BusinessMagazin

Tag: important

  • Casa Regală aşteaptă cât mai mulţi români, la Castelul Peleş, la sărbătoarea monarhiei din 10 mai

    Marţi, pe 10 mai sărbătoarea va debuta în Bucureşti, la Statuia Regelui Carol I din Piaţa Palatului Regal, unde la ora 10.30, va avea loc o ceremonie militară şi depunere de flori.

    Familia Regală va sosi la Statuia Regelui Carol I la ora 11. În încheiere, Militarii Regimentului 30 Gardă Mihai Viteazul vor prezenta publicului o demonstraţie de îndemânare cu arma. Vor fi prezenţi Principesa Moştenitoare Margareta, Principele Radu, Principesa Elena, dl Alexander Nixon, Principesa Sofia şi Arhiducesa Maria-Magdalena a Austriei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce să nu tergiversăm?

    Sincer, nu poţi să nu apreciezi o carte care te îndeamnă, pe bune, să îţi tergiversezi acţiunile, să amâni ceea ce ai de făcut până în ultimul moment. Este cazul cărţii lui Adam Grant „Originalii“, în care autorul încearcă să ofere reţete pentru alegerea unei idei bune, pentru alegerea ideilor inovatoare şi respingerea conformismului. Sigur că nu există reţete sută la sută câştigătoare, a simţit asta chiar autorul, care a refuzat la un moment dat să investească în compania de ochelari Warby Parker, decizie despre care spune că a fost una dintre cele mai proaste pe care le-a luat. Ideile lui Grant se înscriu în recentele tendinţe din educaţie şi afaceri de susţinere a originalităţii şi de respingere a conformismului.

    Asta chiar dacă, sincer vorbind, conformismul este o manieră relativ uşoară de a reuşi în viaţă, spre deosebire de multele piedici de care te poţi lovi în momentul în care alegi să fii inventiv şi original. O precizare importantă: inovaţia nu înseamnă numai marii disruptori, de genul iPhone, care au schimbat fundamental o piaţă. Un tip inovator nu trebuie să fie musai un ins neînfricat şi ambiţios, care îşi propune să schimbe lumea din temelii; ba câteodată trebuie să se dovedescă răbdător şi perseverent în promovarea ideii sale, conştient de dezavantajul de a fi deschizător de drumuri, dar şi conştient că pentru a reuşi are nevoie de suporteri şi de promoteri.

    Grant este unul dintre cei mai iubiţi profesori de la Colegiul Wharton al Universităţii din Pennsylvania, recunoscut drept unul dintre  cei mai influenţi gânditori din domeniul resurselor umane, socotit la un moment dat unul dintre cei mai buni profesori de business sub 40 de ani (nu împlinise 30 de ani când a devenit titular la Wharton).

    Sigur că Grant foloseşte din plin exemple în cartea sa: cel al lui Dean Kamen, care a avut succes cu dispozitivele medicale pe care le-a inventat dar a eşuat cu Segway, deşi în acest din urmă caz a obţinut finanţări importante din partea celor care au văzut În secret dispozitivul. Capitolul 4 se cheamnă „Proştii se grăbesc“ şi se bazează pe ideea unei doctorande pe nume Jihae Shin, care crede că tergiversarea poate să conducă la originalitate: atunci când laşi o sarcină în suspensie câştigi timp pentru a gândi în mai multe direcţii, iei în calcul o mare varietate de idei şi o poţi alege pe cea mai inovatoare.

    „Imaginaţi-vă că sunteţi propriul vostru inamic“, ne mai sfătuieşte Grant şi mi-a plăcut şi asta. Cum mi-a plăcut şi fraza de sfârşit: „A deveni un original nu este calea cea mai uşoară în căutarea fericirii, dar ne oferă echilibrul perfect pentru căutarea fericirii“. Bun.

  • KFC a lansat oja comestibilă

    KFC, în parteneriat cu Ogilvy & Mather, unul dintre cele mai importante grupuri de comunicare la nivel mondial, a produs ojă comestibilă pentru clienţii lanţului de restaurante din Hong Kong, informează CNN.

