BusinessMagazin

Tag: studiu

  • STUDIU: Care sunt instituţiile care încalcă frecvent drepturile omului în România

    Studiul, prezentat marţi de APADOR-CH, a fost realizat pe un eşantion de 1.564 de persoane de peste 18 ani pentru a stabili care este atitudinea şi experienţa acestora cu privire la respectarea drepturilor omului şi discriminarea în România, dar şi percepţia legată de activitatea şi rolul instanţelor naţionale şi al CEDO.

    Iniţiatorii studiului au constatat că, deşi 80 la sută dintre români cunosc Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, aceasta având o notorietate ridicată, există un deficit major de informare pe tema drepturilor omului, 72 la sută dintre români declarându-se slab informaţi sau deloc informaţi în legătură cu acest aspect.

    Cele mai menţionate drepturi ale omului sunt dreptul la liberă exprimare (18 la sută), dreptul la viaţă (12 la sută), dreptul la muncă (nouă la sută) şi dreptul la libertate şi siguranţă (opt la sută), iar în proporţie mai redusă sunt menţionate dreptul la sănătate (cinci la sută), dreptul de vot, dreptul la educaţie şi dreptul la libertatea de gândire, de conştiinţă şi religie (câte patru la sută).

    “De reţinut este faptul că sunt menţionate drepturi care nu există în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, cum ar fi dreptul la muncă sau dreptul la sănătate, ceea ce confirmă deficitul de cunoaştere pe tema drepturilor omului. De asemenea, există o percepţie negativă cu privire la respectarea drepturilor omului în România, 80 la sută dintre români fiind de părere că drepturile omului se respectă în mică măsură sau chiar deloc”, a explicat sociologul Dan Jurcan de la IRES.

    Printre cele mai încălcate drepturi sunt menţionate: dreptul de a fi judecat echitabil (61 la sută), dreptul la despăgubiri în caz de eroare judiciară (59 la sută) şi dreptul de protecţia a proprietăţii (58 la sută).

    O altă concluzie este că discriminarea este încă un fenomen puternic perceput în România, 36 la sută dintre respondenţi declarând că s-au simţit discriminaţi.

    De asemenea, nu există o cunoaştere foarte clară a procedurii de reacţie în caz de discriminare, numai 1 din 3 români fiind familiarizat cu procedura.

    La nivel perceptiv, cele mai discriminate categorii de persoane sunt cele cu o altă orientare sexuală decât heterosexuală (67 la sută), infectate cu HIV (66 la sută), de etnie romă (65 la sută), cu handicap (63 la sută) şi femeile (50 la sută).

    În opinia românilor, instituţiile care încalcă cel mai frecvent drepturile omului sunt Guvernul (ministere, agenţii guvernamentale) – 62 la sută, instanţele de judecată (60 la sută), Parlamentul şi sistemul de sănătate (57 la sută) şi administraţia publică locală (50 la sută).

    La polul opus, instituţiile care încalcă cel mai puţin drepturile omului sunt armata (şase la sută), şcoala (22 la sută), preşedintele României (23 la sută) şi biserica (24 la sută).

    Printre instituţiile aflate în topul celor care garantează în mare măsură respectarea drepturilor omului în România, în opinia persoanelor chestionate, se numără preşedintele României (49 la sută), poliţia (49 la sută), Avocatul Poporului (45 la sută) şi instanţele de judecată (42 la sută).

    Persoanele cu gradul cel mai ridicat de încredere cărora li s-ar adresa respondenţii într-o situaţie de încălcare a drepturilor omului sunt poliţistul (44 la sută), avocatul (23la sută) şi jurnalistul (12 la sută).

    De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) este cunoscută de 89 la sută dintre români şi se bucură de un nivel ridicat de încredere, 71 la sută dintre participanţii la studiu declarând că au încredere foarte multă sau multă în această instituţie.

    Şi procedurile de apel la CEDO sunt în destul de cunoscute, 69 la sută dintre respondenţi confirmând apelul numai după epuizarea căilor de atac în instanţele naţionale.

    “Există un dezacord semnificativ privind corectitudinea deciziilor de plată a despăgubirilor de către stat în situaţiile în care acesta a fost condamnat al CEDO, numai 36 la sută considerând astfel de decizii ca fiind corecte. 58 la sută dintre respondenţi apreciază că astfel de despăgubiri ar trebui să fie plătite de către cei vinovaţi”, a mai precizat sociologul.

    Iniţiatorii studiului au analizat şi necesităţile şi aşteptările cu privire la serviciile oferite de ONG-urile active în domeniul drepturilor omului din România, rezultând că încrederea oamenilor este împărţită, 54 la sută dintre români având încredere mică sau deloc, iar 39 la sută încrederea foarte multă sau multă.

    “Din acest motiv, numai unu din trei români ar apela la serviciile unei organizaţii neguvernamentale în domeniul drepturilor omului, în timp ce 67 la sută nu ar apela la astfel de servicii. Notorietatea organizaţiilor neguvernamentale din domeniul drepturilor omului din România este foarte scăzută, numai nouă la sută din respondenţi cunoscând o astfel de organizaţie”, se mai arată în studiul citat.

    Odată cu prezentarea studiului, APADOR-CH a lansat, marţi, şi primul site dedicat drepturilor omului – www.drepturicivile.ro – o platformă interactivă care pune la dispoziţia cetăţenilor, organizaţiilor neguvernamentale şi specialiştilor în domeniul juridic informaţii utile şi studii de caz care să ajute la mai cunoaşterea mai bună a drepturilor civile în România.

