BusinessMagazin

Tag: energie

  • Iohannis: România poate deveni un exportator de securitate energetică în regiune

    ”Independenţa României şi a Europei este profund legată de independenţa şi securitatea energetică. România poate deveni un exportator de securitate în regiune printr-o politică a susţinerii interconectorilor energetici şi prin exploatarea resurselor proprii”, a declarat şeful statului.

    El a menţionat că România salută importanţa acordată obiectivului de realizare a Uniunii Energetice.

    ”Considerăm esenţială continuarea procesului de consolidare a solidarităţii în interiorul UE, între Uniune şi vecinii săi, precum şi a acordării de prioritate proiectelor de infrastructură din această regiune. De asemenea, avem în vedere substanţializarea relaţiilor cu statele cu care am încheiat parteneriate strategice sau relaţii privilegiate şi consolidate precum Franţa, Germania, Italia, Polonia, Austria, Regatul Unit, Spania şi Turcia”, a arătat Klaus Iohannis.

    Potrivit şefului statului, România va continua să acţioneze şi pentru completarea dialogului bilateral, prin cooperări sectoriale în special în sfera economică.

    ”Aceste ţări se numără printre principalii investitori şi parteneri comerciali ai României. De mare parte din aceste ţări ne leagă, dincolo de interesele strategice, şi afinităţi speciale de istorie şi cultură”, a afirmat Iohannis, adăugând că România acordă o importanţă sporită relaţiilor bilaterale cu Ungaria şi Bulgaria, state vecine şi parteneri strategici şi va acţiona în continuare în vederea dezvoltării acestora în cadrul firesc al relaţiilor de bună vecinătate, cu accent deosebit pe proiecte transfrontaliere circumscrise agendei europene.

  • Patronul unei firme va da înapoi banii clienţilor dacă preţul petrolului se dublează în 2015

    Un magazin specializat în vânzarea de mobilă din Houston, Statele Unite, a găsit o metodă inedită de a-şi creşte vânzările. Reprezentanţii magazinului au anunţat că vor returna toţi banii plătiţi de clienţi pentru produse dacă, în cursul acestui an, petrolul va ajunge la preţul de 85 de dolari pe baril (1,4 dolari pe litru).

    Astfel, compania se bazează pe ceea ce analiştii au anunţat, respectiv un preţ de maxim 75 de dolari pe baril. Pentru a primi banii înapoi, cumpărătorii ar avea însă nevoie de o creştere cu 70% a preţului faţă de valorile actuale.

    “Toată lumea ştie cât de important este petrolul pentru economia acestei zone”, a spus Jim McIngvale, proprietarul magazinului. “Toată lumea, de la cei din construcţii până la cei din comerţ, depindem de mersul sectorului energetic. Cu cât acest domeniu are rezultate mai bune, cu atât mai bune vor fi şi ale noastre.”

    Preţul petrolului a scăzut cu peste 50% în ultimele opt luni, iar specialiştii sunt de părere că supraoferta de pe piaţă va ţine valoarea scăzută în continuare.

    În 2014, Jim McIngvale a trebuit să returneze peste 4 milioane de dolari clienţilor, în urma unei campanii care promitea că dacă echipa locală de baseball va câţtiga campionatul, cumpărătorilor li se vor returna toate cheltuielile din magazin.

    Preţul petrolului a scăzut, marţi, sub 45 de dolari pe baril, după ce prim-ministrul şi unul dintre ei mai mari investitori din Emiratele Arabe a declarat că preţul petrolului nu va mai ajunge niciodată la 100 de dolari pe baril, scrie The Wall Street Journal, citat de Ziarul Financiar.