    Oja se poate găsi în două nuanţe şi arome: Original, de culoare bej, şi Hot&Spicy (iute şi condimentată), de culoare roşie. Cei de la KFC au lăsat clienţii să decidă ce arome vor fi transformate în ojă comestibilă, scrie Ziarul Financiar.

    Pentru a folosi produsul cosmetic, clienţii trebuie să aplice oja pe suprafaţa unghiei, să o lase să se usuce, după care o pot consuma.

    Reprezentanţii KFC afirmă că oja este produsă din ingrediente naturale.

    “Reţeta pentru oja comestibilă produsă de noi este unică şi a fost special proiectată pentru a menţine aroma, dar şi pentru a avea un strat lucios similar ojei obişnuite”, a declarat John Koay, director creativ al Ogilvy & Mather.

  • Avea doar 26 de ani când a ales calea antreprenoriatului. Acum este partener senior în cadrul uneia dintre cele mai importante case de avocatură

    „Importantă nu este proporţia între bărbaţi şi femei în ocuparea fotoliilor manageriale, ci alegerea lor  pe principiul meritocraţiei şi al valorii lor profesionale. Acesta ar trebui să fie criteriul de accedere în funcţii importante, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, şi atunci discriminarea de gen nu ar mai avea obiect“, spune Ioana Racoţi, partener senior în cadrul casei de avocatură SCA Zamfirescu Racoţi & Partners.

    Ioana Racoţi avea doar 26 de ani când a ales să fie propriul stăpân şi a ales calea antreprenoriatului. „Poate că a fost iniţial un act de temeritate, dar (…) s-a transformat într‑un act de inspiraţie şi înţelepciune. Ani de zile am investit aproape toate veniturile în menţinerea şi dezvoltarea firmei, într-o piaţă lipsită de arbitru, în care concurenţa neloială a afectat uneori ierarhia valorilor.“

    Privind în urmă, Ioana Racoţi spune că dacă n-ar fi ales avocatura, i-ar fi plăcut să fie cercetător în biochimie. „Nu este neapărat mai uşor sau mai greu, pentru o femeie să se impună ca lider, depinde atât de cea care doreşte să se impună, cât şi de echipa care trebuie să o accepte. Nu cred că în România de astăzi o femeie este respinsă ca lider doar pentru că este femeie.“

  • De ce a primit un copil de 10 ani 10.000 de dolari de la Facebook

    Jani, un băieţel finlandez de 10 ani, a fost recompensat de Facebook cu 10.000 de dolari după ce a găsit o vulnerabilitate importantă în aplicaţia companiei Instagram.

    Băieţelul a descoperit o metodă de a intra în serverele Instagram şi de şterge mesajele publicate de utilizatori, potrivit Daily Mail.

    Jani a spus că după ce a descoperit bug-ul a trimis un mail către Instagram şi a primit un răspuns după câteva zile. Vulnerabilitatea a fost reparată.

    Jani nu a primit doar un mail de mulţumire, ci şi 10.000 de dolari din partea Facebook, parte din programul companiei de bug bounty (oamenii sunt recompensaţi cu bani dacă raportează vulnerabilităţile găsite).

    Din 2011 până în prezent Facebook a dat peste 4.3 milioane de dolari utilizatorilor care au dezvăluit diferite vulnerabilităţi ale sistemului.

  • De ce a primit un copil de 10 ani 10.000 de dolari de la Facebook

    Jani, un băieţel finlandez de 10 ani, a fost recompensat de Facebook cu 10.000 de dolari după ce a găsit o vulnerabilitate importantă în aplicaţia companiei Instagram.

    Băieţelul a descoperit o metodă de a intra în serverele Instagram şi de şterge mesajele publicate de utilizatori, potrivit Daily Mail.

    Jani a spus că după ce a descoperit bug-ul a trimis un mail către Instagram şi a primit un răspuns după câteva zile. Vulnerabilitatea a fost reparată.

    Jani nu a primit doar un mail de mulţumire, ci şi 10.000 de dolari din partea Facebook, parte din programul companiei de bug bounty (oamenii sunt recompensaţi cu bani dacă raportează vulnerabilităţile găsite).

