BusinessMagazin

Tag: trecut

  • Băsescu îi cere lui Ponta să opereze astăzi, prin OUG, modificările la Codul de procedură penală. Ponta: Nu am primit astăzi nicio solicitare de la preşedinte

     Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, “preşedintele României, Traian Băsescu, îi cere prim-ministrului Guvernului României, Victor-Viorel Ponta, să opereze astăzi, prin ordonanţă de urgenţă a Guvenului, modificările la Codul de procedură penală solicitate, încă din luna septembrie a anului trecut, de preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Livia-Doina Stanciu, şi de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), doamna Laura-Codruţa Kövesi”.

    Premierul Victor Ponta a declarat agenţiei MEDIAFAX că nu a primit vineri nicio solicitare din partea preşedintelui Traian Băsescu.

    “Nu am primit astăzi (vineri-n.r.) nicio solicitare de la preşedinte”, a spus Ponta.

    Solicitarea preşedintelui Traian Băsescu vine la o zi după ce şeful statului a declarat, la Cotroceni, că dacă premierul Victor Ponta nu îşi asumă emiterea unei OUG care să corecteze neajunsurile articolului 140 din Codul de procedură penală, este emblema corupţiei, şi “devine scutul oamenilor corupţi”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Google, venituri de 16,8 miliarde dolari şi profit de 3,4 miliarde de dolari în trimestrul patru

     Vânzările companiei au depăşit estimările analiştilor datorită afacerilor din zona publicităţii online, potrivit datelor Bloomberg.

    Google a anunţat joi vânzarea diviziei producătoare de telefoane mobile Motorola Mobility către grupul chinez Lenovo, într-o tranzacţie de 2,91 miliarde de dolari. Motorola Mobility a înregistrat o pierdere operaţională de 384 milioane de dolari în trimestrul al patrulea, la venituri de 1,24 miliarde de dolari, mai mici cu 18% faţă de nivelul din trimestrul al patrulea al anului 2012.

    Grupul american a preluat Motorola în 2012, pentru 12,4 miliarde de dolari, vizând în principal portofoliul bogat de brevete şi patente al producătorului de telefoane.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eurobank: Preţurile locuinţelor au urcat cu 2,3% în trimestrul 4 din 2013. Pe tot anul au fost stabile

     “Indexul rezidenţial EPS pentru trimestrul patru din 2013 confirmă indicaţiile de stabilitate a preţurilor la nivel naţional observate în trimestrele anterioare, cu o mică creştere trimestrială a preţurilor de 0,4% faţă de trimestrul anterior. Indexul trimestrial naţional al preţurilor pentru ultimul trimestru al anului 2013 a crescut cu 2,3% faţă de acelaşi trimestru al anului 2012, oferind un indiciu suplimentar cu privire la posibila inversare a tendinţei de scădere a preţurilor. Indexul anual al anului 2013 a continuat să scadă cu o rată similară anului anterior (aprox. 1%). Indexul anual se referă la schimbarea medie a preţurilor în întregul an în comparaţie cu media celor din anul anterior”, se arată într-un comunicat al Eurobank Property Services (EPS).

    Analiza EPS arată că în zona de centru din Bucureşti preţurile au crescut abrupt în ultimul trimestru, evoluţia faţă de acelaşi trimestru al anului precendent fiind de 5,6%, ceea ce sugerează posibilitatea stabilirii unui trend crescător.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Producţia de maşini made in România a trecut în premieră peste 400.000 de unităţi în 2013

    INDUSTRIA AUTO OCUPĂ UN LOC TOT MAI IMPORTANT ÎN ECONOMIA ROMÂNIEI PE MĂSURĂ CE AN DE AN ATÂT PRODUCŢIA DE COMPONENTE, CÂT ŞI CEA DE AUTOMOBILE ATING NOI MAXIME ISTORICE.

