Tag: refuz

  • Dramoleta Flappy Bird: ce alegi între povara succesului şi câştigul a 50.000 de dolari pe zi

    Flappy Bird s-a lansat în mai 2013, fără a atrage însă atenţia prea multor utilizatori. Jocul a primit în general note mici de la critici şi a trecut neobservat o bună perioadă de timp. În ianuarie 2014 însă, jocul a devenit brusc cel mai descărcat de pe platforma AppStore şi a ajuns să producă sume de până la 50.000 de dolari pe zi.

    De ce este Flappy Bird atÂt de popular? Jocul s-a numit iniţial Flap Flap, dar autorul a trebuit să îi schimbe numele pentru că existau deja produse cu un nume similar. Ideea e foarte simplă: jucătorul trebuie să atingă ecranul telefonului pentru a face o pasăre să zboare, scopul fiind de a trece printr-o serie de obstacole. Cu cât se depăşesc mai multe obstacole, scorul creşte. Grafica jocului este extrem de simplă şi similară jocurilor pentru calculatoare din anii ‘80.

    Jocul a fost dezvoltat de Dong Nguyen, un vietnamez care produce soft în mod independent, în doar trei zile. A fost inspirat, după cum autorul povesteşte, de seria de jocuri clasice Mario Bros. Această asemănare i-a adus multe critici, Nguyen fiind acuzat că a plagiat produsele Nintendo. Reprezentanţii companiei japoneze au declarat însă că nu există dovezi cum că tehnologia lor a fost reprodusă în cazul Flappy Bird. Mai mult, aceştia insistă că nu au influenţat în vreun fel decizia de a retrage jocul de pe piaţă.

    “Motivul pentru care Flappy Bird e atât de popular este pur şi simplu diferenţa faţă de celelalte jocuri de pe piaţă. Este de asemenea distractiv să concurezi cu alţii„, a declarat Nguyen în cadrul unui interviu acordat pentru The Verge. „Fiind disponibil atât pe AppStore, cât şi pe Google Play, este uşor să compari scorurile cu prietenii. Poţi de asemenea să le publici pe Facebook sau alte reţele de socializare, fapt care a ajutat mult la creşterea popularităţii sale.”

    A ajuns să câştige 50.000 de dolari pe zi. Mecanismul prin care Flappy Bird produce bani este unul simplu şi prezent la majoritatea aplicaţiilor mobile. În timpul jocului, utilizatorului i se prezintă o serie de oferte sau mesaje publicitare. Pentru fiecare persoană care accesa pagina prezentată, Nguyen primea o sumă de bani. În mod normal, banii produşi de o aplicaţie nu reprezintă cifre impresionante, dar atunci când există 50 de milioane de jucători lucrurile se schimbă.

    Un aspect interesant al Flappy Bird era dificultatea cu care jucătorii pot obţine scoruri mari. Acest lucru nu este întâmplător, creatorul având intenţia ca foarte puţini să poată termina jocul cu succes; Dong Nguyen a structurat nivelurile în acest fel pentru că nu avea timp să aducă îmbunătăţiri programului. Dificultatea de a progresa a dus însă la o dependenţă a celor care descărcaseră Flappy Bird.

  • Întâlnire a liderilor USL despre structura Guvernului şi soarta Uniunii. Ponta: Încă nu ne-am înţeles/ Antonescu: Premierul trebuie să ia decizia!

     Întrebat de jurnalişti, la ieşirea de la întâlnirea USL, dacă s-au înţeles, Ponta a răspuns: “Încă nu”.

    Ponta a spus că, din punctul de vedere al USD, există două variante: ori se rămâne pe formula Guvernului din 2012, ori se face o restructurare guvernamentală, pentru care însă nu există deocamdată consens.