    Din 2011 până în prezent Facebook a dat peste 4.3 milioane de dolari utilizatorilor care au dezvăluit diferite vulnerabilităţi ale sistemului.

  • Câţi bani din buget se alocă pentru cultură in România

    Capitala poate eclipsa de multe ori celelalte oraşe ale României când vine vorba de evenimente culturale, festivaluri de muzică sau de film şi expoziţii. Însă treptat şi alte evenimente de anvergură (cum ar fi festivalurile Electric Castle sau Untold) au început să apară în provincie. În 2007 Sibiu s-a bucurat de o atenţie specială când a împărţit titlul de capitală culturală europeană cu Luxemburg.

    În 2021 va fi rândul unei alte urbe din România să se bucure de această distincţie. Nu mai puţin de 14 oraşe (Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timişoara, Târgu- Mureş) şi-au lansat candidatura. Acestea au fost evaluate de către un juriu de experţi independenţi (zece experţi europeni şi doi experţi naţionali), pe baza dosarelor de candidatură şi a audierilor, iar în urma evaluărilor pe lista scurtă a oraşelor preselectate se regăsesc Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara. Dacă Bucureşti, Cluj sau Timişoara sunt candidate cumva previzibile, surpriza vine de la Baia Mare.

    Programul Capitală culturală europeană a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Până în prezent, peste 50 de oraşe au deţinut acest titlu.

    Bucureştiul este a unsprezecea aglomerare urbană din Europa şi a şasea capitală din UE, una dintre capitalele europene cu cea mai mare densitate a populaţiei.

    Capitala României este destinaţia principală a artiştilor străini internaţionali. În anii trecuţi bucureştenii au fost vizitaţi de către cântăreţi precum Roger Waters, Robbie Williams sau Madonna. Şi anul acesta capitala va fi vizitată de nume mari din industria muzicală: Rihanna, Muse sau Chemical Brothers. De asemenea, în Bucureşti au loc festivaluri importante de film: Bucharest International Film Festival, Les Films de Cannes a Bucarest, NexT Film Festival, însă au loc şi alte festivaluri mai mici, tematice (festivalul filmului francez), plus alte expoziţii sau târguri. Alte evenimente culturale importante sunt Zilele Bucureştiului sau seria de Nopţi Albe precum Noaptea Galeriilor, a Caselor etc. Un alt punct cultural al Bucureştiul îl reprezintă renovarea Teatrului Naţional.

    În total, în 2014 au avut loc 5.320 de spectacole la instituţiile de spectacole şi concert care au atras peste 1,1 milioane de spectatori, peste 3.200 de spectacole de teatru, 305 reprezentaţii la Operă sau 120 de spectacole la Circ, potrivit dosarului depus de către oraş pentru candidatura la Capitala Europeană a Culturii din 2021.

    Bugetul pentru cultură al oraşului este format din bugete de la Primăria Municipiului Bucureşti (PMB), care are responsabilitatea generală pentru artă şi cultură, şi bugete suplimentare ale primăriilor de sector, pentru aceleaşi activităţi la nivel local. În 2015, bugetul total este de aproximativ 250 de milioane de euro (artă şi cultură, plus sport, patrimoniu, servicii religioase, monumente, administrare, investiţii, adică 12% din bugetul PMB), dar bugetul net pentru artă şi cultură este de numai aproximativ 80 de milioane de euro (3% din bugetul PMB). Procentul alocat scade din 2011 în prezent (de la 15% la 12%). Totuşi, suma pentru artă şi cultură a crescut de la 48 la 80 de milioane de euro.

    Clujul devine un oraş din ce în ce mai vizibil în pentru români, dar şi pentru străini. Asta datorită dezvoltării industriei ITC&C din oraş, dar şi datorită festivalurilor de muzică importante ca Electric Castle şi Untold Festival, cel din urmă obţinând distincţia de a fi cel mai bun festival din Europa în 2015.