    Cumulat, Dacia şi Ford au produs anul trecut aproape 411.000 de automobile la Mioveni, respectiv Craiova, în creştere cu 22% comparativ cu anul anterior. În spatele acestei cifre se ascund nu mai puţin de trei recorduri – Dacia a produs 342.620 de autoturisme, depăşind nivelul maxim atins anterior în 2010, la Craiova s-au asamblat aproape 68.400 de maşini, cel mai ridicat nivel al producţiei din istoria uzinei, şi cumulat au dus producţia pentru prima dată la peste 400.000 de maşini, cu o valoare de piaţă de aproape 5 miliarde de euro.

    Mai mult, în contextul în care 90% din producţie pleacă la export, creşterea producţiei înseamnă şi exporturi direct proporţionale.„Ponderea importantă a industriei auto în exporturile României confirmă două lucruri. În primul rând, s-a dezvoltat o expertiză foarte bună în această industrie din punctul de vedere al competenţelor şi al bazei de furnizori. Aceasta nu înseamnă că nu există loc de mai bine, dimpotrivă„, a spus Bogdan Belciu, partener servicii de consultanţă pentru management în cadrul PwC România.

    ACEASTĂ EXPERTIZĂ CREATĂ ESTE UN ARGUMENT PUTERNIC PENTRU ALTE COMPANII DIN DOMENIU SĂ DEZVOLTE CAPACITĂŢI DE PRODUCŢIE ÎN ROMÂNIA ŞI EXISTĂ DEJA ALTE COMPANII CARE AU ANALIZAT SAU ANALIZEAZĂ ACEASTĂ OPORTUNITATE. „Este o oportunitate pentru companiile din domeniu de a-şi extinde în continuare activitatea mai mult în domenii cu valoare adăugată, şi mai mare în industrie, cum ar fi cercetarea şi dezvoltarea. În al doilea rând, confirmă atractivitatea şi potenţialul României ca destinaţie pentru producţie şi activităţi cu valoare adăugată.

    Prin prisma poziţiei strategice, a costurilor competitive şi a unei forţe de muncă bine pregătite, România poate deveni o poartă între est şi vest, valorificând astfel un potenţial important nu numai de tranzit al fluxurilor de mărfuri, dar şi unul de prelucrare şi de procesare„, a subliniat Bogdan Belciu. Acest avantaj competitiv trebuie însă promovat şi exploatat şi, evident, trebuie susţinut printr-o strategie unitară care să acopere dezvoltarea infrastructurii şi crearea unui sistem fiscal şi vamal competitiv, precum şi susţinerea sistemului educaţional, este de părere expertul de la PwC.

    În contextul în care guvernul a anunţat că abia după 2020 vom vedea o autostradă de la Piteşti la Sibiu, Thomas Dubruel, directorul comercial al Dacia, a subliniat doar că „autostrada reprezintă o problemă de logistică, iar cu cât infrastructura ţării este mai bună, cu atât transporturile noastre spre vest vor fi mai profitabile„. Această profitabilitate despre care vorbeşte executivul de la Dacia înseamnă în realitate eficienţă. Şi, cu cât o companie este mai eficientă pe astfel de sectoare, îşi poate permite creşterea salariilor, iar creşterea veniturilor într-o companie pe a cărei platformă industrială lucrează peste 18.000 de salariaţi poate influenţa pozitiv o întreagă regiune.

  • Cel mai slab început de an din 2010 şi până în prezent pentru leu

    “Prima etapă a deprecierii (aproximativ în prima săptămână din 2014) a survenit pe fondul creşterii aversiunii faţă de riscul implicat de investiţiile în zone emergente, respectiv ca urmare a intrării masive la cumpărare pe dolarul american, în virtutea continuării măsurilor de contracţie monetară în SUA şi în anul curent; în consecinţă, a avut loc ieşirea din zona emergentă a capitalurilor speculative, întrucât asumarea riscurilor nu mai face sens atunci când dolarul oferă randamente în creştere şi riscuri mici”, a arătat Cosmin Enache, director general adjunct al casei de brokeraj (SSIF) Equity Invest. Întărirea dolarului american la început de an a dus astfel la deprecierea monedelor din regiune inclusiv în raport cu euro: după primele şapte zile din ianuarie, leul a scăzut cu aproape 0,7% faţă de euro, zlotul şi coroana cehă cu aproape 0,6%, iar forintul cu aproximativ 1,1%.

