BusinessMagazin

Tag: perioada

  • De ce cabinetul premierului canadian, Justin Trudeau, este format în proporţie de 50% din femei. Raspunsul premierului – VIDEO

    Justin Trudeau, liderul liberal, a fost a fost învestit în funcţia de premier al Canadei, după aproape un deceniu de guvernare conservatoare. Decizia sa de a numi un număr egal de bărbaţi şi femei în fruntea ministerelor a fost una controversată, potrivit India Times.

    Când a fost întrebat de ce este importantă o asemenea balanţă , Trudeau a răspuns simplu: “Pentru că suntem în 2015.”

    De asemenea, Justin Trudeau a promis o „guvernare a Cabinetului“ mai puţin autoritară, după aproximativ zece ani de guvernare conservatoare sub conducerea lui Stephen Harper. În plus, Trudeau a promis că va prelua 25.000 de refugiaţi sirieni până la sfârşitul anului, o idee respinsă de predecesorul său.

    Justin Trudeau, în vârstă de 43 de ani, fost profesor şi membru al Parlamentului din anul 2008, a devenit cel mai tânăr premier din istoria Canadei. Tatăl său a ocupat această funcţie în perioada 1968-1984.

  • De ce cabinetul premierului canadian, Justin Trudeau, este format în proporţie de 50% din femei. Raspunsul premierului – VIDEO

    Justin Trudeau, liderul liberal, a fost a fost învestit în funcţia de premier al Canadei, după aproape un deceniu de guvernare conservatoare. Decizia sa de a numi un număr egal de bărbaţi şi femei în fruntea ministerelor a fost una controversată, potrivit India Times.

    Când a fost întrebat de ce este importantă o asemenea balanţă , Trudeau a răspuns simplu: “Pentru că suntem în 2015.”

    De asemenea, Justin Trudeau a promis o „guvernare a Cabinetului“ mai puţin autoritară, după aproximativ zece ani de guvernare conservatoare sub conducerea lui Stephen Harper. În plus, Trudeau a promis că va prelua 25.000 de refugiaţi sirieni până la sfârşitul anului, o idee respinsă de predecesorul său.

    Justin Trudeau, în vârstă de 43 de ani, fost profesor şi membru al Parlamentului din anul 2008, a devenit cel mai tânăr premier din istoria Canadei. Tatăl său a ocupat această funcţie în perioada 1968-1984.

  • Demisia lui Victor Ponta în presa străină

    Demisia premierului, Victor Ponta, a fost semnalată şi în presa străină. Ştirea despre demisia lui Ponta fiind prima pe site-ul BBC şi Euronews.

    Premierul demisionar Victor Ponta a convocat miercuri, la ora 16:00, o şedinţă de Guvern pentru a le mulţumi miniştrilor care au făcut parte din Cabinetul său, dar şi pentru a pregăti perioada de tranziţie către Executivul ca se va forma în urma negocierilor din preşedinte şi partidele parlamentare.

    “La ora 16:00 o să avem o şedinţă de Guvern ca să le mulţumesc tuturor colegilor miniştri şi să pregătim perioada de tranziţie către viitorul Guvern”, a spus Ponta, miercuri, la Palatul Victoria, după ce şi-a anunţat demisia.

    Totodată, el a anunţat că “procedurile politice” vor urma în cursul zilei, respectiv trimiterea demisiei sale preşedintelui României, Klaus Iohannis, şi a precizat că actualul Guvern va continua să-şi îndeplinească atribuţiile până la instalarea noului Executiv.

    “Până la momentul formării unui nou guvern, în urma discuţiilor între preşedinte şi partidele parlamentare, ne îndeplinim atribuţiile de fiecare zi şi imediat ce noul guvern va fi instalat putem să predăm o situaţie economică şi socială mult mai bună decât cea pe care am preluat-o”, a spus Ponta.


  • Cum ajungi de la un magazin pe strada Teilor din Piteşti la o reţea de 14 magazine cu afaceri de 30 de milioane de lei

    Momentul când mi-am cumpărat verighetele de nuntă a fost singurul contact pe care l-am avut cu domeniul bijuteriilor până să preiau această funcţie“, mărturiseşte Horaţiu Vasilescu, numit în funcţia de director executiv al Bijuteria Teilor în urmă cu aproximativ şase săptămâni.