  • STUDIU: Peste o treime dintre gospodăriile din România deţin o tabletă

    În ceea ce priveşte tabletele, media pe gospodărie este de 1,1 echipamente, iar pentru telefoanele inteligente de 1,5 per gospodărie.

    “50% dintre români au acces la internet mobil prin telefon, pe baza unui abonament de telefonie ce are inclus şi internet, 35% prin telefon pe baza unei cartele preplătite cu o extraopţiune de internet mobil, iar 25% au acces prin intermediul unui stick sau card USB cu abonament. 67% dintre abonamente/extraopţiuni, 70% dintre cartelele preplătite, respectiv 45% dintre tablete/carduri USB pentru acces la internet mobil dispun de trafic limitat, în timp ce 33% dintre abonamente/extraopţiuni, 30% dintre cartelele preplătite cu acces, respectiv 55% dintre tablete/carduri USB sunt cu trafic nelimitat sau nelimitat cu anumite restricţii la internet mobil”, arată ANCOM, într-un comunicat.

    În general, 55% dintre utilizatorii de internet mobil cu trafic limitat au răspuns că sunt atenţi la modul în care folosesc acest trafic, nedepăşindu-l niciodată. Alţi 24% declară că îl folosesc foarte rar dincolo de limita de trafic şi numai 10% admit că acest lucru li se întâmplă des sau foarte des. 38% dintre cei care depăşesc traficul inclus renunţă la a mai folosi internetul mobil în perioada respectivă de facturare, în timp ce 60% continuă să îl folosească, fie plătind costuri suplimentare, fie suportând viteze mult mai mici.

    În cazul serviciilor de internet mobil, românii plătesc, în medie, 58 de lei pentru un serviciu achiziţionat în mod individual, în timp ce pentru un pachet de servicii cu internet mobil plătesc 109 lei. Cei mai mulţi utilizatori plătesc între 23 şi 45 de lei pentru un serviciu individual, iar pentru un pachet de servicii peste 90 de lei.

    De asemenea, studiul a arătat că românii sunt, în general, multumiţi de furnizorul actual de servicii de internet mobil, doar 5% dintre ei schimbându-şi operatorul în ultimul an, printre motivele invocate pentru schimbarea furnizorului fiind menţionate dorinţa de a beneficia de o ofertă de servicii la pachet mai avantajoasă (24% dintre respondenţi), dorinţa de a beneficia de ofertele pentru achiziţionarea unui nou dispozitiv (telefon mobil/smartphone, tableta sau laptop) (17%), volumul traficului inclus (17%), dar şi aria de acoperire care nu corespundea nevoilor utilizatorilor (13%, cu precădere în mediul rural).

    Internetul mobil este utilizat în principal pentru navigare, reţele de socializare şi e-mail, însă şi pentru comunicarea vocală sau mesagerie instant. 78% dintre utilizatori îl folosesc zilnic sau aproape zilnic, iar alţi 15% îl folosesc de 2-3 ori pe săptămână. 76% dintre utilizatorii de internet mobil au în gospodărie şi internet fix, conexiuneă mobilă fiind utilizată, de regulă, atunci când nu funcţioneaza cea fixă.

    Studiul a fost realizat pentru ANCOM de International Consulting Expertise, în colaborare cu CCSAS, pe un eşantion de 1.549 persoane fizice din România, care folosesc servicii de acces la internet la puncte mobile, având o eroare maximă de +/-2,5%, la un nivel de probabilitate de 95%.

  • Dezertori din Statul Islamic consideră organizaţia prea violentă şi coruptă

    Studiul, publicat luni de un centru de cercetare cu sediul la Londra, are la bază declarţii publice ale unui număr de 58 de persoane care au părăsit SI începând de anul trecut.

    Directorul Centrului pentru Studiul Radicalizării şi Violenţei Politice Peter Neumann, autorul raportului, a declarat pentru The Associated Press că aceste concluzii contrazic imaginea unităţii şi hotărârii pe care încearcă să o prezinte SI.

    Potrivit lui Neumann, dezertorii intervievaţi constituie doar o “mică fracţiune” din numărul tot mai mare care s-a întors împotriva SI.

    În cazul în care se vor bucura de o largă popularizare, plângerile dezertorilor ar putea să descurajeze viitori recruţi să se alătură grupării militante, care a cucerit porţiuni vaste din teritoriile Siriei şi Irakului şi care s-a făcut cunoscută prin crime în masă, decapitări şi răpiri.

    Ancheta a constatat că dezertorii vorbesc despre aceleaşi lucruri, inclusiv despre dezamăgirea că viaţa în zonele controlate de SI este extrem de dificilă şi că gruparea sunnită comite atrocităţi asupra altor musulmani sunniţi.

    De asemenea, în pofida faptului că organizaţia a proclamat un “califat”, adică un stat guvernat în conformitate ci legea islamică (shari), unii dezertori au acuzat-o de corupţie şi de faptul este ne-islamică.

    Alţi dezertori acuză Statul Islamic că este mai interesat să lupte împotriva altor sunniţi decât împotriva Guvernului preşedintelui sirian Bashar al-Assad.

    Alţi foşti membri SI s-au plâns că au fost discriminaţi rasial sau că experienţa în cadrul organizaţiei nu s-a ridicat la nivelul aşteptărilor în privinţa acţiunilor şi eroismului. Unii s-au plâns că nu au primit maşinile şi bunurile de lux care le-au fost promise sau că, în pofida faptului că erau luptători străini, au fost exploataţi pe post de carne de tun

    Pe de altă parte, zeci de dezertori au reuşit să scape via Turcia, iar alţii au fost prinşi şi executaţi, potrivit Centrului Internaţional pentru Studiul Radicalizării (ICSR) de la King’s College, citat de BBC.