    Cluj-Napoca s-a ridicat pe straturi succesive de civilizaţie. A fost fondat ca aşezare romană, apoi refăcut ca fortăreaţă sub influenţa coloniştilor germani. Oraşul este al doilea centru universitar din România, cu 11 universităţi la care sunt înscrişi peste 80.000 de studenţi. Are şi o tradiţie teatrală care datează din 1792, cu instituţii de anvergură: Teatrul Naţional, Opera Română, Teatrul Maghiar de Stat şi Opera Maghiară. Alte instituţii artistice esenţiale pentru viaţa culturală a oraşului sunt şi Filarmonica de Stat Transilvania, Teatrul de Păpuşi „Puck“, Muzeul de Artă, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei şi Muzeul Etnografic al Transilvaniei – care deţine o colecţie de case tradiţionale expuse în aer liber. Pe de altă parte, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei a fost închis în ultimii 6 ani din cauza unor litigii juridice, iar Muzeul de Artă se confruntă cu o gravă problemă de spaţiu, deoarece clădirea a fost retrocedată. În 2014 s-au desfăşurat peste 1.500 de evenimente. Peste 100 de festivaluri propun în fiecare an spectacole de teatru, literatură, dans, muzică, arte vizuale – atât tradiţionale, cât şi contemporane, potrivit raportului întocmit pentru candidatura la competiţia Capitală Culturală Europeană. Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), ajuns la a 14-a ediţie, este unul dintre cele mai importante festivaluri de film din estul Europei.

    Electric Castle, un festival de muzică electronică organizat în comuna Bonţida (la circa 40 de kilometri de Cluj-Napoca), a devenit în numai trei ani unul dintre cele mai mari festivaluri din România, cu o audienţă de 97.000 oameni. Lansat în 2015 ca evenimentul major al Capitalei Europene a Tineretului, Festivalul Untold a înregistrat în 4 zile o audienţă de 240.000 de persoane, dintre care 15% au fost vizitatori străini.

    Chiar dacă festivalurile şi evenimentele în aer liber au explodat la Cluj-Napoca, nu toate au reuşit să ajungă la a doua ediţie.

    În ultimii cinci ani, bugetul municipal pentru cultură a crescut de la 368.937 de euro (2011) la 2.834.545 de euro (2015). Potrivit aceluiaşi raport, primăria a investit aproape 40 de milioane de euro pentru dezvoltarea capacităţii culturale şi turistice, printre care: construirea Sălii Polivalente şi a CREIC-ului, renovarea centrului istoric (o parte din acesta) sau redeschiderea cinematografelor Dacia şi Mărăşti.

    Unul dintre cele mai importante festivale ce se desfăşoară în oraşul de pe Bega este Festivalul Plai, un eveniment internaţional de arte şi muzică care a ajuns la a 10-a ediţie. De asemenea, în locul unde a murit comunismul în România a apărut anul trecut Muzeul Consumatorului Comunist, ce cuprinde „tot ce aveau românii acasă“: obiecte de uz casnic şi decorativ de producţie românească, mobilier, jucării, casete audio, discuri vinil etc. În total, între 3.500 şi 4.000 de evenimente culturale şi artistice au avut loc anul trecut. Şi în cazul Timişoare bugetul pentru cultură al primăriei aproape s-a dublat în ultimii ani.

    În 2011, către cultură au fost direcţionaţi 4 milioane de euro în 2011 (1,4% din bugetul anual), iar acum s-a ajuns la aproape 7,4 mil. euro în 2015 (2,6%). Un eveniment de anvergură ce se desfăşoară anul acesta este „Timişoara – 300 de ani de lumină“. Un eveniment cu tradiţie este şi Festivalul Jazz TM, care se va desfăşura între 1 şi 3 iulie. Aceasta va fi cea de-a patra ediţie a festivalului care în anii trecuţi a adus pe scena artişti cunoscuţi ai genului precum The Cat Empire, Kurt Elling sau Macy Gray.

    Iaşiul este al doilea oraş din ţară ca număr de monumente clasate patrimoniu cultural naţional, cu zece mănăstiri şi peste o sută de biserici şi o sărbătoare care atrage sute de mii de pelerini (800.000 potrivit dosarului depus pentru candidatura la Capitala Culturală Europeană).

    În Iaşi se află instituţii culturale importante la nivel naţional, printre care Complexul Muzeal Naţional „Moldova“ Iaşi, cu cinci secţii distincte (Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii, Muzeul Viei şi Vinului) sau Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“, considerat unul dintre cele mai frumoase teatre din lume, conform BBC, dar şi edituri cu tradiţie ca Junimea şi Polirom.

    Tot la Iaşi este organizat FILIT (Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi), festival de anvergură – care a adus la Iaşi nu numai scriitori străini şi români, ci şi traducători şi editori.

    Un lucru care diferenţiază Iaşiul de celelalte oraşe din acest articol este organizarea, de-a lungul a douăsprezece ediţii, a Săptămânei Modei Româneşti/Romanian Fashion Week (din iniţialul Festival al Modei, cu o primă ediţie în 1996). În plus, în oraş a fost înfiinţată Asociaţia Future in Textiles (FIT), care uneşte actorii principali din domeniul modei şi ai industriei textile, oferind îndrumare tinerilor designeri care vor să-şi dezvolte afacerile. Totuşi, contrastul este strident şi aici în oraşul unde anul trecut a fost înfiinţat Parcul Ştiinţific şi Tehnologic Tehnopolis Iaşi pentru activitatea de cercetare, „pelerinajul creştin la moaştele Sfintei Parascheva este cel mai important moment al anului, în care Iaşul devine destinaţie turistică şi care aduce cele mai mari venituri atât pentru administraţie, cât şi pentru meşteşugari şi mici antreprenori creativi“.

    Bugetul alocat culturii în anul 2015 este cu 54,59% mai mare decât bugetul alocat în anul 2011. Media pe cei cinci ani a bugetului alocat pentru cultură este de 2,02% din bugetul total al oraşului.
    În 2011 primăria a bugetat peste 4,7 milioane de euro pentru cultură, iar pentru 2015 a alocat 8,7 milioane de euro, adică 1,92% din bugetul total.

    Baia Mare a fost un oraş minier, care în trecut era un oraş cosmopolit al artelor, însă regimul comunist a industrializat oraşul. În prezent, Baia Mare are o economie în curs de dezvoltare bazată pe prelucrarea lemnului şi pe comerţ, fiind al treilea ca importanţă centru urban din regiune.

    Ca un punct de reper în 2015, Sărbătoarea Castanelor s-a transformat într-un festival de o săptămână, aducând împreună pentru un public de peste 150.000 de oameni DJ-i şi meşteşugari, pictori locali şi trupe internaţionale, expoziţii de artă şi premiere cinematografice.

    Practicile maramureşene de sculptură şi arhitectură în lemn au fost clasificate de organizaţia UNESCO drept valori ale patrimoniului universal. În prezent, 10.000 de persoane lucrează în economia creativă, dintr-un număr total de 58.000 de angajaţi activi în Baia Mare. Industriile creative reprezintă 17,5% din produsul local brut, ceea ce înseamnă aproximativ 265 de milioane de euro pe an, din care 80% sunt făcuţi din prelucrarea lemnului şi producţia de mobilier.

    Bugetul acordat de primărie în 2011 pentru cultură a fost de 840.000 de euro (1,85% din bugetul anual), iar anul trecut acesta a cresccut la peste 2 milioane de euro (2,67%).

  • Cele mai importante trei hărţi înainte de alegerile locale din vară: harta corupţiei, a bugetelor şi cea a şomajului

    Harta corupţiei

    A spune că imaginea politicianului român este una extrem de proastă este deja un clişeu; situaţia de astăzi, cu aproape jumătate dintre primarii ce conduc reşedinţe de judeţ aflaţi în vizorul DNA, este relevantă în acest sens. Dacă ne uităm la consiliile judeţene, acolo situaţia stă şi mai rău: aproape două treimi dintre preşedinţii CJ sunt condamnaţi sau anchetaţi pentru diverse fapte.

    Harta bugetelor 

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.

    Harta somajului – decembrie 2015

  • Miza alegerilor locale se ridică la zeci de miliarde de lei. Care este însă valoarea unui vot în Bucureşti sau Botoşani?