    Înfiinţată în 1998 pe Strada Teilor, în oraşul Piteşti, reţeaua de bijuterii pe care o conduce acum Horaţiu Vasilescu a ajuns în prezent la 14 magazine (cărora li se adaugă unul online), la o cifră de afaceri ce se îndreaptă spre 30 de milioane de lei (aproximativ 6,7 milioane de euro), la planuri de a acoperi toate oraşele cu peste 150.000 de locuitori, la ţinta de a deveni numărul 1 pe piaţa locală de bijuterii, dar şi la ieşirea în afara graniţelor ţării.

    Din povestirile fondatorului Florin Enache, Vasilescu ştie că, în primii ani ai afacerii Bijuteria Teilor, antreprenorul mergea la târgurile din străinătate de unde se întorcea cu cataloage şi reviste, astfel încât să înţeleagă care este atmosfera, care sunt caracteristicile lumii luxului, care sunt clienţii, pretenţiile şi aşteptările lor. „La început a crescut lucrurile cum a simţit, apoi a început să citească literatură de business şi şi-a propus să crească afacerea.“ Chiar dacă era în plin proces de dezvoltare, s-a înscris la un Executive MBA în cadrul Vienna University, pentru a afla care sunt lucrurile pe care trebuie să le facă astfel încât să ducă afacerea la nivelul următor. Enache a început să extindă afacerea Teilor în afara Piteştiului în 2010, cu un magazin în Sibiu, urmat de magazine în Craiova sau Târgovişte. În Bucureşti şi-au propus să intre încă de la început în centrul comercial Băneasa, convinşi că acolo vor avea cea mai bună clientelă.

    Enache a făcut acest lucru prin achiziţia unei firme care avea un spaţiu închiriat în Băneasa, dat fiind faptul că nu a fost primit acolo în alte condiţii. „Se ducea cu capul în pământ la toate mallurile, ei nu voiau să îi primească, spuneau că nu prea au loc pentru un brand românesc. Acum primim cereri în fiecare săptămână pentru a deschide un magazin în locaţiile lor“, povesteşte Vasilescu. Deschiderea centrelor comerciale faţă de brand se datorează efervescenţei extinderii Teilor din ultimul an: în prima parte a lui 2015 au inaugurat patru magazine, două în Bucureşti (AFI Palace Cotroceni şi Mega Mall) şi câte unul în Iaşi (Palas Mall) şi Braşov (Coresi Shopping Resort), dar intenţionează să se extindă în următorul an cu alte patru magazine (în Cluj-Napoca, în cadrul centrului comercial Unirea Shopping Center din Capitală, într-un alt centru comercial din Bucureşti, dar şi în centrul comercial din Piteşti).

    Dacă până acum afacerea a fost construită cu entuziasm specific antreprenorial, fondatorul acesteia a hotărât ca lucrurile să fie făcute
    într-un mod mai structurat, una dintre primele măsuri în această direcţie fiind numirea unui director executiv. „Timp de trei luni, ne-am întâlnit în fiecare sâmbătă şi am început să investigăm – eu, pe de o parte, cum a gândit businessul, ce strategie are, iar el, cum să ducă afacerea la nivelul următor“, descrie Horaţiu Vasilescu primele discuţii despre afacere cu fondatorul acesteia.

    Vasilescu a venit la conducerea Teilor după o perioadă de aproximativ cinci ani petrecută în cadrul companiei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară Adecco. Cea mai recentă funcţie ocupată în cadrul companiei a fost cea de business manager pe zona de sud, fiind responsabil de o afacere de aproximativ 22 de milioane de euro, cu circa 4.000 de angajaţi temporar de gestionat şi şase centre de cost, incluzând şi piaţa din Capitală. Anterior, a absolvit Facultatea de Finanţe-Bănci în cadrul Universităţii din Piteşti, un program masteral în managementul afacerilor, dar şi Facultatea de Drept la Titu Maiorescu. La 22 de ani îi plăceau maşinile, aşa că s-a angajat în cadrul reprezentanţei Honda din Piteşti, unde a lucrat pentru o perioadă scurtă. A fost suficient cât să observe că domeniul vânzărilor i se potriveşte, totuşi, după absolvire, s-a angajat la Emporiki Bank, mai ales pentru că sistemul bancar era atractiv la nivelul anului 2007. A trecut la un nou domeniu după o perioadă în care, din cauza crizei financiare care începuse să se resimtă, produsele de creditare ce abia fuseseră lansate nu mai erau la fel de atractive.