    “Mi-am deschis haina şi am spus «Am o centură de explozivi, dar nu vreau să mă detonez»”, a declarat Usaid Barho, un adolescent sirian, citat în raport.

    “Orice le contrazice credinţele este interzis. Oricine urmează ceea ce resping ei este un apostat şi trebuie ucis”, a declarat un dezertor care şi-a păstrat anonimatul.

    “Restricţiile cu privire la plecare te fac să te simţi cam cam ca la închisoare”, a declarat Abu Ibrahim, un “occidental”.

    Doi luptători au spus că au dezertat după ce au aflat că urmau să fie atacatori sinucigaşi. Un dezertor, care a cerut protecţia anonimatului, a declarat anul trecut pentru BBC că “brutalitatea SI îngrozeşte pe oricine”.

    Statele Unite luptă deja împotriva propagandei de război a grupării. Între instrumentele la care recurge se află un cont pe Twitter al Departamentului de Stat, intitulat “Gândeşte-te mai bine şi întoarce spatele”, pe care sunt postat mesaje anti-SI.

    Însă ICSR îndeamnă guvernele să facă mai mult pentru a încuraja foşti militanţi SI să vorbească şi inclusiv să îndepărteze obstacole de ordin juridic precum anchetarea pentru terorism.

    Autorii raportului recunosc că mulţi dintre dezertori ar fi putut să comită crime şi că s-ar putea gândi “să spună orice pentru a scăpa de procese sau mai rău”.

    Dar ei subliniază că relatările compilate de ICSR sunt “puternice şi coerente” cu alte relatări care pot fi considerate valabile.

    Cele mai vechi cazuri compilate în raport datează din ianuarie 2014, iar cele mai recente din august. Per ansamblu, două treimi dintre dezertări au avut loc în primele opt luni ale lui 2015, iar o treime numai în vară.

  • Studiu: Peste 80% dintre români se uită zilnic la TV. Cei mai mulţi preferă ştirile şi producţiile HD – INFOGRAFIC

    Studiul “Indexul consumului de televiziune în România”, care îşi propune să creioneze obiceiurile de consum şi de servicii TV ale românilor, a fost prezentat de Mihai Ursoi, Country Manager al SES Astra România, Bulgaria şi Republica Moldova, într-un eveniment organizat luni, la care au participat şi Urszula Marzec, Regional Marketing Director al SES, şi Cristina Kristov, Marketing Coordinator al SES Astra România.

    Peste 84% dintre români se uită zilnic la TV, cei mai mulţi dintre aceştia (54%) fiind persoane active, care au declarat că au un serviciu, în timp ce 23% sunt pensionari. În fiecare zi din timpul săptămânii, 60% dintre persoanele active se uită la televizor două-trei ore.

    De asemenea, potrivit aceluiaşi studiu, românii consumă, în medie, 3,3 ore de conţinut TV pe zi, în timpul săptămânii. În zilele de la sfârşitul săptămânii, consumul de televiziune creşte la aproape 4 ore. Totodată, în jur de 7% dintre respondenţi se uită la televizor peste 8 ore în fiecare zi (indiferent de zi), aceştia fiind cei mai avizi telespectatori. “Practic, noi, românii, suntem teledependenţi”, a spus Mihai Ursoi.

    Cei mai mulţi români (40%) au două televizoare în gospodărie, 23% au un televizor în gospodărie, 21% au trei televizoare, în timp ce 2% dintre români au şase sau mai multe televizoare în gospodărie.

    “Sunt gospodării în România care au peste şase televizoare în gospodărie, deci suntem mari consumatori de TV, de televiziune liniară. Dar nu numai televiziunea liniară, clasică, este cea care ne interesează, ne interesează şi OTT (Over-the-top, n.r.)”, a explicat Mihai Ursoi.

    Conform studiului citat, telespectatorii români preferă să se uite la televizor împreună cu soţul/ soţia (40%), cu copiii (19%), cu mama (7%), cu tata (3%).

    Cei mai mulţi dintre români se uită la canale de ştiri (78%), filme (57%), muzică (43%) şi programe de audienţă generală/ divertisment (41%).

    Topul preferinţelor românilor în materie de televiziuni este condus de Pro TV (21% dintre cei chestionaţi spunând că preferă acest post), urmat de Kanal D (12%) şi Antena 1 (10%).

    Totodată, potrivit aceluiaşi studiu, unul din patru români preferă producţiile High Definition (HD). Astfel, un sfert (24%) dintre românii participanţi la studiu au declarat că îşi doresc să urmărească emisiunea/ filmul sau programul preferat la calitate HD. Procentul ajunge la aproape 50% în cazul românilor cu venituri mari. Calitatea imaginii şi experienţa oferită de vizionarea unui program HD sunt importante pentru alegerile viitoare: un nou furnizor de servicii TV şi/ sau un nou televizor. Aproape 60% dintre respondenţi consideră important formatul HD în eventualitatea alegerii unui nou furnizor de servicii TV, dar şi cumpărării unui nou televizor. În ceea ce priveşte genul conţinutului preferat a fi recepţionat în HD, pe primul loc sunt menţionate filmele, urmate de ştiri, documentare şi sport.

    Puşi să aleagă între facilităţi care ar cântări în schimbarea furnizorului de TV, respondenţii au indicat simplitatea în utilizare drept cea mai importantă caracteristică. Aproape 30% dintre ei spun că şi-ar schimba furnizorul cu unul care le-ar oferi o soluţie tehnică ce ar elimina cea de-a doua telecomandă. La fel de importantă (33%) este oferta OTT (HBO GO, Video on Demand, Pay per View) a viitorului operator. 33% dintre fanii producţiilor HD s-au declarat interesaţi de o eventuală ofertă OTT care să-i facă să-şi schimbe furnizorul de televiziune.

