai avut răbdare şi au decis să facă deja această mişcare pentru împrumuturile imobiliare în lei şi euro în toiul dezbaterilor din Parlament pri-vind darea în plată.

    Raiffeisen, un jucător de top cinci din sistem, a majorat la finele lunii ianuarie avansul solicitat pentru creditele imobiliare de la 15% la 35% pentru segmentul finanţărilor în lei şi de la 25% la 40% pentru cele în euro. Bancpost, care are ca acţionar majoritar grupul elen Eurobank, a decis să majoreze avansul pentru creditele în lei de la 15% la 33%, iar cele în euro de la 25% la 43%. Banca a argumentat că „proiectul legii dării în plată determină schimbarea profilului de risc asociat produsului de creditare“. Totodată, Banca Românească, un jucător de talie medie din sistemul bancar şi tot cu acţionariat elen, a majorat avansul so-li-citat unui client pentru creditele imo-biliare în lei de la 15% la 35%, iar pen-tru cele în euro de la 20% la 40%.

    BRD-SocGen, a doua bancă din sistem, a majorat deocamdată doar avansul pentru  creditele ipotecare în euro de peste 25 de ani. Concret, BRD a decis să majoreze avansul la 50% pentru creditele ipotecare în euro acordate pe o perioadă mai mare de 25 de ani, în timp ce pentru împrumuturile în aceeaşi monedă, dar pe o durată mai mică de 25 de ani, avansul este de 25%.
    Forma finală a legii rămâne deocamdată o necunoscută. Indiferent cum va ieşi din Parlament, cert este că de această dată preşedintele Klaus Iohannis nu mai poate trimite legea înapoi în forul legislativ, rămânând doar posibilitatea contestării actului normativ la Curtea Constituţională.

     

  • Crezi că ai putea să mănânci într-un restaurant aflat la sute de metri înălţime? – GALERIE FOTO

    Tall Arquitectos, o companie de arhitectură din Mexic, pare că nu s-a gândit la clienţii cu teamă de înălţime atunci când au lansat proiectul Copper Canyon Cocktail Bar. Acesta este un complex suspendat deasupra unui canion, având podele transparente şi o piscină ce pare a nu avea fund.

    Foto: Daily Mail

  • Cea mai scumpă gară din lume va fi inaugurată la New York: 3,8 miliarde de dolari

    Costul acesteia: 3,85 miliarde de dolari. Lansat în 2004, proiectul a fost criticat pentru costul său ridicat, dar şi pentru designul său. Noua gară din World Trade Center îşi deschide porţile, scrie Le Figaro. Gara nu va fi complet funcţională, partea din nord-est fiind în prezent închisă. Un eveniment oficial este prevăzut pentru deschiderea acestei secţiuni, care va avea loc „la începutul primăverii“, a declarat un purtător de cuvânt al arhitectului care s-a ocupat de proiect, Santiago Calatrava.

    În momentul finalizării, gara va lega trenurile de suburbie care deservesc New Jersey-ul şi unsprezece linii de metrou. Gara va adăposti un vast centru comercial de aproape 34.000 de metri pătraţi, denumit Westfield, care va cuprinde magazine şi restaurant, care nu se vor deschide mai devreme de luna august. 

  • De la containere pline cu peşte proaspăt la gastronomie fină în casa lui Caragiale

    După Casa Caragiale, Andamo, La Union – Octopus Contemporary Mediterranean Restaurant este, de anul trecut, noul chiriaş al casei de patrimoniu de pe strada I.L. Caragiale a artistului cu acelaşi nume. Designul contemporan, dominat de tapiţerii vernil şi picturi murale ce reproduc acvarii, este completat de un aspect de casă păstrat de sobele din perioada artistului, cât şi de scara interioară din lemn, ce scârţâie la fiecare pas. Iar sinceritatea cu care Jeni Păun, antreprenoarea din spatele proiectului, spune că „Nu sfătuiesc pe nimeni să înceapă o astfel de afacere“, pare să vină tot din lumea lui Caragiale.