     

  • Cu creşteri de peste 500% în domeniul tehnologiei, România ocupă locul 2 în clasamentul Deloitte CE Technology Fast 50

    România înregistrează astfel o creştere semnificativă, pentru al treilea an consecutiv, cu 29 companii înregistrate, faţă de 18 în 2014, din care zece companii în Fast 50 (faţă de şase în 2014) şi liderul categoriei Big 5. Pentru ediţia din 2015 au fost luate în calcul veniturile din perioada 2011-2014, cu o creştere medie înregistrată de companiile româneşti prezente în Fast 50 de 544%. 

    În contextul în care economia României a înregistrat cea mai mare creştere din CEE în primele trei trimestre ale anului, opt dintre companiile locale prezente în clasamentul Deloitte Fast 50 sunt nou-intrate. Totodată, din două companii româneşti, una este lider la categoria Big 5, care include companiile dinamice, prea mari ca venituri pentru a concura pe picior de egalitate cu firmele mai mici din categoria Fast 50. Faţă de anul trecut, România înregistrează o creştere a numărului de firme din sectorul de software. Cinci dintre companiile din top au sediul în Bucureşti, două în Cluj-Napoca, una în Iaşi, una în Sibiu, una în Timişoara şi una în Baia Mare.

    „Suntem foarte mândri de toate companiile româneşti prezente în clasamentul Fast 50 2015 şi de faptul că România înregistrează creşteri semnificative de la an la an. Acest lucru confirmă competitivitatea mediului de afaceri local, dar mai ales faptul că talentul antreprenorilor români face diferenţa în regiune în ultimii ani”, a spus Alina Mirea, Partener Deloitte România şi managerul local al proiectului Fast 50. „Mai mult, putem spune că asistăm deja la crearea unei adevărate comunităţi a antreprenorilor români, pe care Deloitte România va continua să o aducă în prim-plan şi să o susţină prin întâlniri regulate şi transfer de know-how.”

    La rândul său, Ahmed Hassan, Country Managing Partner Deloitte România, a subliniat faptul că majoritatea companiilor româneşti din clasamentul Deloitte CE Technology Fast 50 au fost înfiinţate înaintea crizei financiare şi au traversat cu bine această perioadă dificilă. Prin comparaţie, majoritatea companiilor din regiune prezente în clasament au fost înfiinţate în 2009.

    „Faptul că au crescut în aceşti ani, traversând cu bine perioada de criză, demonstrează că antreprenorii au viziune pe termen lung şi că au venit cu soluţii inovatoare, de impact, în perioade dificile. Viziunea şi inovaţia sunt valori pe care Deloitte le împărtăşeşte, astfel că vom continua să susţinem companiile la început de drum pentru a ajuta mediul antreprenorial din România să-şi confirme potenţialul remarcabil”, a adăugat Ahmed Hassan, Country Managing Partner Deloitte România. 

    Cu o creştere de 998%, compania ZebraPay din Bucureşti ocupă locul VI în clasamentul regional, cea mai bună poziţie ocupată de o entitate românească prezentă în top. Aflată pentru al doilea an consecutiv în clasament, compania ITNT din Sibiu, lider local Fast 50 în 2014, şi-a continuat creşterea, cu 933% (faţă de o creştere de 1.433% înregistrată în anul anterior). Insoft Development & Consulting se numără, de asemenea, printre vedetele ediţiei din acest an, întrucât este prezentă în două categorii: locul I la categoria Big 5 şi poziţia 15 la categoria Fast 50, nou-intrată în clasament, cu o creştere de 577%.

    Teamnet International SA rămâne şi anul acesta printre companiile din categoria Big 5, coborând o poziţie faţă de anul trecut (locul IV vs. locul III în 2014), cu o rată de creştere de 127%.

    ASTINVEST ocupă locul 13 (cu o rată de creştere de 705%), urmată, pe locul 15, de Insoft Development & Consulting (577%). Piconet ocupă locul 21 (486%), iar Geskimo, poziţia 42 (419%).

    Rata medie de dezvoltare a companiilor Fast 50 din domeniul tehnologiei a scăzut la 560%, de la 698% în 2014. În ciuda creşterii ratelor medii de dezvoltare raportate în 2014, se înregistrează o scădere continuă de la valoarea de vârf realizată în 2012, de 1.026%.     

    În clasamentul din acest an sunt prezente companii din nouă ţări: Polonia (12 companii), România (10 companii), Croaţia (8 companii), Cehia şi Slovacia (câte 5 companii fiecare), Ungaria (4 companii), Bulgaria, Lituania şi Serbia (câte 2 companii). Dintre cele 50 de companii, 38 sunt prezente pentru prima oară, 3 au urcat în clasament, iar 8 au coborât. Topul este, şi de data aceasta, dominat de firmele de software (29), urmate de companiile de media (14), cele de hardware (4) şi cele de telecomunicaţii (3).

