BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • Oficial ucrainean: Rusia a trimis patru convoaie cu echipament militar în Donbas

    “Patru convoaie cu furnituri, provenind din Rusia, au fost văzute în ultimele 24 de ore” în Donbas, a scris într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook Dmitro Timciuk, directorului unui grup ucrainean care monitorizează mişcările militare în conflictul armat din estul ţării.

    În cele patru convoaie se află, între altele, “55 de unităţi de transport, 28 de vehicule militare – inclusiv tancuri, vehicule blindate de luptă şi piese autopropulsate de artilerie”, precizează Timciuk.

    El acuză Rusia că şi-a intensifica acţiunile de susţinere cu resurse şi material militare – atât cu oameni, cât şi cu armament şi echipament militar – a insurgenţilor proruşi, în pofida armistiţiului intrat în vigoare între beligeranţi duminică.

     

  • Canada adoptă noi sancţiuni împotriva Rusiei şi rebelilor din estul Ucrainei

    Guvernul canadian a emis interdicţii de călătorie pentru 37 de ruşi şi ucraineni şi sancţiuni economice împotriva a 17 entităţi ruse şi ucrainene, relatează postul de televiziune CBC, în pagina electronică.

    Harper a nominalizat “atacurile fără discriminare din interiorul şi din jurul oraşului ucrainean Mariupol din 24 ianuarie” ca unul dintre principalele motive ale intensificării sancţiunilor.

    “Poziţia Canadei rămâne clară: recunoaştem suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei şi nu vom recunoaşte niciodată ocupaţia ilegală rusă a vreunei părţi a teritoriului acestei ţări”, a precizat premierul într-o declaraţie.

    “În coordonare cu partenerii noştri din UE şi SUA, Canada îşi intensifică încă o dată răspunsul la situaţie anunţând noi sancţiuni împotriva unor persoane private şi entităţi din Rusia şi Ucraina”, a precizat el.

    Harper a declarat, de asemenea, că Guvernul său monitorizează îndeaproape implementarea armistiţiului încheiat la Minsk la 12 februarie şi a adăugat că este pregătit să adopte şi alte măsuri împotriva Moscovei şi a rebelilor susţinuţi de ruşi în cazul în care aceştia refuză să respecte acordul.

    Acordul de încetare a focului în estul Ucrainei a intrat în vigoare duminică, dar luptele nu au încetat, acestea fiind deosebit de intense în jurul oraşului Debalţeve, înconjurat de forţele rebele.

  • Rebelii separatişti proruşi continuă ATACURILE în estul Ucrainei, în ciuda armistiţiului – FOTO

    Surse citate de Reuters au declarat că rebelii au continuat bombardamentele în zona localităţii Debalţeve.

    Rebelii au confirmat că au ocupat zone ale oraşului Debalţeve, precizând că unii militari ucraineni s-au predat. Administraţia prooccidentală de la Kiev a negat informaţiile, relatează Euronews.

    “În momentul de faţă, au loc lupte intense la periferia oraşului Debalţeve. Dar forţele ucrainene opun rezistenţă şi au tot dreptul de a răspunde atacurilor”, a declarat Andrei Lisenko, un purtător de cuvânt al armatei ucrainene.

    Kievul a subliniat că nu va retrage armamentul greu dacă armistiţiul nu va fi respectat de către insurgenţii proruşi.

    Bilanţul conflictului separatist izbucnit în estul Ucrainei în martie 2014 este de peste 5.400 de morţi.

  • Kievul a redus salariile pe 2015 ale membrilor Guvernului şi şefilor instituţiilor publice

    Kievul a luat această măsură în cadrul unui pachet vizând reducerea cheltuielilor Guvernuului şi “limitarea salariilor oficililor”, potrivit acestui decret postat pe site-ul Guvernului luni.

    Decizia nu va afecta însă angajaţii unităţilor implicate în operaţiunea “antiteroristă” din regunile Doneţk şi Lugansk, se arată în document.