    3.365 este un alt număr pe care e important să îl reţineţi: reprezintă valoarea în lei a unui vot în România. El diferă, desigur, în funcţie de regiune; un vot în Bucureşti valorează 4.500 de lei, în vreme ce unul în Ialomiţa doar 2.800 de lei.

    Miza alegerilor locale din iunie este, aşadar, uriaşă: vorbim de zeci de miliarde de euro care trebuiesc administraţi astfel încât rezultatele să nu se lase aşteptate până cu 6 luni înainte de alegerile din 2020.

    Am încercat să desluşim ce s-a întâmplat cu banii oraşelor, comunelor şi satelor din România în ultimii patru ani şi să aflăm unde ar trebui investiţi aceştia în următorii patru; care sunt problemele pe care le avem la nivel local şi care sunt şansele să rezolvăm o parte dintre ele.

    Veţi citi, în paginile următoare, despre coşuri de gunoi de 2.800 de lei şi crizanteme cumpărate cu peste 300 de lei firul; despre cum 35% din gospodăriile României au toalete în curte, în vreme ce media europeană e de 2%; despre faptul că avem acelaşi număr de kilometri asfaltaţi şi de drumuri de ţară. Cel mai important, însă, veţi citi unde se duc cele peste 60 de miliarde de lei care reprezintă bugetul satelor, comunelor şi oraşelor din România.

    Ca de obicei, ciclul electoral începe cu întrebarea caragialească „eu cu cine votez?“. Şi tot ca de obicei, această întrebare nu are răspuns; nu că nu ar exista opţiuni, dar eterna promisiune a partidelor cu aducerea „oamenilor noi“ nu pare să se fi materializat nici în 2016.

    Alternanţa dintre stânga şi dreapta nu s-a făcut de-a lungul anilor în mod natural, ci mai degrabă ca urmare a unor alegeri caracterizate prin dorinţa de a înlătura un partid de la putere. Deşi stânga a câştigat toate alegerile locale din 1992 şi până astăzi, au existat momente în care opoziţia s-a apropiat destul de mult de câştigarea majorităţii primăriilor; în 1996, 2004 şi 2008 partidele de dreapta sau centru-dreapta au câştigat un număr semnificativ de mandate. Singurul partid constant în ultimii 24 de ani a fost UDMR, care a obţinut la fiecare ciclu electoral între 100 şi 150 de mandate de primari.

    A spune că imaginea politicianului român este una extrem de proastă este deja un clişeu; situaţia de astăzi, cu aproape jumătate dintre primarii ce conduc reşedinţe de judeţ aflaţi în vizorul DNA, este relevantă în acest sens. Dacă ne uităm la consiliile judeţene, acolo situaţia stă şi mai rău: aproape două treimi dintre preşedinţii CJ sunt condamnaţi sau anchetaţi pentru diverse fapte.

    Toate alegerile sunt în mod egal foarte importante, explică sociologul Andrei Boţeşteanu, dar „semnul sub care sunt organizate acestea poate fi însă considerat unul aparte, pe fondul unui dialog şi pe fondul acţiunilor anti-corupţie. „Nu cred că oamenii sunt mai interesaţi de alegerile generale, dimpotrivă: alegerile locale au teme cu care alegătorii pot relaţiona perfect. Dar alegerile generale sunt mai uşor de discutat, fiind dincolo de sfera imediată a utilului. Alegerile generale sunt încărcate de ideologii şi principii atât de mult rafinate încât devin simple: ai lor sunt răi, ai noştri sunt buni, sau mai des întâlnitul «toţi sunt la fel». Cred, de asemenea, că votanţii din mediul urban sunt interesaţi şi de alegerile din mediul rural. Nu mai suntem demult atât de izolaţi încât să nu respirăm acelaşi aer, să nu ne vizităm unii pe alţii sau să nu avem cunoştinţe sub un primar sau altul. Iar cei care teoretic s-ar putea feri de toate, probabil că vor folosi alegerile locale şi ca un barometru pentru cele generale“.