    Cea de-a doua etapă de depreciere a leului a fost determinată de măsurile de relaxare a politicii monetare, ciclu început de BNR încă de anul trecut.

    În primăvara lui 2013, guvernatorul BNR anunţa că România va intra într-un ciclu de reducere a dobânzii de politică monetară; BNR a redus dobânda de referinţă la 5% în iulie, iar prin scăderile ulterioare aceasta a încheiat anul trecut cu valoarea de 4%. “Teoretic, ar fi fost de aşteptat ca leul să înregistreze o anumită depreciere în consecinţă, dar scăderea dobânzii de referinţă a avut anul trecut influenţe foarte reduse asupra monedei naţionale”, a precizat Cosmin Enache.

    Lucrurile au stat diferit în această lună, când BNR a redus dobanda cheie la 3,75% şi, în acelaşi timp, a scăzut semnificativ şi neaşteptat ratele rezervelor minime obligatorii, astfel încât cca 4 miliarde de lei sunt eliberate către bănci, crescând surplusul de lichidităţi din piaţă. “Amploarea măsurilor plus reconfirmarea oficială a zonei de echilibru urmărită de BNR- respectiv oscilaţiile cursului leu/euro de până la 5%- au susţinut o depreciere a leului de aproape 1% faţă de euro în doar două zile pe pieţele financiare. Deprecierea ar fi putut fi şi mai mare, dar rezultatele slabe (anunţate pe 10 ianuarie) privind piaţa americană a muncii au dus la scăderea USD faţă de euro şi la o creştere a apetitului pentru risc, fapt care a susţinut monedele regionale; ca urmare, pe termen scurt, zlotul şi forintul- de exemplu- s-au apreciat uşor, iar scăderea leului a fost plafonată”, a precizat Cosmin Enache. Ulterior, după 15 ianuarie, variaţiile monedei naţionale au scăzut în intensitate comparativ cu evoluţia din prima parte a lunii.

    Ce urmează?

    “Cred că în 2014 leul ar putea fi mai sensibil faţă de măsurile BNR, varianta unei noi reduceri atât a dobânzii de referinţă, cât şi a rezervelor minime obligatorii fiind posibilă în acest an, mai ales în contextul în care inflaţia va rămâne în scădere. În plus, piaţa aşteaptă ca FED să reducă în continuare programul de relaxare cantitativă, iar întărirea USD (ca efect) va pune- cel mai probabil- din nou presiune pe monedele regionale, deci inclusiv pe leu.Să menţionăm însă ca devalorizarea leului îi dezavantajează pe unii, dar are şi avantaje; desigur că, pe de o parte, defavorizează populaţia şi firmele cu credite în euro; pe de altă parte însă, susţine exporturile oferind un impuls de creştere cererii externe pentru produsele româneşti. Cel mai important lucru însă este ca paritatea să nu fie foarte volatilă, limitând astfel posibilităţile de prognoză ale agenţilor economici, însă sunt sigur că de acest aspect va avea grijă Banca Naţională”, a arătat Cosmin Enache.

     

  • IKEA a raportat un profit în creştere cu 3,1% la nivel de grup

    „Consumul a reintrat pe creştere în mai multe ţări. Chiar dacă provocările situaţiei economice nu s-au încheiat, încep să apară semne pozitive. Pieţe importante din punct de vedere al volumului de consum, precum Statele Unite, încep să îşi revină, iar Europa are o evoluţie generală pozitivă. Inclusiv câteva din pieţele dificile din Europa de Sud au activitate bună.” a declarat Peter Agnefjäll, Preşedinte şi CEO al IKEA Group.