    Salariile funcţionarilor publici au fost limitate la valoarea a şapte salarii minime pe economie, prin legisaţia în vigoare cu privire la taxe şi buget. Însă, în cazul în care se reduce numărul personalului, nivelul salarizării poate fi menţinut la valoarea de zece salarii minime pe economie, precizează Unian.

    Salariul minim, potrivit legii bugetului de stat este de 1.218 grivne (40,5 euro), precizează agenţia.

    În plus, Guvernul intenţionează ca anul acesta să reducă numărul funcţionarilor cu 20%, o măsură care vizează aproximativ 50.000 de persoane.

    Premierul Arseni Iaţeniuk a subliniat că, în pofida reducerii numărului funcţionarilor publici, este necesar să fie menţinută calitatea serviciilor prestate.

  • Votul ONU asupra proiectului rus de aprobare a înţelegrii de la Minsk privind Ucraina, amânat

    Potrivit surselor citate, votul a fost amânat din cauza amendării textului.

    Reprezentantul britanic în Consiliu Lyall Grant a declarat că diplomaţii nu au putut să voteze proiectul de rezoluţie, în noaptea de duminică spre luni, din cauza unor modificări în curs ale documentului.

    Reprezentantul Malaysiei în Consiliu Hussein Haniff a precizat că membrii organismului aşteaptă ca Moscova să analizeze amendamente, înainte să se treacă la vot.

    Un diplomat a declarat în weekend pentru Tass că Rusia a iniţiat un proiect de rezoluţie cu privire la soluţionarea paşnică a crizei din Ucraina. “Documentul salută rezultatele negocierilor de la Minsk şi îndeamnă părţile să se angajeze să le implementeze”, a spus această sursă.

    – Ban Ki-moon, “îngrijorat puternic” de încălcarea armistiţiului la Debalţeve

    Pe de altă parte, secretarul general al ONU Ban Ki-moon a salutat armistiţiul din estul Ucrainei, exprimându-şi însă “îngrijorarea profundă” faţă de informaţii referitoare la încălcarea lui în zona oraşului Debalţeve.

    “Secretarul general salută aplicarea armistiţiului în estul Ucrainei, aşa cum s-a convenit pe 12 februarie în cadrul pachetului de măsuri referitoare la implementarea Acordurilor de la Minsk”, a declarat un purtător de cuvânt al acestuia, citat într-un comunicat.

    Ban Ki-moon a apreciat că “armistiţiul pare să fie respectat per ansamblu, oferind un răgaz de care aveau nevoie disperată civilii blocaţi în zona” de conflict, şia îndemnat părţile la o “soluţionare paşnică a conflictului”.

    Însă secretarul general al ONU şi-a exprimat “îngrijorarea puternică în legătură cu informaţii despre cazuri de continuare a ostilităţilor, mai ales la Debalţeve” şi şi-a reiterat îndemnul ca “părţile să respecte armistiţiul fără excepţie”, se mai arată în comunicat.

    Armistiţiul a intrat în vigoare cu peste 24 de ore în urmă, la miezul nopţii de sâmbătă spre duminică. El este doar un prim pas către încetarea conflictului armat care devastează estul Ucrainei de zece luni, soldat cu peste 5.400 de morţi, potrivit ONU.

    Comunitatea internaţională se întreabă cum va fi implementat şi dacă va dura, având în vedere acuzaţiile reciproce pe care şi le aduc Kievul şi separatiştii cu privire la încălcarea armistiţiului.

    Neîncrederea este puternică de ambele părţi, după ce armistiţiul precedent, încheiat în septembrie, tot la Minsk, a fost încălcat, iar violenţele în Donbas au reizbucnit la începutul anului şi s-au intensificat.

  • Cinci militari ucişi şi 22 răniţi în estul Ucrainei după intrarea în vigoare a armistiţiului

    Tiruri cu mortar au vizat zona oraşului Mariupol, a declarat Dmitro Cialov, un purtător de cuvânt al armatei ucrainene în regiune.

    Armistiţiul a intrat în vigoare cu peste 24 de ore în urmă, la miezul nopţii de sâmbătă spre duminică.