    “Televiziunea la calitate High Definition, noile tehnologii şi facilităţi de recepţie oferite telespectatorilor sunt elemente care, în viitorul apropiat, vor fi cheie atunci când vine vorba de alegerea unui furnizor sau altul. Investiţiile în calitatea tehnică a conţinutului vor urma doar un trend ascendent, pentru că nicio televiziune nu poate să nu ţină cont de preferinţele propriilor telespectatori. Acum cinci ani, programele produse în HD erau puţine, dar sportul şi programe gen ‘nature’ au impulsionat atât publicul, prin calitatea imaginii şi a culorilor, cât şi producătorii de conţinut şi de echipamente. În viitorul apropiat, ne putem aştepta ca şi mai multe televiziuni, atât locale, cât şi internaţionale, să îşi mute producţiile SD spre HD, fidelizându-şi astfel telespectatorii”, a mai spus Mihai Ursoi.

    Pe de altă parte, potrivit studiului, în România, principalul criteriu de alegere al clienţilor de servicii TV atât în ceea ce priveşte tipul de conexiune, dar şi furnizorul, este practic lipsa de opţiuni. Cea mai mare parte dintre respondenţii studiului (26%) au declarat că au avut o singură opţiune de alegere pentru furnizorul de servicii şi/ sau tipul de conexiune. Conform datelor furnizate de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), există aproape 7 milioane de gospodării care recepţionează servicii TV. Aproape două treimi se conectează prin cablu, iar jucătorii principali ai pieţei de distribuţie TV sunt, în ordine, RDS&RCS, Telekom şi UPC.

    De asemenea, o treime dintre români au spus că au avut o singură variantă atunci când au ales furnizorul de servicii TV. Acesta este cel mai frecvent răspuns la întrebarea “De ce aţi ales acest furnizor?”.

    Pe de altă parte, calitatea serviciului oferit ocupă locul al doilea între motivele alegerii unui furnizor de către români, fiind indicat de 15% dintre intervievaţi. Preţul pentru serviciile TV vine abia pe locul al treilea ca importanţă, menţionat de aproape 14% dintre respondenţi. În ordinea importanţei pentru consumator urmează împachetarea serviciilor telecom (TV, internet, telefonie) la un preţ cât mai mic, timpul scurt de instalare şi faptul că au fost contactaţi de o persoană de la serviciul vânzări.

    Aceeaşi situaţie este întâlnită şi când vine vorba despre tipul conexiunii ales. Cei mai mulţi români (26%) au spus că au ales un anumit tip de conexiune deoarece acela era singurul disponibil în zona în care locuiesc. Celelalte criterii pe baza cărora au făcut alegerile sunt, în ordine, oferirea unei calităţi mai bune a serviciului (16%), preţul mai mic (12%), un număr mai mare de canale TV (10%).

    Mihai Ursoi a precizat că i s-a părut foarte mare procentul oamenilor care cred că au o singură opţiune de alegere pentru furnizorul de servicii TV. “În România, avem un pic de-a face cu o lipsă de cunoaştere a publicului în ceea ce priveşte tehnologia de transmitere a semnalului TV (…) Tehnologia asta de înaltă definiţie este disponibilă în întreaga ţară. Şi, totuşi, 26% din oameni nu ştiu de treaba asta (…) Noi suntem promotori ai televiziunii HD şi încercăm să promovăm această tehnologie, pentru că există o mare diferenţă între Standard Definition şi High Definition. Am observat că lumea preferă să vadă şi ştirile în format de înaltă definiţie, chiar dacă te-ai gândi că acesta este ultimul fel de program care ar face o mare diferenţă (în HD, comparativ cu SD, n.r.)”, a explicat Mihai Ursoi. El a mai spus că, în general, la ţară, “nu prea se ştie diferenţa între SD şi HD”. De asemenea, la ţară continuă să fie folosite multe televizoare cu tub, iar televizoarele vechi sunt înlocuite cu unele mai puţin vechi şi nu cu unele de ultimă generaţie.

    Studiul “Indexul consumului de televiziune în România” a fost realizat de Mercury Research pentru SES Astra România în luna iunie 2015, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 400 de persoane (66% din mediul urban şi 33% din rural), cu vârste de peste 18 ani, utilizatori de servicii de televiziune. Marja de eroare a studiului este +/- 5%.

    Compania SES, al cărei sediul central se află în Luxemburg, are o flotă de peste 50 de sateliţi geostaţionari, folosiţi pentru difuzarea a numeroase platforme de satelit (DTH), între care şi Orange TV din România. De asemenea, printre clienţii din România ai SES se numără televiziunile operate de grupul Central European Media Enterprises (Pro TV, Pro Cinema, Acasă, Acasă Gold, Sport.ro şi MTV), televiziunile locale VTV din Râmnicu-Vâlcea şi Est TV Piatra-Neamţ, dar şi Societatea Naţională de Radiocomunicaţii – Radiocom şi posturile Radio România Actualităţi şi Radio România Cultural.

  • PIAŢA IMOBILIARĂ: Preţurile apartamentelor noi au crescut în septembrie, mai ales pentru cele de 2 şi 3 camere

    Preţul mediu în cazul apartamentelor noi cu 2 sau 3 camere a urcat chiar şi cu peste 2.500 de euro, potrivit statisticilor portalului imobiliar.

    Astfel, preţul mediu de vânzare al garsonierelor din Bucureşti, construite după 2010, este de 33.718 de euro, faţă de 32.800 euro în urmă cu un an şi 33.496 în august.

    Creşterea preţurilor proprietăţilor noi este mai puternică în cazul apartamentelor cu 2 camere, acolo unde preţul mediu de vânzare pentru proprietăţile construite după 2010 este 57.054 de euro. Un apartamente nou cu 2 camere era scos la vânzare cu circa 2.500 de euro mai ieftin decât în urmă cu 12 luni, când se situa la 54.547 euro. În august anul acesta, preţul se situa la 56.628 euro.

    Preţul locuinţelor noi a urcat şi în cazul apartamentelor cu 3 camere. În septembrie 2014, o astfel de proprietate era scoasă la vânzare cu 90.351 de euro, în vreme ce în august 2015 preţul mediu ajunsese la 92.964 de euro, iar în septembrie la 94.660 de euro.

    Apartamentele cu 4 camere sunt singurele care au consemnat o scădere a preţurilor în ultimele 12 luni, atunci când preţul mediu era de 166.631 de euro, în timp ce o locuinţă similară, construită după 2010, ajunge în această lună la 165.389 de euro.

    Comparativ cu luna august, preţul apartamentelor cu 4 camere a crescut cu peste 10.000 de euro, în august cerându-se 155.138 de euro pentru o astfel de proprietate în Bucureşti.

     

  • ANCOM: Românii plătesc în medie 34 de lei pe lună pentru internet fix achiziţionat separat

    Astfel, datele arată că 47% dintre persoanele chestionate plătesc o factură cu o valoare cuprinsă între 31 şi 50 de lei, 34% au de plătit lunar între 20 şi 30 de lei, în timp ce 11% au o factură mai mică de 20 de lei. Doar 8% dintre cei care au participat la acest studiu au declarat că au un contract care depăşeşte 51 de lei.

    Studiul a relevat că în 82% dintre gospodării serviciile de internet fix au fost achiziţionate de la acelaşi furnizor împreună cu alte servicii de comunicaţii electronice (televiziune, telefonie fixă sau mobilă, internet mobil), aceştia plătind lunar pentru un astfel de pachet, în medie, 70 de lei.

    Principalul motiv pentru care consumatorii preferă o oferta la pachet în locul serviciilor separate este acela al costului total mai mic, serviciile în pachet fiind şi mai uşor de utilizat şi de plătit.

    Marea majoritate a respondenţilor, 85%, se declara mulţumită de conexiunea de internet fix pe care o are de la furnizorul actual, 77% dintre aceştia apreciind că pot contacta cu uşurinţă serviciul clienţi atunci când au probleme cu conexiunea.

    În ceea ce priveşte viteza contractată, la nivel naţional, 20% dintre gospodării au viteze sub 50Mbps, în timp ce 43% au viteze contractate de peste 50Mbps, cea mai frecvent întâlnită viteză contractată fiind de 100 Mbps.

    Pe de altă parte, 37% dintre respondenţi au declarat că nu cunosc viteză maximă precizată în contract. Potrivit studiului, 46% din gospodăriile din mediul urban au viteze de peste 50 Mbps la conexiunea de internet fix, comparativ cu 32% în mediul rural.

    Pentru a verifica permanent calitatea serviciului de internet pe care îl plătesc, utilizatorii au la dispoziţie Netograf.ro, un instrument independent, obiectiv şi gratuit conceput de ANCOM.

    În medie, conexiunile de internet fix din gospodării sunt utilizate de aproximativ 2,5 persoane, valoare aproape egală cu cea a numărului mediu de membri ai unei gospodării. 40% dintre utilizatorii de internet fix utilizează şi servicii de internet mobil – prin telefonul mobil/smartphone, stick USB sau tabletă, 13% dintre aceştia declarând că nu folosesc internetul mobil atunci când se află acasă.

    Internetul mobil este preferat conexiunii fixe din gospodărie doar punctual, în anumite situaţii, de regulă când internetul fix nu funcţionează sau ocazional, pentru anumite activităţi, precum e-mail sau browsing.

    Studiul de piaţă despre utilizarea de acasă a serviciilor de internet fix în rândul populaţiei României a fost realizat pentru ANCOM de Mercury Research şi a fost folosit de Autoritate în analizele de piaţă derulate cu scopul de a evalua nivelul de concurenţă pe piaţă cu amănuntul a serviciilor de acces la internet în bandă largă la puncte fixe.

    Cercetarea a fost realizată în perioada octombrie-noiembrie 2014, pe un eşantion de 1.469 de persoane care au şi folosesc conexiune de internet acasă, reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia cu vârstă de peste 16 ani. Marja de eroare este de +/-2.6%, la un nivel de încredere de 95%.

     

  • A aplicat la Harvard de 10 ori şi a fost respins de fiecare dată. Acum este unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume

    Jack Ma, CEO al companiei Alibaba, este cel mai bogat om din China şi unul dintre cei mai înstăriţi oameni de afaceri din lume. Viaţa lui nu a fost însă întotdeauna uşoară, după cum a povestit chiar el în cadrul conferinţei Davos 2015. “Am încercat să îmi găsesc o slujbă pentru a-mi putea plăti studiile, am vrut să mă angajez chiar şi la KFC atunci când a ajuns în China”, a povestit Jack Ma. “La Harvard am aplicat de 10 ori şi am fost respins de fiecare dată. Într-un final am renunţat şi mi-am spus că îmtr-o bună zi am să merg să le predau cursuri celor de acolo”, a spus Ma în cadrul conferinţei Davos 2015.

    Jack Ma îşi aminteşte că elevii din China primeau informaţii distorsionate, diferite de realitatea existentă în acel moment. “Ceea ce am aflat de la străinii veniţi în China mi-a deschis mintea; lucrurile erau atât de diferite faţă de ceea ce învăţasem la şcoală, iar asta m-a învăţat să îmi folosesc mintea de fiecare dată când aflu ceva nou.”

    “Prima oară am intrat pe internet în 1995, când am fost în vizită la un prieten în Statele Unite. Mi-era teamă să folosesc calculatorul, pentru că erau foarte scumpe şi nu aş fi avut bani să îl plătesc dacă îl stricam. Primul lucru pe care l-am căutat pe internet a fost <bere>. Am găsit sute de rezultate, nu îmi venea să cred. Iar apoi am căutat <China> şi nu exista nicio informaţie; asta se întâmpla cu doar 20 de ani în urmă”, povesteşte miliardarul chinez.

    Jack Ma sau Ma Yun este fondatorul grupului chinez de comerţ electronic Alibaba, cel care a devenit anul trecut cel mai bogat om din China, în urma listării companiei pe bursa din New York. Listarea i-a adus lui Alibaba o sumă record de 25 de miliarde de dolari, compania ajungând la o valoare de piaţă de peste 200 de miliarde de dolari.

    Ma s-a născut în oraşul Hangzhou din provincia chineză Zhejiang. Când era copil, şi-a dorit să înveţe limba engleză şi, pentru a-şi împlini ţelul, mergea cu bicicleta 45 de minute în fiecare zi spre un hotel din apropierea locului în care trăia pentru a conversa cu turiştii de acolo. Ma le oferea acestora servicii de ghid fără să le ceară bani, doar pentru a-şi îmbunătăţi cunoştinţele de limba engleză.

    Ulterior, a urmat cursurile Hangzhou Teacher’s Institute, unde a fost acceptat la a patra încercare, după ce a picat de trei ori examenul. Le-a absolvit în 1988, obţinând astfel licenţa în Limba Engleză. După studii, a devenit lector universitar la catedra de engleză şi comerţ universitar din cadrul Universităţii Hangzhou Dianzi. Ulterior, Jack Ma a renunţat la cariera de profesor şi şi-a înfiinţat propria firmă de traduceri, profitând astfel de intensificarea comerţului dintre China şi Statele Unite ale Americii.

    Prima sa companie a fost totuşi un eşec, astfel că, în 1998 – 1999, a preluat conducerea unei companii din domeniul tehnologiei informaţiei fondate de Centrul de Comerţ Electronic Internaţional din China, un departament al Ministerului de Comerţ Exterior şi Cooperare Economică. În 1999, Ma a pus bazele Alibaba, un site business-to-business care serveşte în prezent mai mult de 79 de milioane de membri din peste 240 de ţări şi teritorii. În noiembrie 2012, volumul tranzacţiilor online al Alibaba a depăşit un trilion de yuani, după acest prag Ma fiind etichetat drept ”Trillion Hou„, expresie chinezească ce se traduce ”Marchizul trilionului de yuani„.

  • STUDIU: 90% din utilizatorii de internet fix caută ştiri. Trei sferturi îl folosesc pentru socializare

    Scopurile pentru care este utilizat internetul fix în gospodărie pot fi clasificate în patru categorii: informare, comunicare, activităţi recreative şi tranzacţii electronice.

    Pe lângă nevoia de informare, utilizatorii din România accesează internetul fix de acasă pentru comunicare, 75% dintre respondenţi comunicând cu familia sau prietenii prin mesageria instant, iar 71% dintre aceştia prin schimbul de e-mailuri, se arată în studiul Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

    Activităţile recreative reprezintă a treia categorie între interesele utilizatorilor de internet fix de acasă, după cum arată 61% dintre respondenţi care urmăresc online programe TV, clipuri video sau filme, dar şi 52% dintre cei chestionaţi care declara că accesează internetul fix de acasă pentru a juca jocuri online.

    În schimb, studiul arată că mai puţini români folosesc de acasă internetul fix pentru a face cumpărături online (39%), precum şi pentru a face tranzacţii bancare sau pentru a plăti facturi prin Internet Banking (22%).

    În ceea ce priveşte frecvenţa de utilizare, un român foloseşte internetul fix de acasă, în medie, 24 de zile pe lună, notează ANCOM. Aproape trei sferturi dintre respondenţi îl accesează zilnic sau aproape zilnic (90% în cazul tinerilor între 16-24 ani), în timp ce 16% declară că îl folosesc de 2-3 ori pe săptămâna, iar 4% o dată pe săptămâna.

    Internetul fix este accesat de acasă de obicei de pe un computer personal, 72% dintre români utilizând un calculator/desktop, 61% laptop/netbook, în timp ce 43% accesează acest serviciu de pe smartphone şi 32% de pe tabletă. Un alt dispozitiv prin intermediul căruia utilizatorii casnici au început să acceseze internetul este reprezentat de aparatele de tip Smart TV, utilizate în 9% dintre gospodării.

    Atunci când îşi aleg o conexiune la internet, principalul criteriu de care utilizatorii ţin cont este cel financiar, pentru 66% dintre români fiind important preţul abonamentului, în timp ce 62% dintre ei sunt interesaţi de stabilitatea conexiunii, iar 48% de vitezele maxime de transfer oferite de furnizor.