    Pentru a fi eligibile pentru clasamentul Fast 50, companiile trebuie sa întrunească următoarele condiţii: venituri anuale de cel puţin 50.000 euro în fiecare an, între 2011 şi 2014; să aibă sediul într-o ţară din Europa Centrală; să dezvolte sau să producă tehnologii patentate, sau să facă investiţii substanţiale în cercetare şi dezvoltare; să aibă o structură de acţionariat care exclude subsidiare deţinute majoritar de entităţi strategice.

    Categoria „Big 5” include companii dinamice mari, care au avut creşteri spectaculoase în ultimii cinci ani. Pentru a fi eligibile, companiile trebuie să întrunească aceleaşi criterii ca pentru Fast 50, cu excepţia venitului anual din 2013, care trebuie să depaşească 25 milioane euro.

    La categoria „Rising Stars” („Staruri în ascensiune”), Deloitte include companii „tinere” cu potenţial mare, care au intrat pe piaţă după 2009. Companiile eligibile trebuie să aibă o vechime între trei şi cinci ani şi să înregistreze venituri de peste 30.000 euro în ultimii trei ani consecutivi (2011–2013). Celelalte criterii de eligibilitate menţionate anterior rămân valabile.

  • Familiile din România cu venituri peste medie cheltuiesc lunar între 1.000 şi 3.000 lei pentru produse speciale dedicate copiilor

    Familiile din România cu venituri peste medie cheltuiesc lunar între 1.000 şi 3.000 de lei pentru produsele speciale pentru copii, mare parte dintre mame punând un accent deosebit pe calitatea articolelor achiziţionate şi pe ultimele tendinţe în materie de modă, design şi funcţionalitate atunci când vine vorba de alimentaţia, îngrijirea, alegerea vestimentaţiei sau mobilarea camerei celor mici, potrivit Mariei Martac, reprezentantă a magazinului Bebikut.ro.

    “Alimentele speciale pentru copii (lapte praf, ceaiuri, piureuri, deserturi), hainele, accesoriile, mobilierul, jucăriile şi, în general, toate produsele destinate trusoului bebeluşului (pătuţ, cărucior, cădiţă, aparate de monitorizare, scutece, biberoane, suzete, sterilizatoare), se regăsesc în topul celor mai bine vândute articole din magazin. De asemenea, o pondere semnificativă din vânzări o au şi jucăriile pentru exterior (triciclete, trotinete, role, biciclete) sau produsele de curăţat bio, precum sunt detergenţii naturali pentru haine, jucării, parchet, fructe sau produsele de igienă pentru copii”, a declarat Maria Martac, director general al Bebikut.ro.
    În timp ce valoarea medie a unui coş de alimente pentru copii se ridică la aproximativ 250 lei, o singură comandă online se poate ridica şi la peste 500 lei dacă în coşul de cumpărături se adaugă obiecte vestimentare, scutece, jucării, accesorii sau produse de îngrijire şi depăşeşte valoarea de 1.000 de lei atunci când vine vorba de achiziţionarea de cărucioare, aparatură specială (monitorizare video şi audio, umidificatoare, purificatoare, termometre) sau piese de mobilier pentru camera copilului. Desigur, valoarea coşului de cumpărături variază foarte mult şi în funcţie de veniturile familiei, persoanele cu venituri medii acordând mai multă importanţă alimentaţiei şi îngrijirii corespunzătoare a copilului decât jucăriilor, accesoriilor moderne sau pieselor de mobilier de ultimă generaţie.
    În ceea ce priveşte evoluţia vânzărilor din magazinele de specialitate destinate copiilor, potrivit Bebikut.ro, în lunile noiembrie-decembrie, şi, în special, în perioada premergătoare Sărbătorilor de iarnă,  se înregistrează o creştere de peste 20% pe segmentul de cadouri şi jucării, atât în valoarea coşului mediu de cumpărături, cât şi în volumul comenzilor.

    “Din experienţa anilor trecuţi, clienţii noştri sunt destul de entuziaşti în perioada sărbătorilor de iarnă, acest lucru fiind vizibil atât în ceea ce priveşte volumul de vânzări, cât şi în comportamentul de consum. Cu toate acestea, creşterea comenzilor şi a coşului mediu de cumpărături asociate lunilor noiembrie-decembrie nu este datorată doar Sărbătorilor, cât şi intrării în magazin a noilor colecţii de jucării, haine şi decoraţiuni pentru copii, care, în general, se lansează toamna“, a subliniat Maria Martac.
    În cei 4 ani de la lansare, magazinul online Bebikut.ro a avut un număr de peste 11.500 de clienţi, majoritatea comenzilor de pe platformă fiind efectuate de persoane cu venituri peste medie din mediul urban. Astfel, în topul oraşelor cu cele mai mari comenzi se regăseşte Bucureştiul, urmat îndeaproape de Constanţa, Cluj, Ploieşti, Craiova şi Iaşi.

    Bebikut.ro este un magazin online specializat, care comercializează o gamă variată de articole premium destinate copiilor cu vârste cuprinse între 0 şi 5 ani. Lansat în 2011, magazinul pune la dispoziţia clienţilor o gamă de peste 4.500 de produse, printre acestea numărându-se atât alimente speciale pentru bebeluşi şi copii, articole de îmbrăcăminte şi igienă, accesorii pentru îngrijirea copiilor, jucării, piese de mobilier şi decoraţiuni pentru camera celor mici, cât şi produse speciale pentru mame, dedicate perioadei maternităţii (haine, creme, centuri, produse de alimentaţie şi igienă etc.), toate produsele listate fiind atent selecţionate pentru a se ridica la cele mai înalte standarde de calitate.

    Printre cele mai cunoscute mărci comercializate în cadrul magazinului se numără şi Nutricia, Hipp, Nestle, Tutti Bambini – Milan Reclaimed Oak, Earth Friendly , Bright Starts,  Bebe Confort, Fischer Price, Inglesina sau Peg Perego. Bebikut.ro face parte din portofoliul companiei locale FLAMA INVEST S.R.L., alături de magazinul online specializat în produse dietetice şi terapeutice pentru copii şi adulţi, AlimenteSpeciale.ro.
     

  • Familiile din România cu venituri peste medie cheltuiesc lunar între 1.000 şi 3.000 lei pentru produse speciale dedicate copiilor

    Familiile din România cu venituri peste medie cheltuiesc lunar între 1.000 şi 3.000 de lei pentru produsele speciale pentru copii, mare parte dintre mame punând un accent deosebit pe calitatea articolelor achiziţionate şi pe ultimele tendinţe în materie de modă, design şi funcţionalitate atunci când vine vorba de alimentaţia, îngrijirea, alegerea vestimentaţiei sau mobilarea camerei celor mici, potrivit Mariei Martac, reprezentantă a magazinului Bebikut.ro.

    “Alimentele speciale pentru copii (lapte praf, ceaiuri, piureuri, deserturi), hainele, accesoriile, mobilierul, jucăriile şi, în general, toate produsele destinate trusoului bebeluşului (pătuţ, cărucior, cădiţă, aparate de monitorizare, scutece, biberoane, suzete, sterilizatoare), se regăsesc în topul celor mai bine vândute articole din magazin. De asemenea, o pondere semnificativă din vânzări o au şi jucăriile pentru exterior (triciclete, trotinete, role, biciclete) sau produsele de curăţat bio, precum sunt detergenţii naturali pentru haine, jucării, parchet, fructe sau produsele de igienă pentru copii”, a declarat Maria Martac, director general al Bebikut.ro.
    În timp ce valoarea medie a unui coş de alimente pentru copii se ridică la aproximativ 250 lei, o singură comandă online se poate ridica şi la peste 500 lei dacă în coşul de cumpărături se adaugă obiecte vestimentare, scutece, jucării, accesorii sau produse de îngrijire şi depăşeşte valoarea de 1.000 de lei atunci când vine vorba de achiziţionarea de cărucioare, aparatură specială (monitorizare video şi audio, umidificatoare, purificatoare, termometre) sau piese de mobilier pentru camera copilului. Desigur, valoarea coşului de cumpărături variază foarte mult şi în funcţie de veniturile familiei, persoanele cu venituri medii acordând mai multă importanţă alimentaţiei şi îngrijirii corespunzătoare a copilului decât jucăriilor, accesoriilor moderne sau pieselor de mobilier de ultimă generaţie.
    În ceea ce priveşte evoluţia vânzărilor din magazinele de specialitate destinate copiilor, potrivit Bebikut.ro, în lunile noiembrie-decembrie, şi, în special, în perioada premergătoare Sărbătorilor de iarnă,  se înregistrează o creştere de peste 20% pe segmentul de cadouri şi jucării, atât în valoarea coşului mediu de cumpărături, cât şi în volumul comenzilor.

    “Din experienţa anilor trecuţi, clienţii noştri sunt destul de entuziaşti în perioada sărbătorilor de iarnă, acest lucru fiind vizibil atât în ceea ce priveşte volumul de vânzări, cât şi în comportamentul de consum. Cu toate acestea, creşterea comenzilor şi a coşului mediu de cumpărături asociate lunilor noiembrie-decembrie nu este datorată doar Sărbătorilor, cât şi intrării în magazin a noilor colecţii de jucării, haine şi decoraţiuni pentru copii, care, în general, se lansează toamna“, a subliniat Maria Martac.
    În cei 4 ani de la lansare, magazinul online Bebikut.ro a avut un număr de peste 11.500 de clienţi, majoritatea comenzilor de pe platformă fiind efectuate de persoane cu venituri peste medie din mediul urban. Astfel, în topul oraşelor cu cele mai mari comenzi se regăseşte Bucureştiul, urmat îndeaproape de Constanţa, Cluj, Ploieşti, Craiova şi Iaşi.

    Bebikut.ro este un magazin online specializat, care comercializează o gamă variată de articole premium destinate copiilor cu vârste cuprinse între 0 şi 5 ani. Lansat în 2011, magazinul pune la dispoziţia clienţilor o gamă de peste 4.500 de produse, printre acestea numărându-se atât alimente speciale pentru bebeluşi şi copii, articole de îmbrăcăminte şi igienă, accesorii pentru îngrijirea copiilor, jucării, piese de mobilier şi decoraţiuni pentru camera celor mici, cât şi produse speciale pentru mame, dedicate perioadei maternităţii (haine, creme, centuri, produse de alimentaţie şi igienă etc.), toate produsele listate fiind atent selecţionate pentru a se ridica la cele mai înalte standarde de calitate.

    Printre cele mai cunoscute mărci comercializate în cadrul magazinului se numără şi Nutricia, Hipp, Nestle, Tutti Bambini – Milan Reclaimed Oak, Earth Friendly , Bright Starts,  Bebe Confort, Fischer Price, Inglesina sau Peg Perego. Bebikut.ro face parte din portofoliul companiei locale FLAMA INVEST S.R.L., alături de magazinul online specializat în produse dietetice şi terapeutice pentru copii şi adulţi, AlimenteSpeciale.ro.
     

  • Loredana Costantin, marketing manager Auto Italia Impex

    De peste trei ani, Loredana Costantin ocupă poziţia de marketing manager pentru mărcile Fiat, Alfa Romeo, Lancia şi Jeep. Ea a absolvit Politehnica bucureşteană şi, pentru că pe piaţa locurilor de muncă nu prea exista cerere pentru femei inginer, a decis să intre în presă; a ajuns astfel în redacţia ziarului Adevărul.

    Spune că s-a îndrăgostit de presă şi, drept urmare, a rămas timp de zece ani la Adevărul, ulterior la Gândul, ultima poziţie ocupată fiind cea de brand manager. Înainte de aceasta, a lucrat în departamentul de grafică, dar şi la coordonarea evenimentelor organizate de publicaţie, precum şi în marketing. În această perioadă şi-a completat studiile cu un master în media şi comunicare.

    În vara anului 2008 a schimbat domeniul şi a optat pentru Auto Italia, într-o perioadă în care industria auto traversa o perioadă nu tocmai uşoară. Iniţial a coordonat comunicarea pentru Fiat, Alfa Romeo, Lancia şi Jeep. Spune că o carieră se sprijină pe seriozitate, implicare şi mai ales pasiune

  • Leonardo DiCaprio a mâncat ficat de bizon şi a dormit într-o carcasă de animal pentru rolul din “The Revenant”

    Cel mai recent film al lui Alejandro Gonzalez Inarritu, “The Revenant”, a fost discutat intens în ultima perioadă. Mai mulţi membri ai echipei de filmare au declarat că a fost o filmare foarte grea, un “adevărat iad”. Unii membrii echipei au părăsit proiectul pentru că nu mai puteau suferi temperaturile scăzute. Dar nici actorii nu au dus-o mai bine, se spune că un actor a fost tras dezbrăcat 200 de metri pe un teren îngheţat într-o scenă de luptă, potrivit Vanity Fair.

    Leonardo DiCaprio a mărturisit într-un interviu sacrificiile pe care a fost nevoit să le facă.

    “Pot să numesc cel puţin 30-40 de scene care au fost foarte dificile”, a spus DiCaprio ” Am intrat într-un râu îngheţat, am dormit într-o carcasă de animal şi de multe ori am riscat o posibilă hipotermie”, a adăugat el. De asemenea, actorul a mărturisit că a mâncat şi ficat crud de bizon.

    În ciuda sacrificiilor făcute, Leonardo DiCaprio  nu regretă că a acceptat să joace în “The Revenant.” “Ştiam în ce mă bag. Filmul se învârtea  în Hollywood de ceva vreme, dar nimeni nu era îndeajuns de nebun să accepte. În special din cauza volumului de muncă, condiţiilor de lucru, dar şi cerinţele mari ale regizorului şi directorului de imagine”, a spus el.

    “The Revenant” este inspirat de romanul lui Michael Punke, bazat pe fapte reale. Acţiunea se petrece în America de Nord, în 1823, iar în centrul ei se află Hugh Glass (DiCaprio). Acesta este  este prins de un urs grizzly şi rănit. Glass a fost lăsat să moară de către oamenii lui.  Însă eroul nu moare: ci se târăşte kilometri întregi prin săbăticie şi îşi pune la cale planul de răzbunare.

  • După 20 de ani, primul fond de investiţii lansat în România, RAEF, a fost închis

    Primul fond de investiţii lansat în România, RAEF, a fost închis oficial în urmă cu trei săptămâni. În portofoliul lui Horia Manda, CEO-ul Axxess Capital, rămân BAF şi EEAF, care mai au şi bani de investit, şi businessuri de crescut, şi exituri de planificat.

    Pe Horia Manda îl încearcă o oarecare nostalgie când povesteşte despre închiderea RAEF. Fondul de investiţii, primul care s-a dezvoltat în piaţa din România (în anii 90), adună în portofoliul său atât poveştile celor 24 de afaceri în care a investit, cât şi evoluţia unui domeniu neexistent pe piaţa locală până în acel moment.

    Povestea RAEF a început în 1995, când guvernul american a susţinut dezvoltarea, şi în România, a unui fond de investiţii care a fost capitalizat cu 50 de milioane de dolari şi care a avut ca principal scop investiţii în companii care să reprezinte exemple de succes pentru economie. „Mentalul colectiv are o memorie scurtă“, zâmbeşte Horia Manda: „În România şi în Albania, aceste Enterprise Funds au fost înfiinţate în 1995, în timp ce în celelalte ţări din regiune ele au înfiinţate mai devreme (în Polonia, Ungaria, Cehia şi Bulgaria în 1990, iar în Rusia şi în Ucraina în 1992). Această întârziere s-a datorat perioadei lungi de instabilitate care a caracterizat climatul socio-politic din aceste ţări la începutul anilor ’90 (când România era în „convalescenţă“ după „mineriade“, iar Albania după războiul civil) şi a avut drept consecinţă imediata reducere a alocărilor de capital către aceste ţări, sub alocările la care ar fi potenţial acces în raport cu dimensiunea populaţiei (de ex. Polonia a primit 250 milioane dolari, în timp ce Bulgaria a primit 50 milioane de dolari, ca şi România). Am fost aşadar ultimele două fonduri, cu alocări mai mici, dar, lucru foarte interesant, şi cu succes mai mare“.

    Investitor de meserie, Horia Manda măsoară succesul RAEF (în cadrul căruia a lucrat din 1997 şi a cărui conducere a preluat-o în 2001), prin IRR-ul său (internal rate of return), care a atins 25% pentru aceşti 20 de ani. Cei 25% reprezintă însă o medie, după cum povesteşte Horia Manda: „Au fost 24 de companii în portofoliul RAEF. Unele dintre ele au fost companii foarte mici, unele au fost greenfield-uri (pentru că am încercat diverse structuri), unele nu au avut succes, s-au mai pierdut şi bani. A fost practic un proces de învăţare. Din 1999, a început perioada comercială a fondului, în care am devenit mult mai selectivi cu investiţiile şi performanţele au devenit mult mai bune, permiţând IRR-ul acesta. Prima perioadă, până în 1999, a fost de încercare, s-au pierdut bani în mai multe deal-uri, a fost o perioadă de development, am încercat susţinerea unor companii fără a avea un scop comercial precis, am încercat revitalizarea pieţei. Chiar şi aşa, în această perioadă iniţială multiplul realizat la exit a fost de aproape de două ori banii investiţi, iar IRR-ul pentru intervalul 1995-1998 a fost de 9%.