  • Fitch a scăzut ratingul Ucrainei pentru datoriile în monedă străină, aflat deja în categoria “junk”

    Ratingurile Ucrainei erau deja plasate în categoria nerecomandată pentru investiţii, iar scăderea până la gradul CC a obligaţiunilor în monedă străină înseamnă că acestea sunt considerate vulnerabile şi speculative.

    În ceea ce priveşte datoria în moneda naţională, Fitch a confirmat ratingul acesteia la CCC, tot în categoria “junk”.

    Ratingul atribuit Ucrainei de către Moody’s este Caa3, în timp ce Standard & Poor’s plasează datoria ţării la nivelul CCC-, potrivit Bloomberg.

    Fondul Monetar Internaţional (FMI) a ajuns joi la o înţelegere cu Ucraina pentru acordarea unui împrumut în valoare de 17 miliarde de dolari, pachetul de ajutor financiar urmând să ajungă la 40 de miliarde de dolari, prin contribuţia altor parteneri internaţionali, precum Uniunea Europeană.

    Deşi analiştii Fitch consideră că acest program de sprijin va conduce la rezolvarea problemei finanţării, restructurarea datoriei externe, care este “din ce în ce în ce mai probabilă”, reprezintă un risc important asupra situaţiei economice a Ucrainei.

    De altfel, ministrul ucrainean de Finanţe, Natalia Yaresko, a declarat că guvernul de la Kiev vrea să anjungă la un acord cu deţinătorii obligaţiunilor suverane ale Ucrainei în ceea ce priveşte restructurarea datoriei înaine de luna iunie, atunci când FMI va reevalua acordul de bailout.

    Escaladarea conflictului din estul ţării a afectat serios economia Ucrainei, care s-a contractat cu 7,5% în 2014, notează Fitch. În aceste condiţii, deficitul fiscal al Ucrainei a ajuns la 13% din produsul intern brut anul trecut, în timp ce datoria directă şi garantată a reprezentat 72% din PIB.

    De asemenea, sistemul bancar a avut de suferit din cauza situaţiei economice şi a deprecierii monedei naţionale. Guvernul a bugetat aproximativ 2% din PIB pentru recapitalizarea băncilor, însă analiştii de la Fitch apreciază că aceste costuri vor fi mai mari, punând presiune pe datoria publică.

    Factorii care pot duce la o nouă retrogradare a ratingurilor Ucrainei sunt restructurarea datoriei deţinute de creditori externi privaţi, eşecul în implementarea unor reforme structurale şi, implicit, suspendarea programului de sprijin încheiat cu FMI, precum şi continuarea conflictului dintre armata ucraineană şi rebelii proruşi.

    Programul convenit cu FMI include reformarea sistemul energetic şi creşterea producţiei de energie la nivel naţional, precum şi asigurarea stabilităţii sectorului bancar.

    Bugetul aprobat de parlamentul ucrainean pentru 2015 vizează reducerea cheltuielilor sociale şi îngheţarea salariilor şi pensiilor la nivelul actual, pentru a menţine deficitul bugetar la un nivel acceptabil.

    Fitch estimează că economia Ucrainei se va contracta cu 5% în acest an.

     

  • Poroşenko l-a avertizat pe Orban la Kiev că va conta pe Ungaria în cazul neaplicării armistiţiului

    Poroşenko a declarat că preşedintele francez Francois Hollande şi cancelarul german Angela Merkel au fost autorizaţi să vorbească în numele Uniunii Europene (UE) la summitul de joi de la Minsk, precizează preşedinţia ucraineană într-un comunicat postat pe site, în contextul relaţiilor bune promovate de către liderul populist ungur cu Moscova, care-i susţine pe separatiştii proruşi în conflictul din estul ţării

    Orban i-a răspuns preşedintelui că este conştient de importanţa armistiţiului şi implementării Acordurilor de la Minsk, se arată în comunicat.

    Preşedintele ucrainean şi premierul ungur au discutat despre cooperarea bilaterală şi probleme de securitate energetică, inclusiv despre stadiul diversificării livrării de gaze naturale către Ucraina.