  • Multe veşti neaşteptate în energie în 2014: Enel şi Electrica au fost capete de afiş

     Insistenţa cu care Enel a licitat şi a vrut cu tot dinadinsul să cumpere Electrica Muntenia Sud nu poate fi uitată uşor de oamenii care au asistat în 2006 la tot procesul de privatizare. Atât insistenţa, dar şi suma pe care italienii au acceptat să o plătească, de 820 de milioane de euro, au atras admiraţia şi convingerea că Enel va fi una dintre companiile care vor face istorie pe piaţa energiei din România. Cu atât mai surprinzătoare a fost ştirea din data de 11 iulie, când Enel a anunţat că vrea să-şi lichideze poziţiile din piaţa de furnizare şi distribuţie a energiei într-un efort de a-şi reduce datoriile la nivel de grup (care ajunseseră la 43 miliarde de euro după primele şase luni din an). Enel are în România un business de peste un miliard de euro, cu un profit operaţional consolidat de 289 de milioane de euro în 2013, care acoperă trei re-giuni, Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud.

    Mai precis, Enel deţine o treime din piaţa distribuţiei de energie şi vrea să vândă 64,4% din Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, 51% din Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Energie, precum şi 100% din compania de servicii Enel România (deţinută prin Enel Investment Holding BV). Alături de activele din România, Enel a scos la vânzare şi producţia energetică din Slovacia şi aştepta ca în total să obţină 4,4 miliarde de euro din vânzări până la sfârşitul acestui an.

    Sfârşitul de an nu a adus însă finalizarea acestor tranzacţii. Electrica şi Nuclearelectrica se află printre companiile care au ofertat pentru activele din România, pe care Enel le evaluează la 1,8 miliarde de euro, potrivit unor surse din piaţă citate de ZF. Activele ar valora însă doar 850 milioane de euro, după calculele realizate de analiştii de la Société Générale şi citate de Wall Street Journal, în timp de Fondul Proprietatea estimează pachetul la 1,1 miliarde de euro. Ofertele nu au fost însă satisfăcătoare pentru grupul italian, dat fiind că Luca D’Agnese, care conduce în prezent activitatea grupului în Europa de Est, a spus într-un interviu acordat The Wall Street Journal că „ideea a fost să avem mai multe opţiuni, deoarece compania nu a fost niciodată într-o situaţie fără ieşire. Nu suntem nevoiţi să vindem chiar la orice preţ”.

    Nefinalizarea tranzacţiei ar fi una dintre cele mai mici probleme ale Enel pe piaţa locală în acest an. Com-pa-nia a fost acuzată de umflarea facturilor la energie printr-o înţelegere cu ANRE şi Elec-troalfa, un business de 38,7 milioane de euro con-tro-lat de Gheorghe Ciubotaru, un om de afaceri din Botoşani. În sep-tembrie, statul român decide să deschidă la Tribu-nalul Internaţional de Arbitraj de la Paris o acţiune împotriva italienilor, solicitând plata a 521 de milioane de euro. Peste toate acestea, în noiembrie, Matteo Cassani, directorul general al Enel Energie şi Enel Energie Muntenia şi primul oficial italian mutat în România pentru dezvoltarea businessului, a murit în condiţii suspecte după ce s-ar fi aruncat de la etajul doi, de la fereastra biroului său.

    Enel a generat aşadar cele mai importante ştiri ale anului pe zona de energie. Dar anul a început cu a doua intrare în insolvenţă a Hidro-electrica. Prima insolvenţă a companiei fusese în iunie 2012, cauzată de contractele nefericit încheiate ale companiei, atât în ceea ce priveşte vânzarea de energie, cât şi investiţiile la preţuri supra-eva-luate fără niciun impact con-cret în producţia com-paniei. Cauza insolvenţei este legată de companiile care cumpărau direct energie de la Hidroelectrica şi care au acţionat în instanţă producătorul de energie după ce contractele lor au fost reziliate, furnizorii cerând în schimb banii pe care ar fi urmat să îi obţină dacă aceste contracte erau în continuare derulate. Tribunalul Bucureşti a decis că aceste contestaţii sunt inadmisibile, Hidroelectrica ieşind din prima insolvenţă la jumătatea lui 2013. Decizia de a rejudeca aceste contestaţii a trimis însă din nou în insolvenţă Hidroelectrica.

    Piaţa energetică a adus însă şi veşti bune. Electrica, cel mai mare jucător din piaţa distribuţiei şi furnizării de energie electrică, cu un portofoliu de 3,6 milioane de clienţi, a fost lis-tată simultan pe bursa de la Bucureşti şi pe cea de la Londra, într-o operaţiune prin care în con-turile companiei au intrat circa 2 miliarde de lei pentru 51% din acţiuni. Aceasta a fost cea mai mare operaţiune pe piaţa de capital realizată de statul român.

    În discuţiile privitoare la construcţia a două reac-toare noi la Cernavodă, statul român a încercat să atragă mai mulţi investitori, dar până la urmă negocierile se poartă doar cu chinezii de la China General Nuclear Power Corporation (CGN). În ceea ce priveşte hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti, com-pa-nia de proiect Hidro Tarniţa a prelungit din nou, la finalul lunii noiembrie, cu aproape două luni, până la 30 ianuarie 2015, perioada în care inves-titorii pot depune oferte de precalificare pentru construirea hidrocentralei din judeţul Cluj, proiect în valoare de peste 1 miliard de euro. Decizia a fost luată ca urmare a creşterii inte-resului investitorilor pentru proiectul Tarniţa-Lăpuşteşti şi a solicitării acestora, potrivit reprezentanţilor Hidro Tarniţa SA.

    Deşi anul acesta interesul inves-ti-torilor pentru energia verde a scăzut din cauza schimbărilor legislative, au început să apară semne despre un nou boom de investiţii în regenerabile, în zona proiectelor mici. ANRE a elaborat deja o metodologie de stabilire a preţurilor reglementate de vânzare şi a regimurilor de comercializare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie în centrale electrice cu puteri instalate mai mici de 500 kW pe centrală. Potrivit celor mai recente estimări lan-sate de reprezentanţii ANRE, în perioada 2015-2020 se vor dezvolta circa 500 MW de mici proiecte mai ales pe biomasă, biogaz şi microfotovoltaic pe acoperişurile caselor.

  • Barometrul Industriei din România: Creşterea industriei ar putea reveni în următoarele 6 luni

    Sondajul a fost realizat în luna noiembrie pe un eşantion de 300 de manageri din firme industriale, reprezentativ la nivelul celor aproximativ 15.200 de firme industriale cu peste 9 angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din cifra de afaceri a industriei.

    Producţia a scăzut pentru 26% dintre firmele industriale din România în luna noiembrie, în timp ce pentru 41% nivelul a stagnat comparativ cu luna precedentă. Aproape jumătate dintre respondenţi estimează că în decursul următoarelor şase luni nivelul producţiei va relua creşterea, iar 34% susţin că va rămâne cel puţin la acelaşi nivel comparativ cu luna noiembrie. Totodată, un sfert dintre firmele industriale au înregistrat o diminuare a volumului comenzilor noi, iar peste 55% susţin că numărul comenzilor noi nu s-a modificat faţă ce luna anterioară, însă 41% estimează că în următoarea jumătate de an vor înregistra un avans al comenzilor noi. Costurile de producţie arată o uşoară scădere, dar aproape o treime (29%) spun că au crescut, iar peste jumătate din firme (52%) prognozează creşterea costurilor în următoarele luni.

    “Sectorul industrial din România este în contracţie uşoară, indicatori precum producţia, comenzile noi sau stocurile având o tendinţă descendentă în luna noiembrie. Industria este însă optimistă şi aşteaptă o creştere a principalilor indicatori de activitate în următoarele şase luni”, a declarat Dr. Petre Datculescu, director general al IRSOP Market Research & Consulting.

    Barometrul Industriei din România evaluează activitatea firmelor industriale cu peste 9 angajaţi în funcţie de 11 indicatori cheie, printre care producţia totală, volumul comenzilor noi, volumul stocurilor, numărul de angajaţi, costurile de producţie sau cheltuielile de capital şi exporturile. Pentru fiecare indicator, respondenţii la sondaj precizează dacă activitatea a crescut, a scăzut sau a rămas la neschimbată.