    „La un moment dat am ajuns să nu mai pot mânca dacă farfuria nu arăta într-un anume fel, astfel că de la plăcerea de a mânca altfel şi de la încurajarea primită din partea a foarte mulţi prieteni şi clienţi am hotărât să deschidem restaurantul“, descrie Jeni Păun gândurile care au determinat-o să ia în calcul deschiderea unui restaurant cu specific mediteranean-pescăresc, la începutul anului trecut. Familia ei, aflată la a doua generaţie de antreprenori, activează în domeniul importului, distribuţiei şi producţiei de produse din peşte şi fructe de mare de circa 25 de ani.

    Jeni Păun împreună cu Irina Cernat şi Florentina Tutuian au preluat afacerea Peştişorul de Argint de la părinţi. Prin intermediul acesteia, livrează marilor reţele de hipermarketuri peşte şi fructe de mare aduse atât din ţară, cât şi din ţări mari producătoare de produse piscicole precum Norvegia, Danemarca, Spania, Italia, Grecia. Parte din materia primă achiziţionată este transformată în semipreparate – afumate, marinate, salate, congelate sub brandul Peştişorul de Aur şi livrată ulterior tot hipermarketurilor. Selgros este principalul client, urmat de Auchan, Cora – dar antreprenorii livrează şi celorlalte reţele prezente pe piaţă. Au ajuns astfel la o cifră de afaceri de aproximativ şase milioane de euro şi la aproximativ 100 de angajaţi (în ambele firme), potrivit celor mai recente informaţii publice disponibile.

    Deşi nu a fost sprijinită de la început în proiectul deschiderii unui restaurant de ceilalţi membri ai familiei, spune că treptat aceştia au acceptat ideea, iar acum consideră că marca este reprezentativă pentru afacere şi pentru produsele comercializate. Chiar şi fiica de 13 ani este implicată în proiect – ea fiind cea care a a avut cea mai bună idee de nume pentru acesta. Alegerea casei lui Caragiale a venit întâmplător, datorită dimensiunii acesteia. „Având în vedere că sunt la început de drum în businessul acesta, mi-am dorit un loc mai mic pe care să pot să-l gestionez. Aşa arăta locul pe care îl visam eu pentru businessul acesta, o casă micuţă“, descrie ea casa, în care a putut amenaja un restaurant cu 60 de locuri, pe două niveluri.

    Totuşi, meniul mediteranean cu specific contemporan vine în antiteza Popeştilor şi Ioneştilor care mergeau la Nea Iancu. „Este o casă de patrimoniu, dar este greu să ne legăm de faptul că a fost casa lui Caragiale, ne legăm de acest aspect doar din punct de vedere arhitectural, este o mândrie, simţi în vibraţia casei istoria, dar meniul este diferit, este alt specific.“ Construit cu ajutorul chef-ului Nico Lontras, meniul are la bază conceptul de gastronomie fină, în care se regăsesc produse precum – carpaccio dome de caracatiţă sau fileu de barbun pe pat de pudră de cartofi mov. Cu un venit mediu per client cuprins între 65 şi 75 de lei, antreprenoarea caracterizează poziţionarea de preţ drept una corectă: „Nu suntem nici cei mai ieftini, nici cei mai scumpi“. Astfel, se axează pe clienţii cu vârsta de peste 30 de ani, care lucrează deja într-un loc de muncă sigur şi au venituri medii spre mari, dar care au ajuns la nivelul la care le place să experimenteze şi să îşi educe gusturile.

  • Doi foşti colegi de liceu au pornit un canal de YouTube urmărit de 250.000 de români. “Lumea caută mereu feţe proaspete”

    Un calcul realizat pe baza informaţiilor obţinute de la vloggerii cu care am discutat arată că, pentru a obţine echivalentul unui salariu minim pe economie (1.050 lei), un creator de conţinut trebuie să genereze, lunar, peste 2,5 milioane de afişări. Mai simplu spus, dacă toată populaţia Bucureştiului s-ar uita lună de lună la clipurile sale, un youtuber ar reuşi să câştige în jur de 250 de dolari.

    Cum reuşesc atunci creatorii români să trăiască de pe urma canalelor de YouTube? „Trebuie să îţi creezi propriile tale contracte cu diferiţi terţi. Nu poţi să trăieşti din YouTube“, explică Ionuţ Bodonea şi Andrei Lăcătuş, care au fiecare 27 de ani şi care au dezvoltat serialul online „10 lucruri“.

    CITESTE SI:

    Povestea tinerilor din Cluj care au creat unul dintre cele mai populare seriale online din România

    Cum a ajuns un tânăr din Deva să fie mai popular decât Smiley. Aproape un milion de oameni s-au abonat la glumele lui

    Povestea lor a început în urmă cu aproape 5 ani, într-un club din Bucureşti: „A fost ideea mea, vreau să scrie mare în toată revista“, spune Andrei râzând. „Într-o seară, când eram în Kulturhaus, am văzut o fată dansând în nişte feluri nu tocmai ortodoxe şi am zis «Frate, aş face un filmuleţ cu fata asta, 10 feluri în care să nu dansezi în club». Urma să vină ziua mea, aşa că le-am dat mesaj prietenilor mei şi le-am zis că ştiu ce vreau cadou, şi anume domeniul 10lucruri.ro.“ Alături de Ionuţ şi un alt fost coleg de liceu au reuşit să filmeze un clip, dar nu au fost foarte mulţumiţi de ce le-a ieşit; surprinderea lor a fost cu atât mai mare când au văzut cât de repede s-a viralizat.

    „Primul clip a făcut zece mii de vizualizări într-o zi sau două. Ne-am chinuit cu o lavalieră chinezească pe care am dat 25 de lei, cu un trepied găsit printr-un beci şi cu o cameră de 640×480, un handycam de vacanţă. Filma mai prost decât toate telefoanele din ziua de azi. Îmi aduc aminte că ne-a şi dat cineva un comentariu, «cu ce cartof ai filmat asta?»“

    Primul moment dificil pentru echipa „10 lucruri“ a venit odată cu ideea monetizării canalului. „Colegul nostru Vlad ne-a spus că putem să scoatem bani din 10 lucruri, dar că pentru asta trebuie să ne organizăm ca o redacţie. Noi n-am putut ţine pasul, el s-a supărat că noi nu dădeam nimic la deadline şi a decis să îşi facă propriul lui canal. Culmea, exact din momentul ăla am început să producem bani“, îşi aminteşte Andrei, la fel cum îşi aminteşte şi că în primul an nu au avut niciun proiect, în al doilea an au avut unul sau două şi au ajuns, încet-încet, la o medie de două proiecte pe lună: „Primul contract a fost pentru Biblionet, era un proiect făcut de Bill şi Melinda Gates. Practic, din momentul ăla ne-am dat seama că putem să taxăm apariţia anumitor produse în show-ul nostru. Product placement putea să facă oricine; ce ne diferenţia pe noi era că pe baza unui brief dezvoltam tot proiectul. Este prima oară, chiar săptămâna asta, când o să postăm un clip care nu are scenariul scris în totalitate de noi“.

    Canalul „10 lucruri“ are astăzi aproape 250.000 de abonaţi şi peste 140 de clipuri publicate. Contractele le încheie pe societatea 10 lucruri SRL, o agenţie de publicitate pe care vor să deruleze mai multe proiecte, inclusiv în zona de spectacole. Ionuţ a renunţat la jobul său de zi cu zi şi manageriază businessul, angajament pe care şi l-a luat în momentul în care au deschis firma. Nu vor să vorbească foarte mult despre încasări, dar spun că într-o lună bună pot să asigure „un salariu bun, peste medie“ fiecărui membru al echipei. Iar echipa mai include, în afară de ei, încă 4-5 persoane.

    „În România nu poţi să trăieşti din CPM (banii oferiţi pe mia de vizualizări – n.red.), ai cam 100 de dolari la un milion de vizualizări. E foarte greu să faci un milion de vizualizări, iar banii sunt mult prea puţini. În străinătate e un pic mai bine, pentru că acolo licitează mult mai mulţi advertiseri pe un singur slot. La noi licitează un om pe zece sloturi. Nu e neapărat vina advertiserilor, şi piaţa e destul de mică“, îmi explică Ionuţ, care detaliază şi motivele: „Nu se investesc bani în pre-roll-urile de la YouTube sau în publicitatea care intră forţat în timpul clipurilor. Nu poţi să trăieşti din YouTube, trebuie să îţi creezi propriile tale contracte cu diferiţi terţi“.

    Cel mai mare proiect al lor, ca şi valoare, a fost pentru un producător de bere. Ca vizualizări, însă, cel mai de succes a fost pentru o băutură energizantă care i-a trimis, pentru cinci zile, în Ibiza. „Era povestea atât de bine făcută şi produsul integrat atât de puţin încât nu a zis nimeni că e reclamă.“ Durata medie a unui episod este de zece minute; şi chiar dacă timpul de consum este mult mai mic acum pe online, „pentru un episod de genul ăsta lumea stă şi se uită. Lumea s-a obişnuit cu o anumită durată, de-asta clipurile din serialul 10 lucruri au în general 10 minute. E o poveste, iar oamenii se uită până la capăt; e ca un episod din Friends, dacă l-ai face de trei minute s-ar supăra toată lumea pe tine“, spune Andrei.

  • Trei studenţi români au dezvoltat aplicaţia ce îmbunătăţeşte CV-ul oricui, inclusiv pe al lui Darth Vader sau Deadpool

    Trei studenţi români au dezvoltat o aplicaţie web care are ca scop îmbunătăţirea clasicei descrieri a carierei (résumé, un sumar al experienţei şi abilităţilor diferit faţă de un CV prin dimensiunea mai redusă, layout şi scopuri diferite).

    Iniţiatorii proiectului (denumit Novorésumé ) sunt Andrei-Iulian Kurtuy, Cristian Daniel Letai şi Stefan Polexe. Cei trei au participat în urmă cu doi ani la Microsoft Innovation Cup, concurs organizat de incubatorul DARE2mansion, Microsoft şi Copenhagen Business Academy. După primirea de feeedback pozitiv, cei trei au hotărât să dezvolte în continuare proiectul.

    Potrivit informaţiilor trimise de tinerii fondatori ai start-up-ului, Novorésumé reprezintă un nou mod prin care orice persoană îşi poate face un résumé pe baza unor modele prezentate pe website. Modelele sunt construite pe baza regulilor impuse de experţii în resurse umane şi, potrivit tinerilor, design-ul modern va câştiga atenţia angajatorului. În acelaşi timp, informaţiile prezentate sunt mai uşor de citit şi înţeles.

    Proiectul a fost dezvoltat în cea mai mare parte în decursul ultimelor şase luni într-unul din incubatoarele Copenhagen Business Academy. După rezultatele pozitive obţinute în urma testelor alpha, unde platforma a fost folosită de aproximativ 120 de studenţi internaţionali din cadrul Copenhagen Business Academy, echipa a decis să lanseze săptămâna aceasta versiunea beta.

    În scopul promovării, echipa Novorésumé şi-a imaginat cum ar arăta résumé-urile lui Darth Vader şi Deadpool, materiale care au ajuns virale pe pagini de socializare precum Facebook, 9GAG şi Visually.

     

          

  • Super-tatăl care a construit un copac în camera copiilor săi

    Utilizatorul Reddit Radamshome, tatăl a doi copii, a vrut să le facă o surpriză acestora şi a transformat camera lor dintr-un dormitor obişnuit, într-un tărăm feeric, completat de un copac în mărime naturală în care să citească. A investit 4.250 de dolari în proiect şi a petrecut 18 luni pentru a-l finaliza, potrivit freshome.com.

    A adăugat detalii precum ferestre luminate, cuiburi de pasăre şi lumini de Crăciun în interior care să simuleze stelele. Terenul poveste a fost atent construit din sârmă sudată, pastă de hârtie turnată şi beton şi pictat cu straturi multiple de vopsea, colorant şi cerneală colorată. Copacul este atât de puternic încât suportă greutatea a trei adulţi.