    Situaţia minorităţii maghiare din Ucraina a fost de asemenea abordată. Preşedintele Federaţiei Culturale Maghiare din Transcarpatia (KMKSZ) Laszlo Brenzovics, parlamentar ucrainean, a declarat în cadrul întâlnirii că maghiarii ucraineni susţin eforturile de pace ale preşedintelui ucrainean şi că minoritatea maghiară nu se simte discriminată în Ucraina, potrivit preşedinţiei ucrainene.

    Orban a declarat că apreciază faptul că drepturile maghiarilor din Ucraina sunt respectate. Însă cele două părţi au discutat şi despre oportunităţil de îmbunătăţire a dezvoltării sociale şi culturale a comunităţii maghiare ucrainene.

    De asemenea, Poroşenko i-a mulţumit lui Orban atât pentru susţinerea independenţei, integrităţii teritoriale şi suveranităţii Ucrainei, cât şi pentru ajutorul umanitar acordat, inclusiv tratarea în Ungaria a unor militari ucraineni răniţi în conflictul din estul ţării, a mai precizat preşedinţia.

  • Ce nu s-a văzut la summitul de la Minsk: Schimburile de priviri dintre Putin, Poroşenko, Merkel şi Hollande la negocierile pentru acordul de pace – GALERIE FOTO

    Germania a fost destul de rezervată în comentariile privind rezultatele negocierilor de la Minsk. Toate părţile au lucrat pentru a se înregistra progrese, negocierile au fost “foarte dificile”, dar rezultatele lor “nu sunt o realizare”, a declarat ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier. “Acordurile de astăzi nu sunt nici o soluţie universală, nici o realizare”, a declarat el.

    GALERIE FOTO – Imagini din timpul negocierilor de la Minsk pentru acordul de pace

    GALERIE FOTO

    Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a calificat acordul drept unul încurajator, dar a precizat că doar speranţa nu este suficientă. “Acordul de astăzi de la Minsk este o veste binevenită şi ne dă speranţă. Speranţa este bună, chiar esenţială, dar nu suficientă. Testul real este respectarea armistiţiului pe teren. Primul acord de la Minsk nu a fost respectat, aşa cum vă amintiţi. După discuţia mea cu cancelarul Angela Merkel am sentimentul că ar trebui să rămânem extrem de precauţi”, a declarat el.

    Un set de măsuri pentru implementarea Acordurilor de la Minsk, adoptat joi, prevede retragerea artileriei grele atât de către forţele guvernamentale ucrainene, cât şi de către rebelii proruşi, cu scopul de a crea o zonă demilitarizată de 40 până la 150 de kilometri lăţime pe linia frontului din regiunea Donbas (est).

    Textul prevede şi o retragere a “trupelor străine, a armamentului greu şi mercenarilor” din Ucraina, sub monitorizarea OSCE, iar “grupările armate ilegale” urmează să fie dezarmate.

    Hollande a declarat că membrii “formatului Normandia” – el însuşi, cancelarul german Angela Merkel şi preşedinţii ucrainean Petro Poroşenko şi rus Vladimir Putin – vor păstra permanent contactul, pe telefon, şi că s-ar putea întâlni din nou, săptămâna viitoare, în cazul în care implementarea armistiţiului de joi de la Minsk va impune acest lucru.

  • Şeful OSCE: Nu există militari ruşi în estul Ucrainei

    “Avem informaţii despre prezenţa unor cetăţeni ruşi, dar nu şi despre prezenţa unor unităţi militare ruse în estul Ucrainei”, a spus Lamberto Zannier, citat de Sputnik.

    “Activităţile de monitorizare din estul Ucrainei sunt obstrucţionate din cauza situaţiei fragile de securitate”, a subliniat Zannier.

    “Sperăm ca ostilităţile să se încheie până la termenul-limită stabilit la Minsk”, a subliniat Zannier, citat de Euronews.

    Preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat joi că s-a ajuns la un acord, la Minsk, pentru încetarea ostilităţilor în Ucraina începând din 15 februarie. Conflictul separatist din estul Ucrainei, izbucnit în aprilie 2014, s-a soldat până acum cu peste 5.350 de morţi.