    “Scopul Barometrului este să ofere oamenilor politici, managerilor, investitorilor, economiştilor şi mediului de afaceri date la zi despre sănătatea şi evoluţia industriei din România. Întrucât industria are o contribuţie semnificativă în formarea PIB, datele Barometrului pot fi valoroase în prognozarea a ceea ce se poate întâmpla în economia românească, în domenii ca inflaţia, şomajul, exportul, preţurile la materii prime şi altele”, a declarat conf. dr. Florina Pînzaru, decanul Facultăţii de Management din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative.

  • Andrei Gerea revine în Guvern la Energie, la mai puţin de un an după ce a deţinut portofoliul Economiei

    Gerea are 46 de ani şi a absolvit în 1997 Academia de Studii Economice Bucureşti – Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică, primul său loc de muncă fiind ca electronist automatizări, la Automatica SA.

    Potrivit CV-ului postat pe site-ul Camerei Deputaţilor, Gerea a fost timp de 23 de ani membru al PNL, ocupând pe rând funcţiile de vicepreşedinte al Organizaţiei Tineretului Universitar Bucureşti, secretar Relaţii Interne al aceleiaşi organizaţii şi apoi vicepreşedinte. În perioada 1994 – 1996 a fost vicepreşedinte al TNL Bucureşti, vicepreşedinte al PNL sector 1, iar din 2002 este vicepreşedinte al PNL Argeş.

    Gerea este membru al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaţilor.

    El a părăsit PNL în iulie 2014, alăturându-se grupării Tăriceanu, care a înfiinţat Partidul Liberal Reformator.

    Ca activitate profesională, Gerea a început în 1987 ca electronist automatizări la Automatica SA, apoi în perioada 1988 – 1992 a fost electronist la ICE Felix Computers SA, timp de un an director comercial la Van Soestbergen SRL, între 1993 şi 1997 merceolog la Industrialexport. În intervalul 1997 – 2002 a fost manager realţii cu clienţii la Eximbank România, iar între 2000 şi 2001 a ocupat un post similar la Emporiki Bank, aceeaşi poziţie deţinând-o şi în perioada 2002-2004 la Alpha Bank. Totodată, a fost şi director de sucursală la Banca Ţiriac, filiala Piteşti.

    În 1996 – 2000 şi 2000 – 2004 a fost consilier local la sectorul 1, iar în perioada 1998 – 2000 a fost şi membru al Consiliului de Dezvoltare Regională Bucureşti – Ilfov. În perioada 1999 – 2000, Gerea a fost membru al Consiliului de Administraţie al Societăţii Naţionale Poşta Română SA.

    Andrei Gerea se află la al treilea mandat de deputat, este căsătorit şi are doi copii.

    Gerea deţine împreună cu soţia un apartament de 100 de metri pătraţi în Piteşti şi o casă de 200 de metri pătraţi în Ştefăneşti (Argeş), achiziţionate în 2005, respectiv 2007.

    El are datorii totalizând peste 180.000 de euro la BCR, Unicredit Ţiriac şi la Banca Transilvania.

    Gerea este asociat la Valahia Investments, Gamma Asig Broker şi membru în asociaţiile “Fraţii Goleşti” şi “Idei Libere”.

     

  • OMV Petrom a înlocuit iluminatul clasic cu corpuri de iluminat cu led în staţiile Petrom

    Elementul de noutate:

    Inovaţia a fost implementată pentru prima dată pe piaţa locală de Petrom. Pasul 1 a fost implementarea proiectului în două staţii de distribuţie pilot şi pasul al doilea – implementarea proiectului în 345 staţii de distribuţie carburanţi Petrom.

    Efectele inovaţiei:

    50% reducere a consumului de energie electrică pentru iluminat;

    11% reducere a facturii de energie electrică în fiecare staţie;

    345 staţii de distribuţie carburanţi Petrom modernizate;

    Posibilitatea de aplicare a unor proiecte similare în toată compania;

    Îmbunătăţirea performanţei energetice;

    Posibilitatea de standardizare pentru întreaga reţea de staţii de distribuţie carburanţi Petrom din România;

    Reducerea costurilor de întreţinere;

    Un angajament puternic pentru eficienţă energetică;

    Respectarea legislaţiei în domeniul eficienţei energetice şi alte norme RO şi ale UE.