    Pe de altă parte, preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, luni, că premierul Victor Ponta trebuie să ia o decizie: ori face cele necesare pentru a continua guvernarea, “fie ia o altă decizie, pentru care este responsabil”, liderul liberal arătând că este necesar ca decizia să fie luată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Animalul social, sau unde greşesc cei frumoşi, bogaţi şi puternici

    Şi nu are nimic de-a face, în ciuda titlului, cu Facebook. Umanizându-şi discursul, integrând în istoria vieţii lui Harold şi a Ericăi pasaje de tom ştiinţific, descriind în amănunţime, de exemplu, complexele procese chimice, biologice şi cognitive care înseamnă dragostea părinţilor eroului principal şi conceperea acestuia, Brooks oferă un soi de nouă dimensiune literaturii de popularizare a ştiinţelor, într-o manieră apropiată, dar diferită de a cunoscutului Malcolm Gladwell. De altfel, nici Brooks nu este departe, social vorbind, de Gladwell: este senor editor la The Weekly Standard şi editor colaborator la Newsweek, dar a colaborat şi cu The Wall Street Journal, The New York Times sau The Washington Post.

    Şi cine poate „vinde„ mai bine cartea decât autorul însăşi: într-un discurs la TED, David Brooks vorbeşte despre devenirea insului modern: „Am invadat Irakul cu o armată oarbă la realităţile culturale şi psihologice. Am avut un regim de compensări financiare, bazat pe presupunerea că afaceriştii sunt creaturi raţionale care nu ar face nimic stupid… Şi asta a dus la o întrebare pentru mine: de ce acei oameni talentaţi din punct de vedere social sunt complet dezumanizaţi când se gândesc la strategie?

    Iar eu am ajuns la concluzia că acesta este un simptom al unei probleme mai mari. Şi anume că, timp de secole, am moştenit o perspectivă asupra naturii umane bazată pe noţiunea că sinele nostru este divizat, că raţiunea este separată de emoţii şi că societatea progresează în măsura în care raţiunea poate suprima pasiunile. Se poate vedea în felul în care ne creştem copiii. Mergi la o şcoală elementară la trei după-amiaza şi îi priveşti pe copii ieşind, iar ei poartă aceste ghiozdane de 35 de kilograme… Vezi maşinile care se apropie – de obicei sunt Saab-uri, Audi-uri şi Volvo-uri… Sunt luaţi de către aceste creaturi pe care le-am numit supermame, care sunt femei de carieră de mare succes, care şi-au luat timp liber să se asigure că toţi copiii lor intră la Harvard.

    Şi de obicei îţi poţi da seama care sunt supermamele, pentru că de fapt cântăresc mai puţin decât copiii lor…Copiii sunt deci crescuţi într-un anumit fel, sărind prin cercuri ale realizării de lucruri pe care le putem măsura – pregătiri pentru SAT, oboi, antrenament de fotbal. Intră la facultăţi competitive, obţin slujbe bune şi uneori obţin succesul într-un mod superficial şi fac o grămadă de bani. Uneori îi poţi vedea în locuri de vacanţă precum Jackson Hole sau Aspen. Iar ei au devenit eleganţi şi supli – nu au cu adevărat coapse; au doar o pulpă elegantă deasupra altei pulpe… Au propriii lor copii şi au atins un miracol genetic prin căsătoria cu oameni frumoşi, în aşa fel încât bunicile lor arată ca Gertrude Stein, fiicele lor arată ca Halle Berry — nu ştiu cum au reuşit asta„. Sperând că v-am trezit curiozitatea, nu o să vă mai spun decât ultima propoziţie din carte; este momentul morţii personajului principal: „Harold înţelesese că viaţa este o neţărmurită întrepătrundere de suflete”.

  • Google intenţionează să înlocuiască parolele cu un sunet imperceptibil pentru urechea umană

    Tehnologia este bazată pe un sunet pe care doar telefonul îl poate percepe, astfel încât pentru accesare este necesară simpla apropiere a telefonului de laptop sau de calculator, relatează Businessinsider.com. Tehnologia funcţionează în felul următor: site-urile care au instalat sistemul SlickLogin transmit un sunet, respectiv date criptate în ultrasonic, pe care doar telefonul îl percepe. După decodificare, telefonul trimite înapoi către site confirmarea că utilizatorul e real şi nu un hacker.

    Această metodă de conectare este extrem de eficientă deoarece sunetul este altul la fiecare accesare a paginii. Modul de operare al unui hacker este bazat pe automatisme şi exclude ideea de a sta lângă calculator de fiecare dată când vrea să se conecteze la o pagină web.

    Faptul că nu vor mai avea parole ar trebui să îi bucure pe cei care folosesc date de acces, însă reprezentanţii Google avertizează că mai sunt mulţi paşi de urmat până la implementarea eficientă a sistemului.

  • Cum scapi de o etichetă pe care ai purtat-o vreme de 20 de ani?

    Textele academice mi-au furnizat, în timp, informaţii, idei, moduri de abordare a unor situaţii şi fundamente pentru texte şi pentru situaţii de lucru. Un text academic furnizează substanţă şi tărie unei analize realizate de o companie sau de o bancă şi poate influenţa percepţii şi decizii. Şi să nu vă închipuiţi nici măcar o secundă că profesorii universitari sau economiştii care scriu studii academice sunt nişte scorţoşi bătuţi în cap; au de cele mai multe ori abordări „outside the box„, ba unele m-au făcut să mă minunez sincer.

    Dau exemplu un studiu apărut în iulie 2011 la Centrul de Studii Economice al Universităţii din Helsinki, care analizează legătura dintre evoluţia PIB şi anumite dimensiuni masculine; pentru că presimt că o să vă scărpinaţi uşor în creştet, citez un scurt paragraf, lămuritor altfel: „This paper explores the link between economic development and penile length between 1960 and 1985. It estimates an augmented Solow model utilizing the Mankiw-Romer-Weil 121 country dataset. The size of male organ is found to have an inverse U-shaped relationship with the level of GDP in 1985. It can alone explain over 15% of the variation in GDP. The GDP maximizing size is around 13.5 centimetres, and a collapse in economic development is identified as the size of male organ exceeds 16 centimetres„.

    Alta este însă ideea la care vreau să ajung. Acest text nu este ilustrat cu un tablou, ci cu o hartă a lumii care arată modul în care economiile lumii au făcut obiectul unor studii economice; au fost luate în calcul 76.046 de articole şi studii economice, publicate între 1985 şi 2004. Ţările verzi sunt cel mai des analizate, cele galbene sunt în zona medie, iar cele portocalii şi roşii sunt cel mai slab prezentate. SUA este terra mirabilis a economiştilor, cu aproape jumătate din studii dedicate, iar Europa pe locul doi, la jumătatea americanilor. 

    Autorii studiului, cercetători la Banca Mondială, au descoperit o legătură directă între evoluţia PIB şi interesul cercetătorilor. România pare a se situa într-un soi de con de umbră, dar sunt ceva explicaţii: mă gândesc că perioada analizată a prins şi câţiva ani de comunism, dar şi perioada cea mai neagră a evoluţiei economice a ţării din perioada de după revoluţie. Aceasta este şi explicaţia pentru poziţionarea mai bună a Poloniei şi a Ungariei. Un mister – de ce Bulgaria stă mai bine la acest capitol?

    Pe de altă parte, cred că trebuie introdusă în ecuaţie o variabilă care se schimbă tare greu, într-o perioadă îndelungată de timp – este ceea ce se cheamă percepţia celorlalţi. Fie ei şi oameni de ştiinţă sau economişti. Şi o să mă folosesc de un alt studiu, pe care l-am mai citat şi care se cheamă „Despre a fi sănătos în locuri nebune„. A fost realizat de profesorul David Rosehan de la Universitatea Stanford. Rosehan şi şapte colaboratori ai săi s-au prezentat la camerele de gardă ale unor spitale, în faţa unor medici diferiţi, invocând faptul că aud voci sau zgomote, fără alte simptome.

    Au fost internaţi, iar scopul studiului era acela de a determina în câte cazuri şi în cât timp vor fi eliberaţi cei opt dacă se vor comporta normal, decent şi plăcut în spital. Răspunsul este simplu – niciodată. Dacă eşti la spitalul de nebuni, trebuie să fii nebun, aceasta a fost logica de fier cu care s-au luptat cei opt intraţi în sistem şi care au fost eliberaţi după multe săptămâni de demersuri din partea colegilor sau avocaţilor. Oricum, diagnosticul pe fişe a fost „schizofrenie în remisie„, medicii nefiind pe deplin convinşi că nebunia nu va apărea din nou. Spitalul, pijamaua şi halatul i-au făcut pe cei opt nebuni cu acte în regulă, la fel cum sistemul românesc, fie el comunist sau capitalist, ne-a marcat.

    Uite o idee interesantă de studiu: cum scapi de o etichetă pe care ai purtat-o vreme de 20 de ani?

  • Oltean: Oprescu poate fi un candidat redutabil la Palatul Cotroceni. Are o imagine bună

     Ioan Oltean a fost întrebat, într-o conferinţă de presă, dacă, în opinia sa, liderul PNL, Crin Antonescu, va rămâne candidatul USL la alegerile prezidenţiale.

    “Eu cred că nu va rămâne, pentru că o formaţiune politică de dimensiunea PSD nu va accepta niciodată să nu aibă propriul candidat. De altfel, crearea USD are în subsidiar şi un asemenea scop, de a identifica candidatul USD pentru alegerile prezidenţiale. Apariţia spontană şi neprevăzută a primarului general Sorin Oprescu poate să fie un element care să încurajeze o asemenea interpretare”, a spus Oltean.

    El a fost întrebat dacă Sorin Oprescu ar avea şanse să câştige funcţia de preşedinte al României.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cezar Preda: Vitejii de la Bucureşti, care se fofilează, să vină la Buzău şi să obţină rezultate

     Cezar Preda a declarat vineri, într-o conferinţă de presă la Buzău, că nu va reveni asupra deciziei şi nu va prelua din nou conducerea organizaţiei buzoiene a PDL.

    Precizarea a venit după ce miercuri, prezent la Buzău la Biroul Permanent Judeţean al partidului, Cătălin Predoiu declara că se poartă discuţii cu Cezar Preda pentru ca acesta să revină în fruntea filialei buzoiene a PDL.

    “Vitejii de la Bucureşti se fofilează toţi. E uşor să spui de Buzău, dar îi invit pe cei din BPN care nu sunt şefi de organizaţii şi care vin din organizaţii foarte puternice ale partidului să vină aici şi să obţină rezultate nemaipomenite. Dar, după cum vedeţi… Eu nu ştiu ce speră ei, treaba lor, decizia mea e clară, nu o să revin sub nicio formă, am treaba mea ca deputat şi voi sprijini partidul peste tot”, a declarat Cezar Preda.

    Prim-vicepreşedintele PDL Cătălin Predoiu a declarat, miercuri, la Buzău, că soluţia “cea mai bună” pentru organizaţia buzoiană a partidului este “revenirea lui Cezar Preda” în fruntea filialei.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • REPORTAJ: Povestea Danei, singurul român din delegaţia SUA care trăieşte la Soci un alt “vis american”

    Se lasă cu greu înduplecată să răspundă la nişte întrebări. “Eu nu fac nimic special, sunt angajată la federaţia de schi şi atât. Nu vreau să mă dau mare”. Îi spun că nu e vorba de laudă, ci de o modalitate de a spune o poveste. Una care se dovedeşte mai târziu a fi cu happy-end, un “story” în care eroina îşi vede împlinit “visul american”, dar total diferit de conceptul lui clasic. Acceptă.

    Dana, singurul român care face parte din numeroasa delegaţie a Statelor Unite ale Americii deplasată la Jocurile Olimpice de la Soci, a plecat la 17 ani, în 1993, din România împreună cu familia în SUA. A studiat informatică la Universitatea din Denver, pe care a absolvit-o în 2007. În urmă cu 12 ani a obţinut şi cetăţenia americană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a ajuns Elaine din Seinfeld să aibă 3 miliarde de dolari

     Chiar dacă cel mai de succes rol al său a fost cel al lui Elaine din serialul Seinfeld, actriţa americană este cunoscută de public şi pentru prezenţa nelipsită, la începuturile anilor 1980, din spectacolul de comedie “Saturday Night Live”.

    După cele nouă sezoane de succes atât din partea criticii, cât şi comercial, Julia a spus adio, alături de întreaga echipă, sitcomului Seinfeld, dar nu şi carierei sale.

    Şi pentru că orice rol interpretat de Julia Louis Dreyfus este un succes garantat, nu a mirat pe nimeni distribuirea ei în “pielea” personajului Christine Campbell în “The New Adventures of Old Christine” care a rulat timp de cinci sezoane la televiziunea CBS

    Cititi mai multe pe www. apropo.ro