    Vânzările au crescut cu 3,1% faţă de anul trecut, ajungând la 27,9 miliarde de euro, astfel IKEA Group şi-a mărit cota de piaţă în aproape toate ţările. Împreună cu veniturile din chirii aferente centrelor comerciale, veniturile totale se ridică la 28,5 miliarde de euro (+3,2%). Cele mai mari pieţe pentru anul fiscal 2013 au fost Germania, SUA, Franţa, Rusia şi Suedia.

    „Aceste lucruri demonstrează că raportul calitate-preţ este din ce în ce mai important pentru consumatori. Suntem fericiţi să vedem că produsele noastre sunt preferate de tot mai mulţi oameni care apreciază faptul că acestea le oferă un stil de viaţă sustenabil în propriul cămin. De exemplu, clienţii noştri au cumpărat peste 22 de milioane de produse LED doar în FY13, economisind astfel atât bani cât şi energie”, a declarat Peter Agnefjäll.  

    IKEA Group are un plan ambiţios de dezvoltare, vizând vânzări de 50 de miliarde de euro până în 2020. Marile pieţe emergente sunt surse importante de dezvoltare în viitor. În anul fiscal 2013, IKEA Group a deschis două noi magazine în China – un alt pas în extinderea pe piaţa asiatică.

    „Ne concentrăm pe planurile pe termen lung. Vom dezvolta în continuare produse mai bune la preţuri mai mici, îmbunătăţind experienţa din magazinele IKEA şi devenind astfel mai accesibili pentru consumatorii noştri, prin diversificarea ofertei de servicii, e-commerce şi expansiune continuă. Structura noastră de acţionariat şi principiile financiare solide ne-au conferit independenţă şi posibilitatea de a creşte într-un mod echilibrat şi sustenabil.” declară Peter Agnefjäll.

    IKEA Group Yearly Summary FY13 şi IKEA Group Sustainability Report FY13 sunt disponibile IKEA.com.

    Compania IKEA deţinea, în august 2013, peste 338 de magazine în 40 de ţări sau teritorii, dintre care 39 de magazine erau francize deţinute de alte companii decât IKEA Group.
    Magazinul IKEA din România a fost al 253-lea deschis în a 35-a ţară, pe 21 martie 2007. Până în luna martie 2010 a fost operat în sistem de franciză locală, iar după aceea IKEA România a devenit parte din IKEA Group.

     

  • Marea Britanie a înregistrat în 2013 cea mai puternică creştere economică din ultimii 6 ani

     În ultimul trimestru, Produsul Intern Brut al Marii Britanii a crescut cu 0,7% faţă de trimestrul al treilea, respectiv cu 2,8% faţă de perioada corespunzătoare a anului anterior, cea mai bună evoluţie din primele trei luni ale lui 2008, potrivit Bloomberg.

    Mai mult de jumătate din creşterea economică din trimestrul al patrulea a fost generată de sectorul serviciilor destinate companiilor şi de industria financiară.

    Cu toate acestea, PIB-ul Marii Britanii din trimestrul al patrulea al anului trecut a fost cu 1,3% mai mic faţă de maximul atins înaintea recesiunii, în primul trimestru al anului 2008. Producţia din sectorul serviciilor, care reprezintă cea mai mare parte din economie, este însă cu 1,3% peste vârful din perioada premergătoare crizei, în timp ce producţia, industria prelucrătoare şi construcţiile sunt în medie cu 10% mai jos.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Livrările de smartphone-uri la nivel global au depăşit pentru prima dată un miliard de unităţi

     Vânzările globale au urcat anul trecut cu 38%, la uşor peste 1 miliard, arată datele IDC, citate de cotidianul britanic Financial Times.

    Creşterea vânzărilor nu va linişti însă investitorii îngrjoraţi că marjele celor mai mari doi producători, Samsung şi Apple, ar putea fi afectate de ascensiunea smartphone-urilor low-cost.

    “Smartphone-urile ieftine sunt cele care alimentează creaşterea vânzărilor. Pieţele din India şi China se îndreaptă rapid către un punct în care smartphone-urile cu preţuri mai mici de 150 de dolari reprezintă majoritatea livrărilor”, a declarat Ryan Reith, director de cercetare la IDC.