    Alegerile locale din acest an vor avea loc la data de 5 iunie şi vor fi organizate după noi reguli, cu primari aleşi într-un singur tur şi şefi de consilii judeţene aleşi indirect, prin votul consilierilor judeţeni. Modificări au fost aduse şi în privinţa sistemului de vot, fiind pregătit un sistem informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. În urma implementării acestui proiect, alegătorii care doresc să îşi exprime opţiunea prin vot nu vor mai prezenta actul de identitate membrilor secţiilor de votare, ci operatorului unui calculator. Ulterior, sistemul va semnala dacă persoana respectivă a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv, dacă şi-a pierdut drepturile electorale, dacă este arondată la altă secţie şi dacă şi-a mai exercitat dreptul la vot la acelaşi scrutin.

     

  • Cum a devenit Rolex cel mai cunoscut brand de ceasuri din lume

    Unele branduri au devenit atât de puternice, încât oamenii asimilează un produs cu un brand. Un exemplu este Xerox, însă în cazul de faţă vorbim de Rolex, nume care a devenit sinonim cu ceas de mână de lux. Dar cum s-a ajuns aici?

    Compania Rolex a fost înfiinţată în 1905 de către Hans Wilsdorf. Acesta s-a născut in Bavaria, dar pasiuna pentru călătorii l-a dus către alte ţări. În 1900, s-a mutat în oraşul elveţian La Chaux-de-Fonds, unde a început să lucreze ca traducător în limba engleză şi funcţionar pentru Cuno Karten, care la vremea respectivă era un concern important concentrat pe exporturi de ceasuri de buzunar şi unde a dezvoltat o dorinţă de a crea ceasul perfect. Astfel, în 1905, la 24 de ani, a pus bazele propriei afaceri.

    Astăzi, Rolex este una dintre cele mai recognoscibile branduri din lume, şi deşi compania nu publică rezultate vânzărilor, experţii estimează că se vând în jur de 1 milion de ceasuri pe an, potrivit Business Insider.

    Rolex şi-a construit reputaţia datorită construcţiei solide a ceasurilor, dar şi a inovaţiilor aduse în domeniu, este de părere Ben Clymer, fondatorul sitelui dedicat orologiei Hodinkee.

    Rolex a inventat prima carcasă rezistentă la apă, primul ceas cu remontoar automat, primul ceas care-ţi arata şi data, primul cronograf (discutabil). Mai mult compania ceasurile companiei au devenit recunoscute pentru rezistenţa acestora, nu se stricau la fel de uşor.

    “Dacă lucrai pe mare şi voiai să-ţi iei un ceas care să te ţină o veşnicie, să funcţioneze bine, chiar şi la 100 de metri sub apă, atunci îţi luai un Rolex”, spune Clymer.

    Totuşi, un lucru care a contribuit foarte mult la faima brandului a fost faptul că Mercedes Gleitze, prima femeie care a înotat canalul Mânecii, a purtat un ceas Rolex, la rugămitea lui Hans Wilsdorf. Astfel, pe prima pagină a tuturor ziarelor apărea femeia cu ceasul Rolex.

    Popularitatea ceasurilor Rolex a crescut şi datorită piloţilor Forţelor Aeriene Regale care le cumpărau până la izbucnirea celui de Al Doilea Război Mondial. În momentul când au fost capturaţi şi duşi în taberele de prizonieri, ceasurile lor au fost confiscate. Când a auzit de acest lucru, Wilsdorf s-a oferit să înlocuiască toate ceasurile confiscate şi să nu ceară plata lor până la încheierea războiului. În 1946, Wilsdorf a fondat şi Tudor, o subsidiară a Rolex ce comercializează ceasuri mai ieftine.

    Preţurile ceasurilor Rolex variază în funcţie de model şi de materialele folosite; ele sunt între 650 şi 75.000 de dolari, iar, pentru ceasurile Tudor, între 250 şi 9.000 de dolari, potrivit cărţii ”Ceasuri de mână vintage„ a autorului Reyne Haines. După moartea soţiei sale, în 1944, Wilsdorf a pus bazele Fundaţiei Hans Wilsdorf, căreia i-a donat toate acţiunile sale din Rolex, astfel încât o parte din profitul companiei să fie mereu direcţionat către fapte caritabile.