    După anul 1998, când am început investiţiile care ne-au făcut şi renumiţi, mai ales cele din sectorul financiar – Banca Agricolă, Banca Românească, cele trei firme vândute la GE Money –, am realizat câştiguri până la de patru ori banii investiţi şi un IRR de 55% pe portofoliu“. Horia Manda se uită cu atenţie pe hârtiile unde sunt trecute performanţele RAEF (total sumă investită: 88,1 milioane de dolari şi total sumă realizată: 275,2 milioane de dolari) şi ţine să precizeze că, deşi fondul s-a închis, moştenirea lăsată înseamnă mai mult decât cifrele de pe masa lui: „La terminarea activităţii investiţionale a Fondului RAEF, suma de 25 milioane de dolari – jumătate din suma capitalizării iniţiale – a fost restituită Guvernului American, iar restul câştigurilor realizate de către RAEF au fost donate de către Guvernul American unei Fundaţii – Romanian–American Foundation („RAF“) -, care a pornit astfel la drum în anul 2009 cu o finanţare alocată de aproximativ 150 de milioane de dolari, fiind cea mai mare fundaţie din România. Aşadar, RAEF a lăsat în urmă o moştenire importantă, dat fiind că această fundaţie este activă şi susţine interesele românilor în educaţie, antreprenoriat şi dezvoltare comunitară. În plus faţă de banii lăsaţi Fundaţiei, RAEF a lăsat în spate şi echipa de la Axxess Capital, expertă în activităţi investiţionale“.

    Echipa de la Axxess Capital se concentrează acum pe celelalte două fonduri, BAF şi EEAF. „Mai avem încă bani de investit din ultimul fond, EEAF, cu o perioadă de investiţie care se prelungeşte până în noiembrie 2016. Practic urmează să mai investim şi să mai facem 2-3 tranzacţii care vor însuma 25-30 milioane de euro“, spune Horia Manda, cea mai aproape de finalizare fiind o potenţială intrare a EEAF în acţionariatul unei companii din Serbia, o piaţă nouă pentru Axxess.

    Închiderea RAEF a avut loc odată cu vânzarea completă a ultimei companii deţinută de fond, Patria Credit. Tranzacţia prin care Patria Credit (deţinută de RAEF şi BAF) a fost preluată de Nextebank (o investiţie a EEAF, cel mai nou fond al carui consultant investiţional este Axxess Capital) a fost prima tranzacţie realizată în acest an de compania de investiţii: „S-a făcut un transfer de business, care s-a finalizat în luna mai 2015, iar în octombrie s-a finalizat procesul de preluare a Patria Credit de către Nextebank, care a devenit 100% acţionarul Patria Credit“.

    Horia Manda povesteşte că, încă de când EEAF a achiziţionat Nextebank (bancă fondată în 1993 şi preluatăintegral de EEAF în mai 2014), a dorit să consolideze experienţa acumulată în cei peste şapte ani de dezvoltare în grup a Patria Credit, care a devenit între timp liderul companiilor de microfinanţare din estul Europei: „Strategia a fost de a prelua şi de a dezvolta într-un setup bancar – prin reţea, ofertă de produse de economisire, dar şi alte servicii şi tranzacţii bancare – clienţii avuţi până atunci, firme mici şi foarte mici, din zona rurală (menţionez că zona rurală înseamnă pentru noi si oraşele mici, nu neapărat numai satele unde serviciile bancare nu sunt bine sau deloc reprezentate). Am învăţat în aceşti 7 ani cum să gestionăm riscul pentru asemenea finanţări şi, cu toată această experienţă acumulată, am decis să preluăm toată expertiza şi activitatea Patria în cadrul Nextebank. Banca nu va face exclusiv servicii pentru acest tip de client, dar va fi un pilon foarte important în strategia băncii, pe care dorim să o diversificăm: vom aborda segmentul persoanelor fizice, ceea ce nu am făcut în Patria, dar vom merge şi către companiile mici şi medii – practic vom intra şi pe zona IMM“. Chiar dacă activitatea Patria va deveni o parte a băncii, Horia Manda spune că doreşte să menţină avantajul obţinut de Patria pe anumite segmente, cum ar fi serviciile de creditare pentru agricultură – „nu neapărat spre fermele mari, ci tot în zona unde suntem acum foarte puternici, în afacerile mici si medii din agricultură, cum este zona legumicolă, unde avem o poziţie bună. Pe zona de microfinanţare, Patria Credit are o cotă de piaţă de 14%. Este o bază de plecare bună pentru a construi. Asta a fost şi gândirea, pentru că atunci când am cumpărat Nextebank, banca avea un număr mic de clienţi şi o expunere redusă de retail, iar noi am preluat practic platforma pe care să putem construi“.