    ANCOM notează că pentru a identifica furnizorii de internet fix care răspund cel mai bine nevoilor proprii de comunicare, toţi utilizatorii au la dispoziţie două instrumente create de Autoritate, respectiv Veritel.ro, aplicaţia prin care pot compară toate tarifele de internet fix disponibile pe piaţă în acest moment, şi Netograf.ro, site-ul unde pot măsură şi compară vitezele de transfer ale tuturor furnizorilor de internet fix din România.

    Studiul de piaţă despre utilizarea de acasă a serviciilor de internet fix în rândul populaţiei României a fost realizat pentru ANCOM de Mercury Research şi a fost folosit de Autoritate în analizele de piaţă derulate cu scopul de a evalua nivelul de concurenţă pe piaţă cu amănuntul a serviciilor de acces la internet în bandă largă la puncte fixe.

    Cercetarea a fost realizată în perioada octombrie-noiembrie 2014, pe un eşantion de 1.469 de persoane care au şi folosesc conexiune de internet acasă, reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia cu vârstă de peste 16 ani. Marja de eroare este de ±2,6%, la un nivel de încredere de 95%.

  • Copiii crizei încep şcoala

    Ştefan are puţin peste şapte ani şi aşteaptă cu nerăbdare să înceapă clasa I. Ştie o grămadă de lucruri: să citească, să socotească, să scrie cu litere de tipar, să butoneze tableta; nu are însă nicio idee despre conceptul de criză economică. El face parte dintr-o categorie aparte – copiii crizei, cei circa 1,5 milioane de copii din românia care au trăit doar în criză, cei născuţi în şi după 2008, an care marchează începutul unor schimbări profunde la nivel mondial.

    In această toamnă intră în clasa întâi copiii născuţi în acelaşi an cu căderea Lehman Brothers, eveniment care a marcat debutul crizei mondiale. Pe parcursul celor şapte ani şi consumatorii români au experimentat profunde schimbări de consum, mentalităţi şi obiceiuri. Acum, deşi optimismul se află la cote maxime comparativ cu anii anteriori, aproape două treimi dintre români (64%) declară că ţara este în continuare afectată de criză, arată un studiu realizat pentru Business Magazin de compania de cercetare de piaţă 360insights.
    Circa 1,5 milioane de copii au trăit doar în criză, cei născuţi în şi după 2008.

    Fireşte, copiii cu vârste de până la şapte ani nu înţeleg ce înseamnă mediul economic sau obiceiurile de consum. Dar părinţii lor au trecut, de-a lungul ultimilor ani, printr-o întreagă serie de schimbări: unele cupluri (chiar dacă puţine) au amânat decizia de a avea un copil, şi-au redus cheltuielile la diferite categorii de produse şi servicii şi sunt mult mai pretenţioşi atunci când aleg să scoată banii sau cardul din portofel pentru a plăti la supermarket, la bancă, la piaţă sau, în general, orice şi oriunde. Singurul lucru care nu s-a modificat este atitudinea părinţilor faţă de cheltuielile alocate copiilor, peste trei sferturi (77%) dintre aceştia spunând că nu reduc acest buget nici în timpul recesiunii, conform studiului 360insights.

    „După mai mult de şapte ani de criză financiară, apele se limpezesc pentru anumite state, dar rămân destul de multe şi cele care încă luptă cu recesiunea. Punând România sub lupă, indicatorii macroeconomici vehiculaţi în ultimul timp creionează o tendinţă pozitivă. Totuşi, întrebarea-cheie este: în ce măsură acest lucru se reflectă în viaţa de zi cu zi a românilor şi cum simt ei criza economică după atâţia ani de la debutul ei?”, spune Manuela Danilă, client service & new business development manager în cadrul companiei de cercetare de piaţă 360insights.

    La şapte ani de la debutul crizei, aproape două treimi (64%) dintre românii din mediul urban afirmă că România este în continuare afectată de căderea economică. Aceştia se împart însă în două categorii cu păreri distincte: pe de o parte sunt cei care rămân ancoraţi în efectele negative ale crizei şi privesc cu îngrijorare viitorul (60%) şi, pe de altă parte, cei optimişti, care cred că lucrurile merg înspre mai bine (40%). „În prima categorie se găsesc preponderent persoanele mature (35‑64 de ani) şi cele cu venituri medii sau scăzute. La polul opus, doza de optimism vine de la persoanele cu studii superioare şi venituri ridicate, dar şi de la segmentul tânăr (25-34 ani)”, arată reprezentanta 360insights.

    Nota de optimism e şi mai ridicată printre adolescenţi şi studenţi (16-24 ani), ei fiind cei care se declară afectaţi de criză într-o măsură semnificativ mai mică (doar 47% faţă de 64%, media generală), spune Manuela Dănilă. „Percepţia lor este cel mai probabil influenţată de lipsa unui punct solid de comparaţie. La debutul crizei ei aveau 10-17 ani, aşadar şi-au câştigat autonomia financiară recent şi consideră că perioada curentăeste o perioadă prosperă pentru ei.”

    Ideea este susţinută şi completată de Claudia Nica, head of private individuals segment în cadrul UniCredit Bank: dintre cei care au apelat la credite, în special în trecut, există persoane care nu au mai reuşit să ramburseze cu uşurinţă sumele împrumutate şi, deşi la nivel macroeconomic se simt semnele însănătoşirii, ei sunt în continuare afectaţi. „Segmentul tânăr sau cei cu venituri superioare nu au resimţit această problemă din trecut, ei reprezentând acum motorul de creştere a creditării noi, în special în zona de credite imobiliare. Considerăm că tinerii reprezintă pilonul schimbării societăţii şi cei care pot readuce şi încrederea generală în sectorul financiar”, adaugă Claudia Nica.

    Tot pe tinerii cu vârste până în 35 de ani mizează şi domeniul imobiliar, acesta fiind principalul segment de cumpărători pe piaţa rezidenţială. „Acest fapt este normal; vorbim de cupluri, de persoane care îşi întemeiază o familie sau care doresc să plece de la părinţi, achiziţionându-şi o locuinţă proprie”, spune Andrei Sârbu, vicepreşedinte Coldwell Banker Affiliates of Romania. Perspectivele economice dar şi cele de evoluţie în carieră ale acestui segment de clienţi sunt bune, iar stabilizarea preţurilor, îmbunătăţirea ofertelor de creditare şi adaptarea tot mai bună a proiectelor la cererea existentă au făcut ca achiziţia unei locuinţe să fie mult mai facilă astăzi, afirmă Andrei Sârbu.

    În perioada de boom, luând în considerare preţurile de la acel moment şi salariile nete, era necesar un credit pe o perioadă de aproximativ 25 de ani pentru cumpărarea unei locuinţe noi, cu două camere. Or această perioadă s-a redus acum la jumătate, susţine reprezentantul Coldwell Banker Affiliates of Romania. „Cerere există. Dacă ai un produs bine adaptat, de la amplasare, preţ, suprafeţe şi finisaje până la politica de preţ, o strategie şi o echipă bună de vânzări, poţi face business astăzi în piaţa rezidenţială. Poţi vinde aproape integral un proiect până la finalizarea sa”, susţine Andrei Sârbu.

    Când se termină criza?

    Indicatorii economici pozitivi vehiculaţi în media sunt semn bun, însă reflectarea acestora în viaţa de zi cu zi apare cu întârziere, îndeosebi în rândul celor cu venituri scăzute.Astfel, chiar dacă starea generală se apropie de o zonă de stabilitate, reducându-se tensiunea şi confuzia, românii fac prognoze pentru viitor cu precauţie, completeză reprezentanta 360insights. „Cu toate că lucrurile se îmbunătăţesc uşor, românii spun că mai sunt necesari, în medie, peste şase ani pentru ca recesiunea să dispară complet”, afirmă Manuela Dănilă. Segmentul celor optimişti, ce speră într-o revenire mai rapidă, de până în trei ani, rămâne reprezentat de tineri şi cei cu statut social mai bun, pe când umbra de pesimism apare în rândul vârstnicilor (55-64 de ani), care văd rezolvarea după un orizont larg de timp, de peste zece ani. În mod similar, cei cu venituri scăzute simt că perioada de criză necesită o perioadă mai mare de şase ani pânăce starea de echilibru va ajunge şi la ei.

     

  • STUDIU: Românii nu au renunţat la tehnologie în vacanţă. În top, selfie-urile şi postările online

    “Românii confirmă încă o dată apetenţa pentru tehnologie pe perioada vacanţei de vară, indiferent că se află la munte, pe litoral sau în oraşe aglomerate. Concediul ideal este cel în care tehnologia e la îndemână, însoţită de conexiune la Internet. Moda selfie-urilor, posibilitatea de a posta pe reţele sociale oricând, de oriunde, precum şi căutarea online a diverselor obiective turistice au făcut parte din «meniul tehnologic estival 2015 al românilor»“, arată cel mai recent studiu derulat la nivel naţional de Intel.

    Astfel, 95% dintre români au fost conectaţi cu tehnologia în această vară, fie că au călătorit în ţară sau în străinătate, în timp ce peste 70% dintre ei au utilizat tehnologia în vacanţă peste două ore pe zi.

    Chiar dacă procentajul celor care au folosit tehnologia în vacanţă este destul de ridicat, conectaţi pe parcursul întregului concediu au stat mai puţin de o cincime dintre participanţii la studiu, respectiv 17%.

    Tipul de conexiune preferată de 78% dintre români a fost Wi-Fi, urmată de conexiunea 4G (13%), şi de cea 3G (8%).

    Doar 1% au preferat să nu aibă conexiune la Internet în vacanţă, notează Intel.

    Bărbaţii au folosit tehnologia în vacanţă pentru a căuta hărţi – 25%, informaţii turistice – 23% şi muzică – 21%, iar femeile au preferat să caute informaţii turistice – 30%, hărţi – 20% şi aplicaţii de editare foto – 18%.

    Cei mai mulţi dintre participanţi, 85%, şi-au ales destinaţiile de vacanţă căutând informaţii pe Internet. În acest an, 73% dintre români şi-au petrecut vacanţa în ţară, 25% în Europa şi 2% pe alte continente.

    Laptopurile şi sistemele 2 în 1 sunt dispozitivele preferate în vacanţă pentru 44% dintre români. Ele sunt urmate de smartphone-uri – 38% şi de tablete – 9%.

    Dispozitivele 2 în 1 ocupă primul loc în preferinţele românilor deoarece pot fi folosite atât ca laptop, cât şi ca tabletă prin detaşarea sau plierea ecranului, consideră 71% dintre participanţii la studiu, pentru că sunt foarte uşoare – 14% şi pentru că se conectează rapid la Internet – 11%.

    Studiul a fost realizat pe pagina Intel iq.intel.ro în perioada 12 august – 2 septembrie 2015. La studiu au răspuns 10.610 de persoane cu vârsta de peste 14 ani, din toate zonele României.

    Dintre aceştia, 47% au avut vârsta cuprinsă între 14 şi 24 de ani, urmaţi de către cei cu vârsta cuprinsă între 25 şi 34 de ani, cu un procent de 23%, 28% dintre respondenţi având vârsta de peste 35 de ani.