    Apple a lansat anul trecut iPhone 5c, un model mai ieftin faţă de modelul vârf de gamă iPhone 5s, dar semnificativ mai scump decât produsele multor companii din China. Apple a anunţat, luni, că a vândut circa 51 de milioane de iPhone-uri în ultimele trei luni ale anului trecut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şi-au lăsat baltă joburile ca să vândă cârnaţi. În doi ani au depăşit suta de mii de euro

    Impulsionaţi de dorinţa de a aduce în Bucureşti o parte din mâncarea autentică românească, aşa cum este aceasta în Maramureş sau Bucovina, soţii Oprea au investit 15.000 de euro în conceptul băcăniei. Atmosfera prietenoasă din băcănie a atras, în ultimii doi ani, clienţi variaţi, de la pensionari la manageri.

    “La noi nu se găsesc înlocuitori de mâncare şi băutură, ci produse naturale, autentice, al căror gust poate nici nu este cunoscut de multe persoane. Întrucât ne pasă de sănătatea noastră şi a clienţilor noştri, am ales să avem la vânzare numai preparate tradiţionale, atestate, de la gospodării sau mici producători locali”, a declarat Liviu Oprea, manager Băcănia cu suflet.

    Printre cel mai bine vândute produse în cadrul băcăniei se numără mezelurile (pastramele de raţă, gâscă şi crap, rulada de iepure sau vită, muşchiul perpelit şi parizerul oltenesc, slănina), brânzeturile maturate sau caşurile de capră cu diverse adaosuri, precum mărarul sau prazul, şi vinurile de la Crama Oprişor, Casa Isărescu, ale Aureliei Vişinescu, Davino de la Dealu Mare etc.

    Referitor la cine trece pragul Băcăniei cu suflet, acesta a adăugat că un sfert sunt clienţi companii, în timp ce restul sunt persoane fizice.

    Pentru a răspunde cerinţelor acestora, băcănia îşi propune ca în 2014 să folosească şi o bucătărie unde să poată pregăti propriile prăjituri şi plăcinte de casă, dar şi cozonaci.

    Băcănia cu suflet a luat naştere în decembrie 2011, ca o afacere de familie a soţilor Doina şi Liviu Oprea. Cu un design tradiţional, din lemn, băcănia este formată din trei încăperi: una cu băuturi tradiţionale românesti, cealaltă cu produse alimentare tradiţionale şi ecologice, precum mezeluri şi dulceţuri, iar ultima cu accesorii tradiţionale de design interior – farfurii pictate manual şi vase din fontă ce readuc în prezent obiceiurile de gătit ale altădată. Produsele din Băcănia cu suflet sunt tradiţionale, atestate, majoritatea lor provenind exclusiv din România, din gospodării particulare sau de la mici producători.
     

  • Operaţiunile prin carduri Visa în România au crescut anul trecut cu 10,7% la 19,3 miliarde euro

     Potrivit directorului general pentru România şi Croaţia al Visa Europe, Cătălin Creţu, numărul tranzacţiilor zilnice a crescut cu 60.000, la 628.000 de tranzacţii, ceea ce echivalează cu aproape 230 de milioane de tranzacţii anual.

    “La septembrie, când avem cifrele, 45% din tranzacţii sunt la comercinaţi, iar asta înseamnă că la finele anului o să ajungem la punctul de răscruce, adică o tranzacţie din două să fie făcute la comercianţi cu carduri Visa”, a spus Creţu la conferinţa de presă pentru anunţarea rezultatelor.

    El a arătat că valoarea medie a tranzacţiilor la comercianţi a scăzut cu 3,7%, la 35 euro.

    În aceste condiţii, rezultă că românii au plătit la comercianţi prin carduri Visa circa 3,6 miliarde euro, respectiv 18,6% din totalul operaţiunilor cu carduri emise sub această siglă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro