Tag: castigare

  • Elevii români au câştigat 15 medalii la Olimpiadele Internaţionale

    Elevii români care au făcut parte din loturile olimpice de Informatică, Matematică şi Fizică se întorc de la Olimpiadele Internaţionale de anul acesta cu 15 medalii: două de aur, 11 de argint şi două de bronz.

    La ediţia din 2016 a Olimpiadei Internaţionale de Informatică, care s-a desfăşurat în Kazan (Federaţia Rusă) în intervalul 12-18 august, elevii români au obţinut patru medalii: trei de argint şi una de bronz. Costin Andrei Oncescu, Andrei Costin Constantinescu şi Andrei Popa au câştigat medalii de argint, iar Radu Muntean a obţinut o medalie de bronz.

    La cea de-a 57-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Matematică, care a avut loc în perioada 6-16 iulie în Hong Kong, lotul olimpic de Matematică al României a obţinut cinci medalii de argint şi una de bronz.

    Medaliile de argint au fost câştigate de Teodor Andrei Andronache, Ciprian-Mircea Bonciocat, Ovidiu Neculai Avădănei, Alexandru Pascadi şi de Ioan Laurenţiu Ploscaru, iar cea de bronz a fost obţinută de Tudor Plopeanu.

    În ceea ce priveşte cea de-a 47-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Fizică, care s-a desfăşurat la Zürich (Elveţia) în intervalul 11-17 iulie, elevii din lotul olimpic de Fizică s-au întors acasă cu două medalii de aur şi trei de argint.

    Dan Ştefan Eniceicu şi Răzvan Octavian Radu au reuşit performanţa să câştige medalii de aur, iar Robert-Iulian Răveanu, Tudor Costel Creţu şi Andrei Cătălin Răduc au obţinut medalii de argint.

    „Aceste rezultate nu sunt nici episodice şi nici întâmplătoare, ci sunt expresia eforturilor comunităţii copiilor care vor şi pot să se pregătească la un nivel peste medie, sub îndrumarea profesorilor valoroşi. Cei 15 medaliaţi sunt exponenţii acestei comunităţi, care reuşeşte încă să aibă rezultate excepţionale, într-un sistem ale cărui rezultate generale sunt din ce în ce mai slabe. Noi îi felicităm pe elevi şi pe profesori pentru rezultatele foarte bune şi îi asigurăm că vom continua să îi sprijinim!”, a declarat Tudor Vlad, Preşedintele Fundaţia eMAG pentru Educaţie.

    „Credem că tinerii cu potenţial ridicat de astăzi sunt liderii de mâine, modele de care România are nevoie. Vom continua să îi susţinem, pentru că noi, toţi, avem nevoie nu doar de lideri bine pregătiţi, dar şi de modele inspiraţionale, care pot să contribuie la dezvoltarea unei societăţi competitive, bazată pe valori şi principii legate de muncă, determinare şi urmărirea performanţei”, a declarat şi Ionuţ Stanimir, Directorul de Comunicare al BCR.

    Hai la Olimpiadă! este un program iniţiat de Fundaţia eMAG în 2012, în cadrul căruia sunt susţinuţi elevii şi profesorii care doresc să se pregătească şi să facă performanţă la Informatică, Matematică şi Fizică. Din 2014, BCR a devenit partener al programului, sprijinind centrele de performanţă şi cele mai importante concursuri pentru elevi.

    În prezent, funcţionează paisprezece centre de performanţă Hai la Olimpiadă!, în şapte judeţe din ţară. În anul şcolar 2015-2016, 1.882 de elevi s-au pregătit săptămânal în centrele de performanţă din Bucureşti, Constanţa, Buzău, Iaşi, Braşov, Cluj şi Timişoara, sub îndrumarea a 154 de profesori.

  • Încă o victorie pentru Usain Bolt. La câte medalii a ajuns sportivul jamaican

    Atletul jamaican Usain Bolt a câştigat, vineri, finala probei de 200 de metri din cadrul Jocurilor de la Rio de Janeiro, Brazilia. Bolt şi-a trecut în palmares a opta medalie olimpică de aur, dar nu a înregistrat un record mondial sau olimpic, aşa cum îşi propusese.

    Bolt a fost cronometrat cu 19.78 secunde. Medalia de argint i-a revenit canadianului Andre De Grasse (20.02 secunde), iar bronzul a fost cucerit de către francezul Christophe Lemaitre (20.12 secunde).

    Jamaicanul în vârstă de 29 de ani a obţinut al doilea său titlu olimpic în Brazilia, după cel de la 100 de metri, şi rămâne cu recordul mondial la 200 de metri (19 secunde şi 19 sutimi, în 2009).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât câştigă cele mai bine plătite femei executiv din lume

    Publicaţia Fortune a realizat un top 5 al celor mai bine plătite femei executiv din lume.

    Safra Catz în , CEO al Oracle, a câştigat cei mai mulţi bani în 2015 atingând suma impresionantă de 56.9 milioane de dolari. În top este urmată de Ruth Porat, CFO al Alphabet, a obţinut 41.1 milioane de dolari anul trecut, apoi Mary Barra, CEO al GM, cu 36.3 milioane de dolari în 2015.

    Locurile patru şi cinci sunt ocupate de Marillyn Hewson, CEO al Lockheed Martin, şi
    Angela Ahrendts, SVP REtail şi Online al Apple, cu 28.3 mil. de dolari şi respectiv 27.6 milioane de dolari.

    Ce este interesant de observat este faptul că toate cele 5 femei lucrează în industrii dominate de bărbaţi (3 în IT), industria auto şi aeronautică.

  • Fără medalie după 44 de ani: Cătălina Ponor a încheiat pe locul 7 finala de la bârnă

    Cătălina Ponor a fost notată cu 14.000: 5.800 dificultate şi 8.200 execuţie. Românca şi-a început exerciţiul a cincea şi a ştiut imediat că nu va lua o medalie. Ponor a încheiat penultima în concurs, doar canadianca Isabela Onyshko fiind mai slabă (13.400).

    Olandeza Sanne Wevers a primit cea mai bună notă, 15.466, având exerciţiul cu cea mai mare dificultate din concurs (6.6). Medaliile de argint şi bronz le-au revenit americancelor Lauren Hernandez (15.333) şi Simone Biles (14.733).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unul dintre cei mai rapizi oameni de pe Pământ este antrenat de o femeie în vârstă de 74 de ani. Tânărul a bătut un record vechi de 17 ani

    Wayde Van Niekerk a câştigat cursa de 400 de metri masculin cu un timp impresionant. Sud-africanul a încheiat cu un nou record mondial, alegând distanţa în doar 43:03 de secunde, doborând un record vechi de 17 ani. În 1999 Michael Johnson a alergat aceeaşi distanţă în 43:18. Pe locurile 2-3 s-au clasat James Kirani (Grenada) – 43.76 şi Lashawn Merritt (SUA) – 43.85.

    Cel mai bun s-a bucurat de victoria lui Niekerk antrenorul său, Ans Botha, o străbunica în vârstă de 74 de ani. Botha antrenează încă din anii 60. “Este o femeie uluitoare. Sunt recunoscător că m-am putut încrede în munca ei şi rezultatul cred că vorbeşte de la sine. Mă bucur să fac parte din istoria creată de ea”, a declarat Van Niekerk.

    Femeia l-a observat pe tânărul atlet în 2010 la competiţia IAAF World Junior Championships din Canada, unde Van Niekerk a terminat pe patru. Doi ani mai târziu, Botha a început să-l antreneze pe tânăr care a reuşit să bată recordul personal cu 4 secunde.
     

  • A riscat toţi banii familiei pentru a vinde produse de care nu auzise nimeni. Acum e milionar

    Timişoreanul Cristian Oneţiu şi-a început cariera în industria vânzărilor directe la 16 ani, ca să îşi câştige banii ce aveau să îi permită să studieze la facultate. După mai multe încercări nereuşite în zona antreprenoriatului, a pus bazele, în 2005, ale unei afaceri axate pe un sistem de direct sales autentic românesc şi pe produse bio, ce abia intrau pe piaţă la momentul respectiv. Cele două companii pe care le conduce împreună cu fratele său totalizează în prezent afaceri de mai mult de 10 milioane de euro, iar în zece ani vor ajunge la 100, potrivit antreprenorului.

    “Am investit toţi banii, inclusiv pe cei obţinuţi din vânzarea celor două apartamente, deţinute de mine şi de fratele meu, într-o afacere cu produse bio, într-o perioadă în care puţini ştiau ce înseamnă acestea“ – îşi începe Cristian Oneţiu povestea afacerii înfiinţate de el şi fratele său, Dan, în urmă cu un deceniu în Timişoara. În prezent, cei doi conduc două afaceri axate pe distribuţia şi vânzarea de produse fie certificate bio, fie din ingrediente naturale – Life Care Corp., axată pe vânzările directe, şi BioLogistic, companie de import şi distribuţie pentru reţelele de magazine din care fac parte şi lanţuri de retail precum Billa, Mega Image, Kaufland. Life Care Corp., prima lor companie, a devenit una dintre cele mai mari afaceri de vânzări directe din România, cu o cifră de afaceri de 30 de milioane de lei anul trecut, iar firma de import şi distribuţie de produse bio BioLogistic, înfiinţată la câţiva ani după prima, a totalizat anul trecut afaceri de 10 milioane de lei.

    Povestea apartamentelor vândute şi ulterior răscumpărate reprezintă doar o mică parte din aventura antreprenorială a lui Cristian Oneţiu, care spune că a adus cuvântul „bio“ în România, odată cu produsele importate în 2005. A copilărit în Reşiţa şi, pentru a-şi permite să  plece la facultate în Timişoara, a intrat în industria vânzărilor directe încă de la 16 ani. Inspirat de fratele său, Dan, care făcea „tot felul de mici afaceri“,  a început să vândă şi el un produs la mare căutare la vremea respectivă: maşinile de vacuumat alimente.

    „Erau valize care cântăreau aproximativ 30 de kilograme, adică jumătate din greutatea mea. Nu puteam să le transport cu tramvaiul şi luam taxiul, iar la prezentări eram motivat să vând astfel încât să reuşesc să îmi recuperez cel puţin banii de taxi“. Ulterior a vândut şi produsele unei companii axate pe comercializarea cosmeticelor şi suplimentelor alimentare.

    În 1996, la 18 ani, după ce s-a înscris la Facultatea de Psihologie din Timişoara, a fost nevoit să renunţe la afacerile sale din Reşiţa. Timp de un an s-a dedicat exclusiv studiilor, iar apoi, pentru că se obişnuise să aibă venituri suplimentare, „m-am angajat, ca orice tânăr, la corporaţie“, spune el, mai în glumă, mai în serios, referindu-se la primul loc de muncă, într-o companie ce activa în industria tutunului. A lucrat acolo timp de patru ani şi jumătate, ultima poziţie ocupată fiind responsabil în departamentul de marketing pentru partea de vest a ţării.

    În 2002 a decis să ia din nou drumul antreprenoriatului. „Nu am mai suportat rigorile corporaţiei, care deveneau din ce în ce mai mari. Dacă la început aveam o oarecare libertate, ulterior aceasta s-a îngustat atât de mult încât am devenit mici roboţei“, spune Oneţiu.  Revenirea la antreprenoriat s-a legat şi de o pasiune a sa: pentru că îi plăcea să cânte, a deschis un bar de karaoke chiar în cadrul campuslui universitar din Timişoara. „L-am făcut cu gândul de a aduna prieteni în jurul unei mese, unde să începem să cântăm, şi s-a transformat într-o afacere foarte profitabilă. Era un bar mic, dar mereu plin, care funcţiona de luni până luni“, povesteşte el. 

    După trei ani de activitate cu barul, a deschis un alt club, mai mare, iar apoi, fiindcă a încercat să lase afacerea nesupravegheată pentru a nu mai pierde nopţile, aceasta nu a mai funcţionat. „Nu a mai mers pentru că aşa se întâmplă la baruri, este o activitate mult mai lejeră şi predispusă la fraudă.“ Acesta a fost momentul în care a plecat la Bucureşti hotărât să înceapă proiectul la care visa din adolescenţă, propria companie românească de vânzări directe. „Voiam o companie de direct sales fără americănismul specific, o companie românească bazată pe principii româneşti, dar şi cu produse româneşti“, descrie el activitatea firmei Vision Group International, pe care a creat-o în 2004 şi care vindea aproximativ 20 de produse fabricate în România – şam-poane, detergenţi ş.a. Afacerea a falimentat în aproximativ un an, motivele fiind legate, potrivit lui Oneţiu, de lipsa unor standarde de calitate pe care piaţa le cerea. „Dacă produsul pe care îl duceam în casa clientului într-o zi era roz, iar a doua zi, roşiatic, atunci pierdeam încrederea lui.“

    În 2005 a pus bazele Life Care Corp. în Timişoara, o companie ce avea să fie axată pe vânzarea de produse bio, în urma unei investiţii de 300.000 de euro, bani reprezentaţi de fonduri personale şi împrumuturi de la familie şi prieteni, ce au implicat inclusiv vânzarea apartamentului său şi al fratelui.

  • Acest tânăr român a reuşit să câştige 680.000 de dolari într-o singură zi jucându-se pe calculator

    Digital Chaos, echipa de Dota 2, a românului Aliwi Omar, de naţionalitate siriană, a jucat finala The International 2016, cea mai importantă competiţie de Dota din lume, dar a pierdut. Wings a reuşit să câştige competiţia şi a obţinut trofeul şi un premiu financiar de 9,1 milioane de dolari. Echipa românului (formată din 5 jucatori) a câştigat 3,4 milioane de dolari, ceea ce înseamnă, după un calcul rudimentar, că Omar a obţinut 682.595 de dolari.

    Aliwi Omar s-a născut şi a crescut în România, are 21 de ani, vorbeşte fluent română, engleză şi arabă. Joacă Dota din 2004 şi Dota 2 din 2011. Înainte de competiţie  Omar câştigase peste 393.000 de dolari, ceea ce în seamnă că în urma acestei competiţii câştigurile sale din turnee de Dota ajung la aproape un milion de dolari. (1,078,201 potrivit liquipedia, un fel de wikipedia pentru Dota), astfel devine românul cu cele mai mari câştiguri din eSports şi obţine cea mai bună clasare a unui român  în competiţia The International.

    The International 2016 este cea dea şasea ediţie a celei mai mari competiţii de DOTA 2 din lume. Turneul a început pe 2 august la Seattle şi s-a încheiat pe 13 august. Fondul de premiere al turneului a ajuns la 20,6 milioane de dolari, iar 19 milioane din cele 20,6 provin din contribuţiile fanilor, care au cheltuit  milioane de dolari pe obiecte virtuale, iar 25% din aceşti bani s-au dus către fondul de premiere.

    În competiţie participă 16 echipe din întreaga lume şi fiecare dintre echipa va obţine un premiu în bani indiferent de poziţia ocupată. Anul trecut, competiţia a fost câştigată de echipa americană Evil Geniuses şi a obţinut un premiu de 6,6 milioane de dolari.

    Dota ese un joc online gratuit  unde  două echipe de câte 5 jucătorii se luptă pe o hartă, iar scopul jocului este distrugerea bazei inamicului. Fiecare jucător controlează un avatar, un erou, cu abilităţi şi caracteristici unice şi fiecare jucător are un rol anume în echipă.

  • Acest tânăr român a reuşit să câştige 680.000 de dolari într-o singură zi jucându-se pe calculator

    Digital Chaos, echipa de Dota 2, a românului Aliwi Omar, de naţionalitate siriană, a jucat finala The International 2016, cea mai importantă competiţie de Dota din lume, dar a pierdut. Wings a reuşit să câştige competiţia şi a obţinut trofeul şi un premiu financiar de 9,1 milioane de dolari. Echipa românului (formată din 5 jucatori) a câştigat 3,4 milioane de dolari, ceea ce înseamnă, după un calcul rudimentar, că Omar a obţinut 682.595 de dolari.

    Aliwi Omar s-a născut şi a crescut în România, are 21 de ani, vorbeşte fluent română, engleză şi arabă. Joacă Dota din 2004 şi Dota 2 din 2011. Înainte de competiţie  Omar câştigase peste 393.000 de dolari, ceea ce în seamnă că în urma acestei competiţii câştigurile sale din turnee de Dota ajung la aproape un milion de dolari. (1,078,201 potrivit liquipedia, un fel de wikipedia pentru Dota), astfel devine românul cu cele mai mari câştiguri din eSports şi obţine cea mai bună clasare a unui român  în competiţia The International.

    The International 2016 este cea dea şasea ediţie a celei mai mari competiţii de DOTA 2 din lume. Turneul a început pe 2 august la Seattle şi s-a încheiat pe 13 august. Fondul de premiere al turneului a ajuns la 20,6 milioane de dolari, iar 19 milioane din cele 20,6 provin din contribuţiile fanilor, care au cheltuit  milioane de dolari pe obiecte virtuale, iar 25% din aceşti bani s-au dus către fondul de premiere.

    În competiţie participă 16 echipe din întreaga lume şi fiecare dintre echipa va obţine un premiu în bani indiferent de poziţia ocupată. Anul trecut, competiţia a fost câştigată de echipa americană Evil Geniuses şi a obţinut un premiu de 6,6 milioane de dolari.

    Dota ese un joc online gratuit  unde  două echipe de câte 5 jucătorii se luptă pe o hartă, iar scopul jocului este distrugerea bazei inamicului. Fiecare jucător controlează un avatar, un erou, cu abilităţi şi caracteristici unice şi fiecare jucător are un rol anume în echipă.

  • Cât a câştigat “Adnana” pentru ”Toate pânzele sus!”

    Au trecut 40 de ani de la premiera producţiei ”Toate pânzele sus!”,  dar protagoniştii celebrului serial îşi amintesc cu zâmbetul pe buze de filmări, de parcă ar fi fost ieri.
     
    Actriţa Julieta Szönyi (67 de ani), sau Adnana, răsfăţata echipajului de pe vasul ”Speranţa”, a dezvăluit cât a câştigat pentru lucrul la acest serial.
     
    Citiţi mai multe pe www.one.ro
  • Sportivul român care şi-a luat concediu de pe şantier pentru a-şi urma visul la Rio. “Când mergeam la competiţii în ţară, dormeam în case de copii şi cam răbdam de foame”

    Sportivii calificaţi la Rio visează să urce pe podiumul olimpic, dar pentru unii dintre aceştia, simpla lor prezenţă la Olimpiadă reprezintă un miracol! Este şi cazul lui Ion Panait, luptătorul român în vârstă de 35 de ani care va intra săptămâna viitoare în concursul de la greco-romane, în limitele categoriei 66 de kg. Spre deosebire de adversarii săi, Panait nu se antrenează doar pe salteaua din sală, muncind din greu în construcţii pentru a-şi câştiga existenţa, scrie Prosport

    Povestea lui Ion Panait nu este despre sport, ci despre viaţă, iar începutul ei este desprins din realitatea dură a unei ţări care devine tot mai neînsemnată din punct de vedere sportiv. Ionuţ a copilărit într-un centru de plasament, dar povesteşte că lucrurile nu s-au schimbat pentru el nici atunci când s-a apucat de sport, ba dimpotrivă: “Când mergeam la competiţii în ţară, dormeam în case de copii şi cam răbdam de foame”, a dezvăluit luptătorul pentru Libertatea, vorbind şi despre ziua în care şi-a dat seama că este făcut pentru lupte: “În 1990 am ajuns la căminul 9 mai din Buşteni. După vreo doi ani, am văzut că în clasa de la şcoală erau vreo 20 de copii care făceau lupte. Eram zdravăn, cum suntem noi, cei de la ţară! Antrenorul m-a văzut şi pe mine şi m-a chemat la sală. Mi-a dat unul mare pe mână, dar l-am pus jos imediat! M-am dus şi mâine, şi poimâine, de am rămas numai eu din 20! Oricum, a trebuit să o iau de la zero, habar n-aveam de sportul ăsta”.

    Mai târziu, performanţele lui Panait l-au recomandat pentru a fi selecţionat în loturile naţionale de juniori, apoi a făcut parte din delegaţia României la competiţiile majore rezervate seniorilor, câştigând două medalii europene de argint (Tampere 2008 şi Baku 2010). Sportivul din Mizil a luptat şi la Jocurile Olimpice de la Beijing 2008, acolo unde s-a clasat pe locul 13, dar aventurile sale în marile arene ale lumii nu i-au asigurat şi recompense financiare pe măsură. Având un salariu de doar 1.200 de lei pe lună la clubul Dinamo, Ion a decis în urmă cu 10 ani că e timpul să-şi facă un viitor în Germania, acolo unde s-a angajat în construcţii. Dar românul nu a renunţat la sportul de performanţă şi a reuşit imposibilul: să îmbine munca de 8 ore pe şantier cu antrenamentele şi cu meciurile oficiale disputate sub culorile clubului SV Germania Weingarten: “Să lucrezi 8 ore pe şantier şi să mai mergi la turnee afară şi în Bundesliga, să câştigi meciuri… Lumea îmi spune că e ceva fenomenal”, a spus Ion pentru Pro TV.