    Descrierea inovaţiei:

    Proiectul de schimbare a iluminatului clasic cu leduri a reprezentat o investiţie de 2,1 milioane de euro.  Finanţarea pentru proiectul LED a fost asigurată prin intermediul Facilităţii de Finanţare pentru eficienţă energetică, o linie de credit pe suport de grant pentru România, oferită de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Uniunea Europeană. La finalizarea proiectului, o subvenţie de 15% din investiţia totală este pusă la dispoziţia investitorului.  Punerea în aplicare a proiectului a durat mai puţin de patru luni.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Centrala electrică care foloseşte bancnote in loc de cărbune

    Centrala din Luoyand, provincia Henan, arde bancnote vechi sau uzate pentru a produce energie. Reprezentanţii spun că o tonă de bancnote poate genera până la 600 Kwh de electricitate, iar reziduurile sunt mai puţin nocive decât în cazul cărbunelui.

    Banca Populară din China, organul central de reglementare a circulaţiei banilor, şi-a dat acordul pentru această operaţiune, lăudând “această metodă eficientă de a produce energie”. “Folosind toate rezervele din provincie, centrala poate produce 1,32 milioane Kwh pe an, echivalentul arderii a 4.000 de tone de cărbune”, a precizat un oficial al băncii.

    În mod uzual, bancnotele retrase de pe piaţă sunt reciclate pentru a realiza alte produse din hârtie.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Ce se va întâmpla cu preţurile din zona euro

    Este de aşteptat ca serviciile să aibă cea mai mare rată de creştere anuală în noiembrie (1,1%, faţă de 1,2% în octombrie), urmate de alimente, alcool şi tutun (0,5%, în stagnare faţă de octombrie), bunuri industriale (0,0% faţă de +0,1% în octombrie) şi energie (-2,5%, faţă de -2,5% în octombrie).

    Banca Centrală Europeană a redus prognoza pentru inflaţia din zona euro, preşedintele Mario Draghi precizând că noile estimări arată că preţurile vor creşte cu 0,5% în acest an, cu 0,7% în 2015 şi cu 1,3% în 2016, pe fondul ieftinirii pronunţate a petrolului. În luna septembrie, instituţia prognoza o inflaţie de 0,6% la finalul acestui an, de 1,1% anul viitor şi de 1,4% în 2016.

    BCE a menţinut dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,05% adoptat la începutul lunii septembrie, când rata a fost redusă de la 0,15%. BCE a decis să nu mai ia nicio măsură privind relaxarea monetară cantitativă în acest an, urmând să evalueze la începutul anului viitor impactul acţiunilor deja întreprinse.

  • Până unde merge jocul ieftinirii petrolului

    OPEC furnizează 40% din necesarul de petrol la nivel mondial, iar producţia statelor membre este în prezent de aproximativ 30 de milioane de barili pe zi. Analiştii fondurilor de investiţii estimaseră că dacă OPEC nu decide scăderea livrărilor cu cel puţin 1 mil. barili/zi, petrolul ar putea ajunge la 60 dolari/baril.

    Declinul cotaţiilor petrolului, declanşat în vară, a fost determinat de oferta abundentă, rezultată parţial din exploatarea zăcămintelor de şist din SUA, dar şi de cererea scăzută, în special în Europa şi Asia. La vremea respectivă, majoritatea analiştilor vorbeau lăudau felul cum investiţiile americane în exploatările de şist au permis acum SUA să se folosească de petrol ca de o armă contra Rusiei, având în vedere că economia rusească suferă direct de pe urma ieftinirii petrolului. Dependenţa Rusiei de exportul de energie face ca fiecare ieftinire cu un dolar a petrolului să taie 2,5-3 mld. dolari din valoarea exporturilor de-a lungul unui an, estima recent Reuters.

    Producţia de petrol a SUA se situează la 8,7 mil. barili/zi, recordul ultimelor decenii, în timp ce ţări OPEC ca Arabia Saudită sau Kuweit au părut pe parcursul verii şi al toamnei să accepte preţuri mai mici, în încercarea de a limita creşterea în continuare a ofertei din partea SUA şi deci pierderea de cotă de piaţă de către ele. Acum însă, unii comentatori citaţi de New York Times spun că OPEC, confruntată cu pierderi de cotă de piaţă din cauza exporturilor americane, au refuzat să reducă şi mai mult producţia pentru că aşteaptă pur şi simplu ca ieftinirea petrolului să descurajeze investiţiile în noi sonde în SUA, astfel încât avântul exporturilor americane să se mai calmeze. Iar această ieftinire loveşte în companiile energetice americane, care s-au îndatorat şi au investit enorm în producţia de petrol şi gaze pe bază de fracturare hidraulică.

    Pe de altă parte, scrie presa americană, ieftinirile favorizează consumatorii industriali şi individuali din SUA, Europa şi Japonia, oferind un stimulent atât de necesar pentru redresarea creşterii economice, deşi taxele mari pe energie din Europa limitează întrucâtva câştigurile posibile pentru consumatori.

  • Un milion de clienţi ai Enel Muntenia au plătit pentru mai bine de un an facturi umflate la energie. Dosarul se află la DNA

    Procurorii DNA au anunţat pe 5 iunie 2014 reţinerea vicepreşedintelui ANRE, Claudiu Dumbrăveanu, a directorului ENEL Florin Gugu şi a lui Gheorghe Ciubotaru, asociat Electroalfa. Întrebat la acea vreme despre posibilitatea ca oamenii să îşi recupereze banii pierduţi, premierul Victor Ponta a spus că vor fi luate toate măsurile după ce se constată din punct de vedere legal care este situaţia, scrie gândul.info.

    „Schema” a fost una simplă, spun procurorii. Pe scurt, ANRE a descoperit că ENEL Distribuţie Muntenia a introdus o dublă taxare a certificatelor verzi, din 2012. ENEL urma să fie sancţionată cu reducerea tarifelor cu 6%, dar procurorii DNA susţin că vicepreşedintele ANRE s-a înţeles cu reprezentantul companiei de electricitate ca diminuarea tarifelor să nu se facă cu 6%, ci cu doar 1,3%. Astfel, ENEL a câştigat 2,5 milioane de euro. La schimb, reprezentantul ENEL s-a angajat să dea două contracte preferenţiale către firma Electroalfa International, firmă controlată de Gheorghe Ciubotaru, o persoană aflată în relaţie de prietenie cu vicepreşedintele ANRE, după cum reiese din comunicatul DNA.

    Într-o lună, la o factură totală de 110 lei, certificatele verzi reprezintă 6,5 lei. Suma nu pare mare, dar la un milion de abonaţi, valoarea ajunge la 1,4 milioane de euro. Rămâne de văzut dacă şi cum îşi vor recupera consumatorii banii plătiţi în plus la facturile la energie electrică.

    În 2013 şi 2014 aproape 1.000 de reclamaţii privind, între altele, contoare de electricitate defecte, calcul eronat al facturilor sau aparate electrocasnice arse din cauza fluctuaţiilor de tensiune au fost trimise la Protecţia Consumatorilor. “Toate au fost redirecţionate către ANPC”, a precizat pentru gândul preşedintele ANPC, Marius Dunca.

    „Verificăm datele conţinute de comunicatul de presă publicat de DNA. Colaborăm cu autorităţile pentru a clarifica situatia şi, având în vedere stadiul investigaţiei, nu putem oferi alte informaţii în acest moment”, au precizat pentru gândul.info reprezentanţii Enel România la acea vreme.

    Directorul general al Enel Energie şi Enel Energie Muntenia, Matteo Cassani, a murit, joi, după ce s-a aruncat de pe clădirea companiei, de pe Bulevardul Ion Mihalache din Capitală.